Casa care nu se încălzește de la soare. Fără climatizare, fără aer condiționat, fără consum de energie

Casa are în jur de 125 mp și a fost construită în urmă cu 5 ani, într-un sat din zona metropolitană a Bucureștiului. Arhitectura e destul de austeră, cu linii simple și suprafețe epurate de detalii inutile: un cub alb cu ziduri groase, vitraje marcate cu inserții de lemn și acoperiș neutru, din tablă cutată. Văzută din afară, construcția respiră robustețe și lasă impresia unui limbaj arhitectural sărac. Odată ce ai intrat pe ușă însă, te învăluie o răcoare plăcută, binefăcătoare în miezul unei zile toride de vară, cu temperaturi de peste 35°C, precum cea în care s-a desfășurat vizita noastră în locație. Înaintând în interiorul casei, începi să observi că nu există aparate de aer condiționat (nu le-ai văzut nici pe fațadă, dar atunci n-ai dat atenție acestui detaliu), nici alt sistem de climatizare. Îți exprimi nedumerirea și proprietarul răspunde, zâmbind înțelegător: „casa e foarte bine izolată.” Și, pentru că această explicație nu pare să fie suficient de convingătoare, omul continuă:

“Nimeni nu înțelege cu adevărat ce înseamnă izolația termică până nu trăiește experiența pe propria piele, oricât ai demonstra cu calcule și cu parametri. Noi am avut noroc de un arhitect pasionat de conceptul de casă pasivă și care a reușit să ne molipsească și pe noi de entuziasmul său pentru construcțiile sustenabile, cu consum redus de energie. Ce avem noi aici este încă departe de o casă pasivă în adevăratul sens al cuvântului, îi lipsesc multe lucruri pentru a ajunge acolo, și totuși beneficiile sunt incredibile chiar și așa. Vara, în casă se menține o temperatură de 22-23°C, indiferent cât de cald e afară. Ar putea fi chiar și mai răcoare, dar noi ținem mai mereu ferestrele întredeschise, căci nu avem sistem de ventilare (care ar fi, de pildă, o cerință obligatorie la o casă pasivă) și deschidem des ușa dinspre terasă, să circule cățeii în și din curte. Iarna, fără nici un aport de încălzire, temperatura în casă nu scade niciodată sub 17°C, oricât de mare-i gerul. De altfel, vă rog să remarcați că nu avem nici calorifere și nici alt sistem de încălzire.”

Așa este. În afară de un șemineu, nu există nici un alt semn al vreunei instalații de încălzire. Și atunci, care-i secretul confortului termic al casei? “Nu e nici un secret, e doar izolație de bună calitate și în cantitatea potrivită – explică proprietarul. Întregul concept al proiectului s-a bazat pe ideea de a asigura o cât mai bună izolare a învelișului exterior al casei. Fundația este bine izolată, pereții exteriori sunt construiți din cel mai izolant BCA, cu grosimea de 40 de cm, izolat la rândul său. Pentru ferestre, am ales cele mai performante profile PVC, în plus geamul e tripan. Iar acoperișul – poate cel mai important element – e izolat cu 40 de cm de vată de sticlă URSA. Asta-i toată filozofia și se reduce la un singur lucru: izolare optimă.”

Și totuși, dacă lucrurile sunt atât de simple, de ce nu izolează toată lumea așa? “Nu știu și nici nu e neapărat problema mea, răspunde proprietarul. Eu am ales să fac cum e mai bine pentru familia mea. Îmi închipui că unii oameni pur și simplu nu știu ce înseamnă izolația, alții sunt influențați de diverse mituri și snoave, cum ar fi acela că vata de sticlă e cancerigenă sau că o casă prea bine izolată mucegăiește, lucruri neadevărate, dar pe care acum greu le mai scoți din mentalul colectiv. Alții se lasă pur și simplu în baza meșterilor și a constructorilor, iar aceștia aplică rețete minimale și ieftine, fără să se complice. Pentru că, da, uneori a vrea să izolezi cum trebuie aduce complicații. De pildă, ca să montezi 40 de cm de vată de sticlă între căpriori de 10/20 cm... ”

