Ce este şi la ce foloseşte "siguranţa în exploatare"?
Am găsit într-un fluturaş vechi cu jaloanele istoriei oraşului Sibiu invazii, lupte, epidemii, dar şi accidente nefericite - mi-a rămas în minte momentul unei furtuni puternice ce a luat mai multe vieţi: oamenii fuseseră loviţi de ţiglele luate de vânt pe casele din Piaţa Mare.
Foarte mulţi au plătit de-a lungul timpului din cauza naturii noastre de mamifere distrate. Avem o lungă istorie de accidente mai mult sau mai puţin stupide care au stricat sau au curmat vieţi pentru că atenţia nu e întotdeauna distributivă, în favoarea noastră.
Principiul siguranţei în exploatarea clădirilor civile există ca să putem evita situaţiile sus-menţionate, reglementând dimensiuni precum înălţimea parapetului / mâinii curente (adică şina pe care te sprijini, că balustrada e toată chestia), spaţiul dintre elementele de susţinere şi / sau protecţie, pante ale rampelor (în funcţie de utilizare - înclinaţia pantei pentru automobile poate fi mai mare decât pentru rampele pentru persoane cu dizabilităţi), alcătuiri (calitatea realizării detaliilor încât exploatarea să se facă fără accidente - de ex. evitarea contactului cu muchii ascuţite), ş.a.m.d..
Locuinţă cu acoperiş-terasă-în pantă - risc de accidentare: Roof House / Tezuka Architects, Japonia.
Sursa foto: https://i.pinimg.com/originals/a8/36/91/a8369135aaac8b0362fc0b6477776db1.jpg
În Japonia, siguranţa în exploatare funcţionează altfel decât în Europa - nici aici nu s-a instalat parapet: Moriyama House, arh. Ryue Nishizawa
Sursa foto: https://i.pinimg.com/originals/54/fc/9b/54fc9b12eed5b6dcec25455f318591a5.jpg
În România, siguranţa în exploatare este o cerinţă reglementată de NP 068/2002, NP 051, P118, fiecare cu aria sa specifică de reglementare.
În situaţia construcţiilor publice şi a intervenţiilor pe structuri existente, Inspectoratul de Stat în Construcţii este cel responsabil de implementarea cerinţelor legale în vigoare. Lucrurile stau altfel în cazul construcţiilor rezidenţiale care, deşi cel mai des în provincie, pot ajunge sub formă de proiect în faza de avizare fără respectarea tuturor cerinţelor (din care Siguranţa în exploatare face parte).
Aşa da - capul unui copil nu poate intra între cabluri
Ignoranţa şi economia de resurse financiare prost calculată sunt motivele principale pentru care beneficiarii (persoane fizice sau dezvoltatori imobiliari) nu solicită firmelor de proiectare cu care colaborează proiecte complexe. Legislatorii sunt de vină pentru că nu creează un cadru în care există responsabili şi controale eficiente. Rezultatele se văd uneori cu ochiul liber, alteori se aud la ştirile de la ora 5.
Arhitecţii şi colaboratorii lor de specialitate sunt cei ce pot face diferenţa calitativă între o clădire ce funcţionează bine şi alta care merge prost. Decizia de a-i folosi la justa capacitate este a beneficiarului.
