Impozitarea directă, beneficiile salariale și impozitarea lor, printre temele „Tax & Finance Forum București”

Vă invităm să descoperiți punctele cheie ale evenimentului, ce a inclus sesiuni de prezentări și un seminar despre noile reguli fiscale așteptate și cu impact pentru anul 2023, susținut de specialiștii Crowe România. Cei care nu au participat la Tax & Finance Forum București pot solicita înregistrarea conferinței pe site-ul BusinessMark, în secțiunea On Demand.

Miruna Enache, Partener, Liderul Diviziei de Asistență Fiscală în Tranzacții, EY Romania, a deschis prima sesiune a conferinței, cu o prezentare despre impozitarea direct și schimbările la care trebuie să ne așteptăm la început de 2023.

„Microîntreprinderile au primit o lovitură, iar anul viitor lucrurile se schimbă. Începând cu 2023, sistemul de micro devine opțional. Se
elimină cota de 3% și rămânem cu o singură cotă, cea de 1%. Se reduce plafonul, iar asta îi deranjează pe mulți, care acum trebuie să se uite foarte atent să nu depășească plafonul de 500.000 de euro.

Mai este o modificare foarte importantă, legată de tipul de activitate desfășurată de microîntreprinderi. Dacă avem venituri din zona de consultanță sau management mai mult sau egal cu 20% din veniturile firmei, nu ne mai încadrăm ca microîntreprinderi. Astfel, trebuie să schimbe regimul de impozitare, să aibă o contabilitate mai complexă.

O altă modificare legislativă relevantă din perspectiva impozitelor directe este legată de impozitul pe dividende - se majorează cota de dividende de la 5% la 8%.

Partea legată de sponsorizări este foarte importantă pentru ONG-uri, pentru cei care s-au străduit foarte mult să ne convingă să redirecționăm o parte din impozitul pe profit către acestea. Această zonă s-a destabilizat: nu mai avem o reportare efectivă a sumelor pe care le puteam acorda spre sponsorizare și pe care nu le-am acordat, ci avem un formular pentru redirecționare – Formularul 177. Știm de la persoane fizice, unde direcționarea se făcea pe bază de formular, că sunt întârzieri foarte mari între momentul direcționării și momentul în care organizația își primea banii”, a explicat ea.

În continuare, Alina Andrei, Partener, Cabot Transfer Pricing a vorbit despre prețurile de transfer în contextul actual (inflație, război, creșteri de dobânzi și taxe, plafonări prețuri), prezentând totodată o serie de cazuri recente de inspecții fiscale ale DPT.

„România a transpus prevederile Directivei (UE) 2021/2.101 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2021 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea, de către anumite întreprinderi și sucursale, de informații privind impozitul pe profit. Directiva a fost transpusă prin modificarea / completarea legislației naționale - a Ordinului 1802 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate.

Directiva transpune o serie de obligații de raportare informații financiare (taxele plătite, împărțirea veniturilor, profiturilor și angajaților per țări) pentru societățile care fac parte din grupuri MNE cu CA consolidată > 3,7 mld. lei sau aprox. 748 mil. EUR.

Această directivă reprezintă primul pas în implementarea impozitului pe profit minim despre care vorbea OECD – impozit minim pentru multinaționale de 15%, la nivel global.”

Un alt subiect abordat în cadrul conferinței a fost cel al beneficiilor salariale și impozitarea lor, iar Mitel Spătaru, Tax Partner, Crowe România, a pus accent pe modificările ce vor fi aplicate din 2023.

„Avem patru situații foarte clare în care organizațiile pot acorda diurne angajaților: delegarea, detașarea, indemnizația privind detașarea transnațională și prestațiile suplimentare privind lucrătorii mobili. Am adus în discuție Codul Muncii pentru că există o reglementare – Legea 283 – care se referă la partea aceasta de beneficii salariale.

