Câteva lucruri despre scări
Pe lângă faptul că sunt, laolaltă cu planul înclinat, una dintre cele mai vechi invenţii din zona arhitecturii, ar mai fi câteva lucruri de ştiut. Ceea ce veţi găsi mai jos este doar o trecere în revistă, subiectul scărilor este aproape inepuizabil.
Puţ antic cu scări, India.
Imagine preluată de pe https://www.ancient-code.com/wp-content/uploads/2017/10/Stepwell-Featured.jpg.
Geometria treptelor e influenţată de anatomia noastră
E mai uşor de înţeles partea asta dacă ai avut vreodată nevoie de exerciţii de recuperare fizică: un set de mişcări repetitive care implică ridicarea întregii mase corporale poate duce la disconfort articular sau chiar leziuni dacă executarea lor implică amplitudini ce depăşesc posibilităţile persoanei care le face. Adică multe trepte prea înalte te pot trimite la kinetoterapeut mai devreme sau mai târziu. În timpurile moderne, François Blondel a remediat problema în sec. al XVII-lea prin normarea raportului dintre înălţimea şi adâncimea treptelor.
De încercat piruete aici.
Imagine preluată de pe https://greenbuildingelements.com/wp-content/uploads/2011/02/stairs82.jpg.
Formula lui Blondel
E vorba despre formula pe care arhitecţii o folosesc la proiectarea scărilor şi, implicit, a distanţei dintre etaje (pentru că între două pardoseli de etaj trebuie să avem un număr de trepte fix, fără virgule). Există diferenţe nesemnificative de metodă de calcul între ţări; în România avem: 2*h + L = 62-64 centrimetri (suma dintre dublul înălţimii contratreptei şi lăţimea treptei). Această versiune a formulei se aplică pentru treptele uzuale din construcţiile rezidenţiale, pentru treptele de parc sau “scările de pisică” (există termenul, lumea le mai zice “scări de turlă”), lucrurile stau altfel.
Trepte la Opera din Paris.
Imagine preluată de pe https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/6a/Opera_Garnier_Stairway_2008.JPG.
Contratreapta are, de obicei, dimensiunea între 15 şi 17,5-18 centimetri (după părerea mea 18 e deja incomod), iar treapta 28-30. Pentru genunchi sănătoşi, fără vânătăi.
P.S.: Există scări ce nu au contratrepte, dar proporţiile se păstrează.
Profile de trepte
Treptele cu nas sunt cele unde suprafaţa de călcare depăşeşte planul vertical al contratreptei, ieşind în consolă. Avantajele alcătuirii sunt evitarea murdăririi suprafeţei contratreptei cu cremă de pantofi (mai ales la coborâre, în seara de bal) şi ascunderea zonei de îmbinare dintre treaptă şi contratreaptă (unde întotdeauna rămâne un rost). Informaţii despre montaj aici.
Treptele înclinate sunt cele unde unghiul dintre treaptă şi contratreaptă este mai mic de 90○. Aceeaşi logică - amplitudinea mişcării piciorului permite urcarea şi coborârea cu evitarea atingerii contratreptei, diferenţa este materialul din care se confecţionează scara. Rezolvarea aceasta se foloseşte la trepte finisate cu mozaic turnat sau la cele confecţionate din tablă.
Rampe
La scările din beton armat, rampa are aceeaşi lăţime cu treptele, de obicei. Dimensionarea lăţimii se face în funcţie de numărul de persoane care vor folosi scara (recurs la normative) – de exemplu, două persoane obişnuite pot trece lejer una pe lângă cealaltă pe o scară lată de 1,20m. O rampă este ceva ce solidarizează un set de grinzi (treptele) între ele, dar nu numai. Rampele pot fi libere sau încastrate în pereţi pe una sau mai multe laturi.
Tipuri de configuraţii.
Imagine preluată de pe https://sites.google.com/site/stairkosour/_/rsrc/1452338061827/home/1a.png.
La scările ce au în loc de rampă, un vang (grinda oblică ce susţine trepte), lucrurile se schimbă: vangul joacă rolul unei rampe libere înguste, treapta susţine masa persoanelor ce o folosesc, iar încărcarea se transferă pe segmentul de vang pe care se sprijină (spre deosebire de situaţia scărilor cu rampă încastrată, care sunt “ajutate” şi de prinderea laterală a consolei în centura ascunsă din perete).
Normal, există şi scări cu două sau mai multe vanguri.
Balustrada
Mâna curentă este partea balustradei pe care alunecă palmele persoanelor care urcă sau coboară. Ea se poate susţine pe montanţi verticali sau poate sta direct pe un parapet, ce poate fi plin sau nu. Posibilităţile sunt multiple, iar materialele, arhitecţii şi designerii au participat de-a lungul timpului la crearea unei largi game de rezolvări.
Trebuie reţinut că normele de siguranţă în exploatare impun ca distanţa dintre elementele de parapet să fie de sub 10 centimetri, pentru a preveni trecerea unui cap de copil.
Conformaţie generală
O scară poate fi într-o rampă, în două sau trei rampe, balansată, elicoidală, colimaçon ş.a.m.d..
Mai multe despre scări puteţi găsi în holul facultăţii de arhitectură, recomand în special cartea semnată de doamna profesor Ana-Maria Dabija.
Moş Crăciun m-a rugat să vă dau câteva exemple de scări deosebite.
Vi le las mai jos, Sărbători Fericite:
Imagine preluată de pe: https://i.pinimg.com/originals/8d/e1/5a/8de15aae1e8b037c65ca6cbd743916c8.jpg.
Imagine preluată de pe: https://homesthetics.net/30-different-wooden-types-of-stairs-for-modern-homes/.
Imagine preluată de pe: https://homesthetics.net/30-different-wooden-types-of-stairs-for-modern-homes/.
Ce se vede acolo, între trepte, e vangul.
Imagine preluată de pe: https://homesthetics.net/30-different-wooden-types-of-stairs-for-modern-homes/.
