Fațade sustenabile: design și tehnologii privind reziliența umană

Dacă ne gândim la parcursul omului de-a lungul marilor perioade de timp, vom observa faptul că evoluția lui a avut ca punct originar proximitatea naturii și locuirea în zonele rurale, urmate de migrarea înspre zonele urbane. Rezoluția Parlamentului European din 17 septembrie 2020, referitoare la Anul european al orașelor mai verzi 2022 stipulează faptul că „orașele verzi sunt mai importante ca oricând pentru a face față provocărilor majore cu care se confruntă planeta noastră și că ele au un potențial tot mai mare ca puncte de convergență esențiale pentru punerea în aplicare a agendelor globale.”

Într-un timp scurt, variațiile de temperatură sunt foarte mari, astfel că mediul urban devine vulnerabil, în ceea ce privește toleranța la căldura. În România, temperatura medie anuală din ultimii 40 ani a crescut cu 2C, iar meteorologii nu prevăd un viitor fericit, din acest punct de vedere. Condițiile meteorologice tind către două anotimpuri, iarna și vara, cu creșteri sau scăderi bruște de temperatură între ele.

Urbanizarea excesivă și aglomerarea orașelor au condus la apariția insulei de căldură urbană sau Urban Heat Island (UHI),în interiorul orașelor, ca rezultat al principalelor fenomene regăsite în forma și orientarea construcțiilor, precum și al emanării, pe timp de noapte, a căldurii înmagazinate în timpul zilei; într-un limbaj informal, bunicii noștri de la sate ar spune că „la oraș e întotdeauna mai cald decât la sat”.

Planurile urbanistice realizate urmând modelul clasic, adică cele în care spațiul verde ia forma parcurilor, grădinilor publice sau altor zone de recreere cu vegetație, devin, pe zi ce trece, tot mai greu de realizat, din cauza lipsei zonelor neconstruite. În aceste condiții, specialiștii în domeniu au venit cu idei și planuri inovative, care au plecat de la premisa încorporării clădirilor în ecosisteme urbane, prin amenajarea acoperișurilor verzi și/sau a fațadelor verzi.

Fațadele verzi sunt importante nu doar din punct de vedere estetic, ci și din punct de vedere al sănătății psihice a locuitorilor, dar și al sănătății clădirilor. Fațadele verzi se bazează pe utilizarea vegetației, care este plantată în pământ sau în containere speciale, susținute de o structură metalică adecvată dimensiunii și tipologiei proiectului. În România, nivelul de interes pentru integrarea fațadelor verzi în planurile de arhitectură a crescut în ultimii ani, însă, la nivel practic, lucrurile sunt la un nivel incipient. Cercetătorul Marc Ottelle spune într-un studiu din 2011 despre fațadele verzi, că utilizarea lor are un impact esențial asupra performanței termice a clădirilor, cu efect asupra mediului urban, atât vara, cât și iarna. Plantele funcționează ca filtre solare și previn absorbția radiațiilor de căldură din materialele de construcție. Vegetația verticală poate scădea temperatura de pe fațada clădirii, ceea ce este foarte important în timpul verii, în climatele mai calde. În climatele mai reci, speciile veșnic verzi creează un strat exterior de izolație și contribuie la economisirea energiei.

Această situație a fost abordată și de către filosofii contemporani. De exemplu, filosoful francez, Bruno Latour, descrie în cartea sa, We Have Never Been Modern, relația omului cu natura. El spune că noi, oamenii „moderni”, ne-am plasat undeva în afara naturii. Trasăm o linie delimitatoare între noi și natură. Dacă noi suntem în casă, natura e afară, departe. Zicem că ieșim din „noi”, din zgomotul societății și urbei, în natură – ca să ne relaxăm, să evadăm, să creștem plante și animale. Latour e de părere că nu ar trebui să credem că ieșim de undeva ca să intrăm în natură, ci să fim conștienți că mereu suntem acolo. Să ne percepem pe aceeași treaptă cu elementele naturale, cu animalele, cu plantele – în sensul că nu numai noi le transformăm pe ele, ci și ele pe noi.

Având toate aceste cercetări și studii la dispoziție, SIMACEK și-a dezvoltat modelul de business, astfel încât să fie aliniat cu misiunea și viziunea cu care am plecat la drum: creșterea nivelului calității vieții, în special în zonele urbane. Un pilon vital pentru a atinge această misiune este focusul pe biodiversitatea urbană și dezvoltarea durabilă a spațiilor verzi, din care rezultă, implicit, o serie de beneficii (îmbunătățirea calității aerului, reglarea umidității aerului, legarea prafului fin, reducerea efectelor negative ale insulelor de căldură urbană, asigurarea mediului de viață pentru floră și faună etc). Astfel, două dintre soluțiile noastre strategice sunt acoperișurile, respectiv fațadele verzi. Ambele soluții pot veni fie în completarea facilităților existente, fie, integrat, încă din faza de proiectare, dezvoltare imobiliară.