Companiile de stat nu mai sunt controlate de legea achizitiilor publice

Filtrele de control impotriva fraudarii fondurilor publice au disparut aproape complet in urma unei legi votate de Parlament. Investitorii privati din toate domeniile sunt ingrijorati de felul care se vor descurca intr-un mediu de afaceri unde scumpirile si lipsa de transparenta nu doar ca nu usureaza criza, dar o si ingreuneaza. Jumatatea anului vine cu vesti proaste pentru mediul de afaceri, iar firmele din constructii, arhitectura si urbanism sunt afectate in egala masura de acest context.

Ordonanta 77 din noiembrie 2012, care facea referire la domeniul achizitiilor publice de catre companiile de stat, a ajuns in Parlament unde a fost modificata, prin abrogarea literei b1 a  articolului 8, se arata astazi intr-un articol de pe Hotnews.

Legea privind aprobarea OUG 77/2012 cu toate modificarile din Parlament a aparut in Monitorul Oficial din 28 iunie. Noua legea prevede eliminarea procedurilor de achizitii publice pentru companiile cu capital de stat si regiile autonome si cresterea pragului de achizitii publice (la 30.000 euro) si lucrari (100.000 euro) fara licitatii. Principalii "beneficiari" ai cresterii plafoanelor sunt primarii de localitati mici si medii, unde uneori bugetele totale anuale nici nu ajung la o suta de mii de de euro, ceea ce inseamna ca practic nu vor mai exista licitatii in aceste localitati.

Astfel, doua institutii de control si verificare a achizitiilor publice, Curtea de Conturi (ANRMAP) si Consiliul national de Contestare a licitatiilor (CNSC), devin aproape inutile. Dreptul ANRMAP de a cere in justitie anularea unor contracte de achizitie ale companiilor amintite este desfiintat, la fel si al CNSC, insititutie pe care oricum Guvernul a anuntat in repetate randuri ca doreste s-o desfiinteze.

Miza relaxarii controlului pe piata achizitiilor publice este evidenta. Volumul pietei de achizitii publice din Romania s-a ridicat, in 2012, la aproximativ 17 miliarde de euro, conform unei statistici realizate de Institutul pentru Politici Publice.
Practic, noua legislatie permite lipsa transparentei in achizitiile publice ale companiilor cu capital de stat si regiilor autonome, lucruri care permit fraude masive si alocari preferentiale de proiecte, fara nici un fel de control legislativ. Acum, companiile de stat si regiile autonome nu trebuie sa se mai supuna nici unei reguli privind achizitiile de bunuri, servicii sau lucrari. In schimb, companiile private isi vad interzis accesul pana si la informatii publice referitoare la achizitiile firmelor favorizate. Chiar daca ramane in vigoare obligativitatea ca orice achizitie sa fie in final notificata la Societatea pentru Excelenta in Administratia Publica (SEAP), lucrul e practic inutil, firmele favorizate avand acum poarta deschisa spre o serie de fraude, putand defalca, de contractele prea mari pentru a se inscrie sub plafon etc.

Ordonanta de Urgenta 34 a fost in ultimii ani singura piedica in calea fraudarii achizitiilor publice. Ea a fost adoptata la presiunile Comisiei Europene, care isi dorea transparenta in licitatii. Ea a fost mai mereu tinta politicienilor si a clientelei politice, dar pina la inceputul anului 2013 isi pastrase principalele prevederi.
Parlamentul a modificat insa esenta acestei Ordonante de Urgenta in urma unui proces elaborat, care a inclus si aportul Guvernului Ponta. Procesul a fost explicat aici de Hotnews, intr-un articol publicat in urma cu trei zile.

Aceasta modificare se dovedeste una care scade din nou increderea in mediul de afaceri din tara noastra, pentru investitorii din toate domeniile. Constructiile si urbansimul sunt in mare masura afectate, o serie de firme fiind eliminate practic de pe piata contractelor mari. Mai mult, organismele de control si opinia publica sunt lipsite de puterea legislativa de a contesta deciziile de alocare a contractelor.