Delegarea se referă la un loc de muncă stabil, atunci când sunt trimis să lucrez în altă localitate. Detașarea presupune schimbarea temporară a locului de muncă la un alt angajator – angajatului trebuie să îi fie acoperite cheltuielile de transport și cazare și să primească o diurnă.

Detașarea transnațională presupune: detașarea unui salariat în executarea unui contract transnațional încheiat între întreprinderea care face detașarea și beneficiarul prestării; detașarea unui salariat de pe teritoriul României în cadrul grupului de întreprinderi; punerea la dispoziție a unui salariat, de către un agent de muncă temporară la o întreprindere utilizatoare din alt stat.

Avem beneficii noi, precum: clauza de mobilitate – atenție la situațiile în care avem mobilitate vs. situațiile în care avem delegare, pentru că nu înseamnă același lucru; contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii; cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziția angajaților proprii.

În ceea ce privește hrana, valoarea maximă care poate fi acordată nu poate fi mai mare ca valoarea maximă a unui tichet de masă, nu se iau în calcul numărul de zile din lună pentru: telemuncă, muncă la domiciliu, concediu de odihnă sau medical, delegare și nici angajaților care beneficiază de tichete de masă.”

Monica Ionescu, In-House Lawyer, PKF Finconta, a vorbit despre principalele modificări aduse Codului de procedură fiscală de OG nr. 31/2022, una dintre acestea fiind Soluția fiscală individuală anticipată (SFIA). Astfel, Monica a precizat că aceasta:

• se limitează la o situație fiscală de fapt viitoare și o obligație fiscală principală
• nu se limitează numărul de cereri pe care le poate depune contribuabilul
• termenul pentru soluţionarea cererii de emitere a soluţiei fiscale individuale anticipate este de până la maxim 6 luni.
• a fost inclusă categoria contribuabililor nerezidenți ca beneficiari ai acestui instrument al SFIA, stabilindu-se totodată și taxa de emitere pentru această categorie – 5.000 euro.

Regula privind restituirea taxei achitate pentru emiterea SFIA este că, dacă cererea privind soluționarea SFIA intră în procedura de analiză pe fond, contribuabilul nu are dreptul la restituirea acesteia. A fost eliminată posibilitatea de restituire a taxei în cazul în care cererea privind SFIA este respinsă, excepție făcând cazurile în care contribuabilul a depus cerere pentru emiterea SFIA anterior datei de 3 septembrie 2022.

În ceea ce privește situațiile în care taxa de emitere a SFIA poate fi restituită, reprezentanta PKF Finconta a menționat că o situație este cea în care contribuabilul solicită din proprie inițiativă, într-un termen 15 zile de la depunerea cererii sau când cererea nu a fost luată în considerare de organul fiscal competent, la finalizarea analizei prealabile.

„Cererea de emitere a unei soluții fiscale anticipate nu mai e atributul ANAF, ci al Ministerului Finanțelor. Deși ar trebui să fie un instrument fiscal eficient în activitatea companiilor, din păcate știm cu toții că se emit foarte puține SFIA. Deși au trecut la Ministerul Finanțelor în ideea de a eficientiza această soluție fiscală și de a deveni un instrument util de lucru. Departamentul creat în minister nu are pentru moment niciun angajat”, a completat Florentina Șușnea, Managing Partner, PKF Finconta,

Luisiana Dobrinescu, Managing Partner, Dobrinescu Dobrev SCA, a deschis cea de-a doua sesiune de prezentări vorbind despre teme și dileme din jurisprudența recentă a CJUE în materia TVA.

