O extindere aproape invizibila

Arhitectii au proiectat aceasta extindere cu gandul de a realiza un spatiu complet diferit ca ambianta de restul casei si in acelasi timp un spatiu care trebuia sa ramana neobservabil de afara.

Echipa de la Gianni Botsford Architects a avut ideea dematerializarii spatiului prin folosirea peretilor de un alb stralucitor si a unei anvelopante integral compusa din foi de sticla cu continut redus de fier, fara tamplarie si cu striatii orizontale foarte fine si dese. Datorita acestor linii orizontale, imaginea volumului de dincolo de canal pare fragmentata si greu de perceput. Pe de alta parte, odata cu lasarea serii si aprinderea luminilor de la interior, volumul vitrat capata contur si devine aproape opac asigurand intimitate familiei.

Spatiul destinat extinderii a fost partial ingropat, vitrajul parand ca iese din vegetatia ce inconjura casa. La interior volumul a fost prevazut cu o bancheta perimetrala si o masa centrala a carei inaltime ajunge aproape de nivelul terenului de afara. „Pe masura ce pasesti din bucatarie in zona de studiu pardoseala se transforma in bancheta, in timp ce tot spatiul este coborat pentru a da amploare noii camere”. Mobilierul incastrat, peretii si pardoseala au fost realizate din Corian de culoare alba, care chiar si intr-o zi mohorata reuseste sa lumineze spatiul si sa creeze senzatia unui spatiu amplu, deschis.

 

 

Peretii si acoperisul din sticla dubla, securizata au fost imbinate intre ele cu ajutorul siliconului astfel incat nici un element de tamplarie sa nu genereze muchii vizibile si pregnante, pastrand volumul extinderii la nivelul unei iluzii optice.