Cum gestionăm deșeurile din construcții
Oricine a făcut sau angajat lucrări de construcții și amenajări s-a confruntat cu această problemă: ce face cu deșeurile după terminarea șantierului, sau chiar în timpul șantierului, ca să poată lucra fără să îl incomodeze și să își păstreze un mediu de lucru sănătos, curat. Resturile de aici nu pot fi considerate gunoi menajer și eliminate ca atare, de aceea trebuie găsită o altă soluție, care nu este totdeauna simplă, dacă vrei să respecți legea și să nu îți afecteze bugetul.
Cine nu este familiarizat cu domeniul rămâne uimit câte resturi rămân, chiar și după o renovare banală: ambalaje, cutii de metal, bucăți de gips-carton, metal, lemn, folii de plastic, cabluri, sticlă etc. Și, desigur, o mare cantitate de amestec de prafuri, cărămidă, beton, mortar, var – ceea ce numim în mod curent ”moloz”. Lucrurile devin mai serioase când vorbim de înlocuirea pardoselii, a placărilor ceramice sau de refacerea instalațiilor, iar când lucrăm la o demolare, deja trecem în alt registru din perspectiva responsabilităților. Cantitativ, circa 90% din deșeurile provenite din construcții sunt reprezentate de ciment, cărămidă și piatră, care ar putea fi refolosite tot în acest domeniu dacă s-ar face o colectare responsabilă. Din păcate, gradul de reciclare este de doar 50%, în contextul în care deșeurile din construcții reprezintă aproximativ o treime din cantitatea totală de deșeuri. Să vedem care sunt îndatoririle celor implicați în tot acest lanț al colectării și cum trebuie să procedăm pentru a ne ușura situația, ori pentru a nu o agrava, deoarece nerespectarea legislației poate avea consecințe extrem de neplăcute.
Ce obligații avem
Conform unei legi promulgate chiar la începutul acestui an, gestionarea deșeurilor este mult mai strictă, interzicând abandonarea, aruncarea sau ascunderea acestora sub sancțiuni extrem de dure, care pot fi amenzi de până la 70.000 de lei; bineînțeles, aceasta în cazuri grave, de poluare extremă, dar nici dacă aruncăm la întâmplare niște resturi de pe șantier nu o să ne fie bine. Putem fi sancționați cu amendă între 3.000 și 6.000 de lei dacă nu gestionăm corect deșeurile provenite din construcții sau demolări (adică nu le ducem la centre de colectare specializate), în condițiile în care avem autorizație de construcție sau desființare. Firmele de construcții care încalcă această lege pot fi amendate cu sume între 20.000 și 40.000 de lei, iar mașina de transport poate fi confiscată. Este cunoscut faptul că firmele de construcții au obligația de a avea contracte cu firme de colectare, chiar dacă eliminarea deșeurilor ar putea rămâne în sarcina celui care posedă autorizație de construire (depinde de modul în care a fost redactat contractul între beneficiar și constructor sau antreprenor).
Dar mai este cunoscut și faptul că unii concetățeni de-ai noștri încearcă să scape de problemă prin metode neortodoxe. Nu trebuie să căutăm prea mult ca să întâlnim terenuri virane pline cu grămezi de deșeuri, de cele mai multe ori provenite din construcții. Există chiar ”binevoitori” care și-au făcut din colectarea deșeurilor o meserie, bazându-se pe faptul că beneficiarii unor lucrări de construcții sunt dispuși să plătească acest serviciu, dar dacă se poate cât mai puțin, fără a apela la firme autorizate. Așadar, cei care colectează nu urmează totdeauna traseul legal, ci le aruncă în locuri de ei știute, departe de ochii autorităților. Este adevărat și faptul că aceste practici sunt mai rare pe razele orașelor mari, unde supravegherea este mai atentă. O responsabilitate cu totul particulară ne revine când avem deșeuri periculoase din punct de vedere chimic (substanțe ca atare sau materiale contaminate cu substanțe periculoase). Aici ne referim la azbest, gudron, metale grele, adezivi, solvenți, rășini, vopsele. Dacă acestea nu ajung la centre de colectare autorizate, amenzile sunt ceva mai mari.
În calitate de cetățeni neimplicați în acest domeniu, ne putem confrunta cu situația neplăcută ca pe un teren al nostru să găsim deșeuri aruncate. Ce putem face? Un e-mail către garda de mediu sau către poliția locală ar fi un început bun.
De câțiva ani ni se promite o legislație prin care să se înființeze centre de colectare gratuită a deșeurilor din construcții, fiecare persoană (care efectuează lucrări pentru care nu este nevoie de autorizație de construire) având dreptul să ducă acolo câte un metru cub pe lună. Condiția ar fi ca deșeurile să fie selectate – de exemplu, molozul trebuie stocat în saci de rafie și să nu conțină alte materiale (plastic, metale, hârtie etc.). Legea este încă în stadiu de proiect; este foarte posibil să intre în vigoare la un moment dat, dar va mai dura ceva timp până când aceste centre se vor înființa peste tot unde este nevoie și vor deveni funcționale, cu toate serviciile necesare (capacitate de reciclare, în primul rând). Și în prezent există asemenea centre, finanțate de unele autorități locale, dar ele nu răspund nici pe departe nevoilor reale ale populației.
Depozitarea corectă
Fie că vorbim de o renovare ori de un șantier în adevăratul sens al cuvântului, locul de depozitare a deșeurilor trebuie clar stabilit, astfel încât să aibă acces liber și să nu incomodeze activitatea în zona adiacentă. Pentru aceasta, se pot aduce containere sau nu – nu este obligatoriu, dar este mai practic și, atunci când sunt depozitate, în grămezi, în aer liber, este eliminat riscul de a fi spălate de apele meteorice și a polua. În cazul deșeurilor periculoase, este obligatorie depozitarea în containere, iar accesul la acestea trebuie supravegheat. De asemenea, locul de depozitare va fi dimensionat proporțional cu cantitatea previzionată de materiale care vor sosi aici.
Cantitatea de deșeuri ar putea fi redusă semnificativ dacă am respecta câteva reguli:
- Calcularea corectă a necesarului de materiale (aici este deseori responsabilitatea meseriașilor care sunt foarte generoși cu bugetul beneficiarului; din fericire, există unele magazine care permit returnarea materialelor nefolosite, dar nu toate – caz în care fie încercăm să le vindem pe diverse site-uri, fie le depozităm pentru lucrări ulterioare, cu condiția să nu se degradeze);
- Recuperarea unor materiale provenite din demolări – cărămizi, lemn, gips-carton etc.; pentru aceasta, desființarea sau demolarea trebuie să se facă controlat;
- Reciclarea – există firme care colectează gratuit și uneori chiar plătesc deșeuri de anumite tipuri (lemn, hârtie, metal, cabluri electrice, sticlă, plastic), dar selectate atent, iar unii furnizori de materiale primesc înapoi ambalajele pentru reciclare sau reutilizare;
- Folosirea de prefabricate sau elemente modulare – este o practică tot mai întâlnită, dar trebuie spus că este nevoie de o anumită logistică de șantier, eventual de echipamente pentru transport sau ridicare;
- Evitarea pe cât posibil a desființărilor și demolărilor, dacă anumite structuri pot fi integrate în viitoarele construcții (aici trebuie văzut și dacă soluția este dezirabilă financiar, pentru că uneori este mai ieftin să demolezi și să reconstruiești).