Prezentând rolul jurisprudenței CJUE, Luisiana a menționat:

• efectul multilateral al hotărârilor CJUE

• chiar dacă, în mod formal, răspunsul acordat unei întrebări preliminare este adresat instanței naționale care a transmis respectiva întrebare, prin faptul că stabilește modalitatea corectă de interpretare a dreptului comunitar, se adresează cu caracter obligatoriu, tuturor instanțelor naționale
  • autoritatea de lucru judecat a hotărârilor CJUE poartă asupra problemei de drept unional pusă în discuție și nu asupra unui litigiu anume sau a unei situații de fapt anume
  • CJUE clarifică și precizează semnificația normei de drept, astfel cum trebuie sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării sale în vigoare

Vorbind despre costurile de ocupare în piața imobiliară în 2023, Raluca Buciuc, MRICS, Director | Partner | Romania | Valuation360 and Advisory Services, Colliers Romania precizat că:

„Toată piața imobiliară se supune trendurilor internaționale pe care analiștii le-au denumit BANI - Brittle, Anxoius, Non Linear, Incomprehensive.

Costurile de ocupare ale unui spațiu imobiliar pentru un chiriaș includ: chirie, utilități, taxă de servicii, taxă de marketing. Când vorbim de chirie, putem observa o creștere a costurilor de chirie. Acei proprietari care au clădiri noi aleg să aplice această inflație. Proprietarii care au trecut prin experiența COVID alături de chiriașii lor – în special în spațiile comerciale – sunt mai atenți. Alți proprietari, care au hale comerciale sau clădiri de birouri, dacă au contracte care se apropie de expirare, nu doresc să sperie chiriașii și discută de la caz la caz.
În ceea ce privește utilitățile, analizând costurile clădirilor comerciale, observăm că pe parcursul anului 2022 a crescut cu 40% costul facturilor la gaz și curent, iar cu 15-25% pentru apă și canalizare.

În zona taxelor de servicii, vedem o creștere între 5 și 50%. Aceste taxe includ: taxa pe proprietate, asigurarea clădirii, întreținere și mentenanță, curățenie spații comune, mentenanță lifturi, pază și recepție, întreținere spații verzi, utilități spații comune, serviciu privat pompieri, taxă de management.”

O altă temă abordată în cadrul „Tax & Finance Forum București” a fost cea a tendințelor actuale în controalele anti-fraudă. Astfel, Diana Roșu, Director Corporate Tax, PwC Romania a atras atenția că „în prezent, observăm niște tendințe în controalele fiscale care duc la modificarea procesului.”

„Vorbim despre controale fulger făcute de Direcția Antifraudă, prin intermediul unei proceduri documentare care acum se făcea din birou, în baza unor documente. De anul acesta, suntem puși în situația de a căuta foarte multe documente. Controalele se pot finaliza chiar și cu decizii de impunere care sunt tratate ca acte administrativ-fiscale. Ca un tipar constant am observat: finanțările intra-grup, aspecte privind prețurile de transfer și serviciile IT. Ce este comun acestor zone este că prin toate întrebările și verificările se încearcă identificarea beneficiarului real – miza echipei anti-fraudă fiind aceea de a trata compania-mamă ca pe un simplu intermediar, fără nicio funcție”, a continuat ea.

În continuare, Alex Comănescu, Director, Taxare Indirectă, KPMG Romania, a prezentat noile modele de raportare fiscală.
„Din perspectiva legislației, vorbim de două calupuri mari: cel superior, care se ocupă de conceptul de factură electronică, și cel legat de RO e-Transport. Sunt foarte multe întrebări care nu și-au găsit răspunsul. Când vorbim de factură electronică, trebuie să ne gândim ce avem deja menționat în Codul Fiscal, care spune că orice document printat și scanat pe email reprezintă o factură electronică. Asta este tot ce scrie în Codul Fiscal. Pentru domeniile acoperite de e-Factură, vom folosi formatul XML, iar pentru cele care nu sunt acoperite, fie folosim factura clasică, pe hârtie, fie ceea ce e menționat în Codul Fiscal. Dacă vă așteptați să emiteți factura din site-ul Ministerului de Finanțe, s-ar putea să nu aveți această posibilitate. Portalul ANAF nu verifică elemente legate de fond – nu va verifica niciodată dacă prețul este corect. După momentul validării, veți primi un cod – acel sigiliu aplicat de Ministerul de Finanțe – care reprezintă dovada. Din perspectiva cumpărătorului, exemplarul original al facturii va fi mereu XML-ul plus acel sigiliu.