Dar cine folosește căpriori de 10/20 cm la acoperiș și de ce? “Da, aveți dreptate, de regulă se folosesc căpriori de 10/10 cm sau chiar de 8/8 cm. Însă oricine vrea să se asigure că nu-i cade acoperișul la primul cutremur sau că nu cedează la prima nenorocire ar trebui să consulte (cu adevărat, nu doar formal) un structurist și să-i asculte sfatul.  Nu trebuie să uităm o clipă că suntem țară seismică și proiectarea și construcția de clădiri trebuie să respecte cu sfințenie normele tehnice din domeniu. Revenind la izolarea acoperișului, cum spuneam, chiar și în cazul nostru, cu căpriori de 10/20 cm, tot a fost nevoie de montarea unor bride suplimentare ca să putem suprapune cele 2 saltele de vată de sticlă a câte 20 de cm fiecare. Asta a presupus, evident, o cheltuială în plus și timp de montaj suplimentar, dar închipuiți-vă cum ar fi fost în casă dacă acoperișul nu era atât de bine izolat…”

Așa este. Un acoperiș ineficient din puncul de vedere al izolării termice produce poate cele mai mari pierderi. Dar, în afară de acoperiș, au mai existat și alte provocări în procesul de termoizolare a casei? “A fost și lupta permanentă cu punțile termice – își amintește proprietarul. Prima oară când arhitectul mi-a vorbit de punți termice, habar n-aveam ce sunt acelea. El mi-a explicat foarte simplu: degeaba izolezi puternic, dacă apoi perforezi izolația din diverse motive: ca să montezi un aer condiționat, ca să scoți un coș de fum. Acele perforații reprezintă punți termice care rup bariera izolatoare (căldura intră și iese din casă), iar materialul termoizolant își pierde eficiența. Tot punți termice avem și la îmbinările de planuri, dacă acestea nu sunt tratate corespunzător. Așadar, și acesta este un aspect care trebuie urmărit atent în procesul de izolare a construcției.”

E scump să construiești în acest mod? “După părerea mea – nu, nu e scump, răspunde proprietarul, este doar ceva mai solicitant. Noi am construit această casă în regie proprie – e drept, cu ajutorul și supreavegherea permanentă a arhitectului – dar, când construiești în acest regim, este nevoie să fii mereu atent la detalii, să înțelegi cu adevărat de ce materiale ai nevoie și să găsești furnizorii potriviți. Eu am ales să nu fac rabat la lucrurile importante: sunt prea sărac ca să construiesc cu materiale proaste. De exemplu, în ceea ce privește termoizolația acoperișului, despre care știam că e cea mai importantă, am căutat vata de sticlă cu cea mai bună performanță tehnică (criteriul tehnic fiind coeficientul de transfer termic de 0,032 W/Mk). Deși teoretic toți furnizorii de pe piață oferă acest produs, deschidere de a ni-l aduce efectiv am găsit doar la URSA România. Pentru noi au fost salvatoare implicarea arhitectului, care a urmărit cu încăpățânare să obțină o casă cât mai inertă din punct de vedere termic, și tot suportul oferit de URSA România. Eram un proiect mic și totuși URSA ne-a ajutat să primim termoizolația de care aveam nevoie și să găsim soluții de montaj care să nu slăbească performanța termică a produselor. În final, am făcut o investiție bună: am cea mai bună termoizolație posibilă, pe care am plătit-o o singură dată (a fost undeva mai puțin de 5% din prețul total al construcției) și am tăiat costurile de răcire sau încălzire pentru tot restul vieții.”

Odată ajunși în acest punct al discuției, simt că nu are rost să mai pun întrebări. De fapt, de o jumătate de oră omul îmi spune două lucruri simple. Primul – că o casă bine izolată nu se încălzește de la soare (și nici nu se răcește de la ger) și astfel economisește multă energie. Și al doilea – că este posibil și la noi să construiești bine, durabil și cu respect pentru resursele planetei. Trebuie numai să vrei.

Notă: Din motive evidente de confidențialitate și de protejare a vieții private a persoanei, identitatea proprietarului și locația exactă a casei nu sunt dezvăluite în acest material.

 Cere acum o calculație pentru proiectul tău la www.izolezdestept.ro.

Pentru acest proiect, URSA România a furnizat în anul 2015 o cantitate de 150 mp de vată de sticlă URSA GLASSWOOL SF32 – grosime totală 40 cm, pentru acoperiș.