Prima sala de concerte gonflabila
Sculptorul Anish Kapoor si arhitectul Arata Isozaki au lucrat impreuna pentru a concepe si realiza prima sala de concerte gonflabila, de mari dimensiuni in Tohoku, Japonia. Structura mobila, denumita Ark Nova, a fost proiectata nu numai pentru a gazdui concerte si evenimente similare dar si pentru a insufla incredere in populatia din nord-estul regiunii Honshu, care in ultima perioada s-a confruntat cu o serie de calamitati, fie tsunami sau cutremure. Aceasta sala de concerte va fi inaugurata pe 14 octombrie.
Structura gigant este realizata dintr-o membrana translucida, de culoare mov care are nevoie de doar doua ore pentru a fi umflata. Sala astfel creata poate gazdui 500 de sprectatori care vor sta pe scaune realizate din lemn de cedru recuperat de la copacii distrusi in timpul tsunamiului din 2011. Aceasta sala de concerte poate fi mutata cu usurinta din oras in oras in vederea organizarii unor turnee prin intreaga regiune.
Organizatorii Festivalului elvetian Lucerne au finantat realizarea acestei structuri pentru Festivalul de muzica Ark Nova din Matsushima City. Acestia considera proiectul drept „o simbioza intre arhitectura, design, reprezentatiile traditionale de kabuki si muzica clasica precum si o educatie muzicala.”
Arhitectul Arata Izozaki a lucrat indeaproape cu o serie de specialisti din domeniu pentru a reusi crearea unei sali de concerte care sa ofere o atmosfera perfecta pentru diferite tipuri de reprezentatii. Yasuhisa Toyota de la Nagata Acoustics a fost persoana care s-a ocupat de acustica salii in timp ce David Staples de la Theatre Projects din Londra a fost specialistul care a organizat din punct de vedere functional spatiile salii de concerte. Aceasta poate fi astfel amenajata incat sa gazduiasca evenimente diferite, de la spectacole cu orchestra, muzica de camera, jazz sau dans si expozitii. Deshiderea pe care o acopera suprafata gonflabila ajunge pana la 30-36m si pana la 18m inaltime in punctul de maxim.
Mai multe informatii gasiti pe: http://inhabitat.com
Traducere si adaptare: Arh. Raluca Popa
arh. Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură și Urbanism din cadrul UTCN, președinte OAR în perioada 2010-2018:
”Cei mai importanți eroi ai concursului nu sunt câștigătorii lor așa cum crede toată lumea. A fost o perioadă în care cultura concursurilor a fost, practic, inexistentă și trebuia făcută din (aproape) nimic. Nu am inventat noi concursurile de arhitectură. Au existat niște momente mult mai dificile decât acum. Dacă ceva nu merge bine într-un sistem atât de complex cum este un concurs - bugetul, juriul, clientul, contractul, marketingul - atunci situația este extrem de dificilă.
Una dintre cele mai mari critici pe care le aduc la concursurile din România este că nu dau premiul I. De fapt, un contract nu este un premiu, este o responsabilitate, și mai mult de muncă. Cei care promovează concursurile sunt niște persoane extrem de abile care au contactele lor cu liderii administrației și reușesc să discute și să convingă. Dacă asta nu se întâmplă, nu se ajunge la negociere.”
arh. Ștefan Bâlici, președintele OAR:
”Trebuie extins numărul de concursuri. OAR se ocupă de organizarea de concursuri tocmai pentru a construi această bună practică, pentru a crea o metodă care e aplicabilă în România în condițiile legislației noastre și ale capacității instituționale care există în țară.
Ne interesează toate formele de concurs și sperăm să ajungem să le putem face. Ne-am concentrat pe concursul deschis pentru că oferă terenul plat de concurență pentru orice fel de birou de arhitectură. Avem concursuri câștigate de birouri cu arhitecți foarte tineri care nu ar fi avut altfel acces la comandă publică de această anvergură și complexitate. Există și se practică în lume concursuri și sub alte forme: de la cel de idei, până la cele cu invitați. Acestea sunt mai dificile pentru că nu depind numai de noi și presupun costuri și mai mari de organizare.”
Toți președinții de filiale ale OAR prezenți la dezbaterea de la Cluj au agreat: costurile și capacitatea instituțională sunt impedimentele care stau în calea organizării mai multor concursuri și a diversificării formelor prin care ele sunt organizate.
arh. Daniel Panait, președinte OAR Bihor:
”Demersul de a face concursuri de arhitectură nu se potrivește oricui. Este necesar un nivel de prosperitate a comunității ca să poți să-ți asumi această cheltuială”
arh. Alexandru Găvozdea, președinte OAR în perioada 2018-2022:
”E dificil când ești într-o țară în care studiul de fezabilitate e egal cu proiect tehnic. Înțelegerea nivelului de livrare la concurs este o problemă care duce și în zona de negociere la o dificultate suplimentară de a semna contractul.
arh. Alexandru Răuță, președinte OAR Argeș
”Pentru o filială mică, efortul de a crea o echipă de concurs prin forțe proprii nu este accesibil. Este esențială experiența naționalului. Ideea de a susține singuri un astfel de concurs nu este posibilă peste tot. ”
O potențială soluție pentru extinderea capacității de organizare, propusă în cadrul dezbaterii „Concursul de arhitectură ca standard pentru investițiile publice”, este crearea de echipe dedicate de concurs în fiecare filială.
arh. Daniel Tellman, președinte OAR Timiș:
”Totul se leagă de pregătirea - nu numai la noi, ci și la administrație - de oameni și de continuitate. Și aici cred că este foarte util ca un președinte de filială să fie convins că este bine să se facă concursuri. Noi, ca organizații, trebuie să ne bugetăm oameni care nu sunt supuși schimbării. Filialele trebuie să aibă oameni care sunt dedicați concursului și care, la schimbarea mandatului, să nu plece. Atunci vom avea șanse să creștem la nivelul teritoriului echipe care să ducă know-how-ul și toate relațiile pe care și le face administrația cu piața mai departe.”
arh. Daniela Maier, președinte OAR Transilvania:
”Vreau să reamintesc că suntem la un festival al studenților. Iar, din panelul acesta de discuții, cel puțin două drumuri de viitor se identifică pentru ei: arhitect în administrație și arhitect care să lucreze în filiale, în organizații, în grupuri dedicate pentru concursuri”
Alte nevoi identificate de mai mulți dintre participanții la dezbatere au fost: organizarea de mai multe dezbateri în faza incipientă, de temă a concursurilor și atragerea de cât mai mulți susținători pentru promovarea lor atât în rândul autorităților, cât și a publicului larg.
arh. Andreea Mureșan, șef serviciu Strategii Urbane, Primăria Municipiului Cluj-Napoca:
”Cu toții ne dorim proiecte de calitate. Ca reprezentant al autorității îmi doresc, în primul rând, proiecte fezabile. Mă gândesc, în primul rând, dacă un proiect este realizabil, dacă se încadrează în prevederile regulamentare, în bugetul preconizat. E nevoie de multă implicare a publicului în organizarea acestor concursuri, mai ales la faza anterioară demarării acestor concursuri, la faza de elaborare a temei de proiectare. Avem rezultate foarte bune la multe concursuri, proiecte apreciate de specialiști dar pe care publicul nu le percepe așa cum ne-am dori. Acest proces de consultare publică trebuie făcut încă de la faza pregătitoare”.