Din perspectiva datei comunicării, atât timp cât clientul este în sistemul RO e-Factură, atât timp cât aveți confirmarea încărcării și validării facturii, se consideră că aceasta a fost comunicată. Acest lucru presupune că nu aveți obligația să îi dați factura fizică sau PDF. Pentru relația B2B, este obligatoriu ca ambele părți să fie înregistrate în sistemul RO e-Factură.”

Emanuel Bondalici, Senior Managing Associate, Reff & Associates SCA - member of Deloitte Legal a încheiat prima parte a conferinței, cu o prezentare despre digitalizarea ANAF.

„Această digitalizare vine din reformele asumate de România prin PNRR. În primul rând, pentru că UE alocă bani pentru astfel de inițiative, iar în al doilea rând, este țara noastră obligată să digitalizeze ANAF, prin legislația europeană”, a precizat el, menționând o serie de obiective asumate de Ministerul de Finanțe prin PNRR.

• modernizarea și digitalizarea ANAF (SAF-T,RO e-Transport,RO e-Factura), dezvoltarea SPV și a serviciilor la distanță, transpunerea în format electronic a formularelor, call center, reașezarea resurselor umane
• îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor, implementarea platformei Big-Data
• creșterea conformării voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale și introducerea de programe de conformare voluntară
• identificarea și reducerea nonconformării fiscale și decalajelor fiscale, prin utilizarea inteligentă masivă a datelor și informațiilor pentru identificarea zonelor de mare risc fiscal
• revenirea fenomenelor de fraudă fiscală și evaziune fiscală națională și transfrontalieră, prin identificare timpurie și țintită a riscurilor fiscale majore
• creșterea ponderii numărului de verificări documentare față de restul acțiunilor de control (30% din totalul acțiunilor de control până în Q4 2022, respectiv 60% până în Q4 2025)

În ultima parte a evenimentului, specialiștii Crowe România au susținut seminarul „Noi reguli fiscale așteptate și cu impact pentru anul 2023 - modificări legislative și aspecte practice”.

Mihai Erculescu, Tax Manager, Crowe Romania, a vorbit în cadrul seminarului despre impozitarea companiilor, regim microîntreprinderi, impozit pe profit și alte aspecte practice.

„Vă voi prezenta principalele modificări în materie de impozite directe aduse de OG nr. 16/2022. Această ordonanță va afecta atât persoane fizice, cât și juridice, putând avea un impact semnificativ asupra modului în care acestea își vor desfășura în continuare activitatea. Este important să înțelegem nevoia de schimbare legislativă. În general, schimbările legislative apar ca necesitate de a ține pasul cu dinamica economiei, precum și ca o nevoie de a aduce corecții anumitor aspecte legislative care nu au impactul dorit.
Voi vorbi despre schimbările aduse de această Ordonanță în ceea ce privește impozitul pe profit, impozitul pe dividende și pe impozitul veniturilor din microîntreprinderi.

În ceea ce privește impozitul pe profit, nu au fost foarte multe modificări, principala modificare fiind că se extinde facilitatea privind scutirea de la impozitul pe profit a profitului reinvestit. În prezent, această facilitate se acordă pentru echipamentele tehnologice, calculatoare, electronice, echipamente periferice – cu alte cuvinte, mijloacele fixe care se regăsesc în categoria 2.1 sau 2.29 din catalogul privind duratele normale de amortizare ale mijloacelor fixe. Prin Ordonanța 16 se extinde această facilitate și pentru investițiile făcute în active folosite în activitatea de producție, de procesare, precum și în activele reprezentând retehnologizare. Această modificare vine din partea autorităților să încurajeze contribuabilii să investească în active prin care să crească capacitatea de procesare și de producție, precum și să le retehnologizeze pe cele existente.

