Palatul Parlamentului, in cifre
Atat de cunoscut si vizitat de straini, atat de apreciat si detestat deopotriva de catre romani, „castigator” a trei titluri in Cartea Recordurilor, Palatul Parlamentului nu putea lipsi dintre istoriile pe care vi le prezentam aici. Sapte sute de arhitecti au colaborat sub coordonarea arhitectei Anca Petrescu la proiectul care avea sa devina cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume și cea mai grea clădire din lume.
Clădirea are o suprafață desfășurată de 330.000 m², fiind si din acest punct de vedere pe locul 2 în lume după clădirea Pentagonului. Din punct de vedere al volumului, cu cei 2.550.000 m³ ai săi, este pe locul 3 în lume, după clădirea de asamblare a rachetelor spațiale de la Cape Canaveral, Florida si dupa piramida lui Quetzalcoatl, Mexic.
Început în timpul regimului comunist, așa-numitul Proiect București a fost un proiect ambițios al cuplului Ceaușescu început în anul 1978. După cutremurul din 1977, Nicolae Ceausescu ordonat „reconstruirea” Bucureștiului ca un nou oraș, de sine stătător. Șantierul propriu-zis a început în anii 1980 cu demolarea a peste 7 kilometri patrati din vechiul centru al capitalei și relocarea a peste 40.000 de oameni din această zonă, iar ceremonia ofoiciala a asezarii primei pietre de fundatie a avut loc pe 25 iunie 1984. Printre clădirile dispărute in urma santierului se numără Spitalul Brâncovenesc, Arhivele Naționale, Stadionul Republicii, Manastirea Vacaresti etc. Lucrările s-au efectuat cu munca forțată a militarilor în termen, și astfel costul a fost redus la minim.
Pentru realizarea acestei impunătoare clădiri s-au folosit: 1.000.000 m³ de marmura, 5.500 de tone de ciment, 7.000 de tone de otel, 20.000 de tone de nisip, 1.000 de tone de bazalt, 900.000 m³ de esențe de lemn si cantitati la fel de impresionante de materiale pentru finisajele si decorurile interioare. Clădirea are aproximativ 1000 încăperi, dintre care 440 birouri, peste 30 săli și saloane, patru restaurante, trei biblioteci, două parcări subterane, o sală de concerte.
În 1989 costurile clädirii erau estimate la 1.75 miliarde dolari SUA, iar în 2006 la 3 miliarde Euro. Cheltuielile pentru intretinerea “Casei Poporului” ajung annual la cca 10 milioane de euro, in timp ce veniturile obtinute din inchirirea salilor se ridica (oficial) la doar un million de euro.
Mai multe despre salile si arhitectura Palatului Parlamentului pe Wikipedia