Măsura va intra în vigoare începând cu ianuarie 2023. Aceste active vor fi stabilite prin Ordin al ministrului Finanțelor în termen de 120 de la publicarea Ordonanței 16/2022.”

A urmat Mitel Spătaru, Tax Partner, Crowe Romania, care a prezentat noua paradigmă privind impozitarea beneficiilor salariale, cum ar fi: indemnizația de mobilitate, pensia facultativă, asigurările de sănătate, ajutor pentru telemuncă, diurnă.

„Nu știu câți dintre dvs. știu că prin Legea 283 a fost implementată recent o directivă europeană ce aduce modificări destul de interesante pe Codul Muncii. Să începem cu facilitățile fiscale. În primul rând, a fost eliminată facilitatea privind scutirea impozitului pe salarii în domeniul HoReCa, începând cu ianuarie 2023. În schimb, au fost uniformizate și aliniate două scutiri: impozitarea din domeniul construcțiilor și s-a adăugat scutirea pentru industria agroalimentară. Avem două ordine ale Ministerului de Finanțe care stabilesc aceleași reguli pentru ambele facilități: începând cu ianuarie 2023 se vor acorda doar pe baza contractului de muncă, nu și alt tip de contract. Se modifică, începând cu 2022, calculul cifrei de afaceri – suntem obligați periodic în anul curent să calculăm cifra de afaceri și să vedem dacă atingem procentul de 80% și nu cum era în trecut – ne uitam la anul anterior și aplicam în anul următor scutirea. Se reduce plafonul neimpozabil: era anterior stabilit de la minim 3000 la maxim 30.000, iar acum avem un maxim de 10.000 lei. Pentru ambele facilități, salariații pot opta în scris pentru contribuția la Pilonul II de pensii, respectiv 3,75%.

În ceea ce privește modul de desfășurare a activității, în legislație scrie clar că nu se aplică pentru salariații detașați în afara României sau pentru activitățile desfășurate în afara țării. ”

În ultima parte a seminarului, Cristiana Oprea, Senior Tax Manager, Crowe Romania, a vorbit despre TVA – aspecte practice și cele mai recente modificări legislative, cu accent pe: livrarea către sine vs. obligații de ajustare a dreptului de deducere; modificări legislative recente.

„În zona de TVA avem legislație care vine de la nivelul Uniunii Europene. Acest subiect este important pentru că am văzut în contextul post-pandemic foarte multe reamenajări de spații comerciale și de sedii de birouri. Sunt foarte multe spații la care se renunță – apar întrebări legate de ce se întâmplă cu acele investiții pe care le-am făcut. Ne dau vreo obligație din perspectiva TVA sau putem sta liniștiți? Este important să știm din avans cum ne putem pregăti pentru eventuale controale. Am întâlnit abordări din ce în ce mai agresive.

O altă întrebare frecventă vizează acordarea de bunuri cu titlu gratuit angajaților sau terților. Ce înseamnă livrare către sine? Presupune ieșirea unui bun din patrimoniul companiei, fără contrapartidă – nu se percepe o plată. Pentru a păstra principiul neutralității, trebuie să vedem dacă am dedus TVA-ul la achiziția inițială, dacă mai avem cumva vreo obligație să îl contrabalansăm printr-o autocolectare. Găsim prevederile la articolul 274, alineatele 4,5 și 8, iar aceste articole se judecă cumva în cascadă față vizavi de articolele 304, 305 care vizează ajutările TVA deduse inițial pentru bunuri care nu sunt de capital și pentru bunuri care sunt. Întâi ne ducem și ne uităm la articolele 270 și 271, după care ne uităm dacă ne aruncă la ajustări. Care sunt cazurile care ne dau obligația de autocolectare? Legea spune că, dacă preluăm bunuri din activitatea economică – fie achiziționate, fie produse intern – și le folosim pentru alte activități decât activitatea economică, cu condiția ca TVA să fi fost dedusă inițial. Această condiție este foarte importantă.”