Principalele concluzii ale conferinței „ESG:Ro – Environmental, Social and Corporate Governance for a Sustainable Future”

În cadrul a două sesiuni de prezentări, panelurilor și discuției 1-to-1, invitații au subliniat necesitatea ca organizațiile să facă pașii spre un business sustenabil, în contextul în care Uniunea Europeană are ca obiectiv să ajungă la net zero emisii până în 2050. Totodată, ei au explicat că acest proces este unul de durată, care se întâmplă progresiv, subliniind necesitatea unei comunicări directe, oneste și transparente nu doar în interiorul companiilor, ci și în exterior, către clienți, consumatori.

Prima sesiune a conferinței a fost deschisă de Mădălin Vladu, Senior Director, Brand & Sustainability Lead, Kantar Romania, care a atras atenția asupra comunicării obiectivelor de sustenabilitate ale brandurilor și a prezentat „best practices” pentru o comunicare onestă.

„Termenul de sustenabilitate este o mare provocare pentru comunicare, pentru că sunt foarte multe nuanțe. Interesul față de sustenabilitate e în creștere în rândul consumatorilor – vedem asta din studiul pe care îl facem anual - măsurăm decalajul dintre aspirațiile pe care le au oamenii și activitățile lor de zi cu zi. Atunci când i-am întrebat pe românii din mediul urban dacă doresc să acționeze sustenabil, 9 din 10 au răspuns că da, însă când au fost întrebați ce fac în activitățile de zi cu zi, doar 2-3 au spus că au un comportament sustenabil. 61% din oameni spun că s-ar lăsa convinși să cumpere produse sustenabile, dacă ar avea o certificare foarte clară legată de mediu pe ambalajele lor. De aceea, promisiunile pe care brandurile le fac către consumatori, dacă sunt făcute în mod clar, pot să influențeze comportamentul acestora. Contribuția sustenabilității la capitalul de brand este foarte importantă. Un brand puternic are două calități importante: este relevant și este diferit, iar cele care reușesc să atingă aceste obiective reușesc să justifice mai ușor prețuri mai mari și au probabilitate mai mare să crească în viitorul apropiat. Brandurile care au mesaje clare de sustenabilitate performează mai bine”, a spus el.

Jacqueline Gibson, Director, International Synergies Northern Ireland, una dintre invitatele speciale ale ediției din 2024 a vorbit despre reducerea costurilor și a amprentei de carbon și tranziția spre economia circulară.

„Când vine vorba de ESG, trebuie să minimizăm impactul cât de bine putem și să avem un impact pozitiv asupra oamenilor și asupra planetei. Dacă am trăi cu toții ca americanul de rând, am avea nevoie de trei planete, așa că trebuie să ne întrebăm ce putem face pentru a reduce deșeurile. Am venit cu un termen: simbioză industrială, care este un ecosistem industrial în care resursele neutilizate sau reziduale de la o companie pot fi folosite de o altă companie. Fiecare organizație plătește pentru eliminarea deșeurilor - deci, dacă putem să ne asociem cu o altă companie, putem reduce costurile și putem recircula produsele", a spus ea.

În continuare, Julliette Gaussem, Group Sustainability Lead la Netceed, a vorbit despre traseul pe care o companie trebuie să îl urmeze în ceea ce privește raportarea ESG și a oferit exemple practice prin care putem organizațiile pot facilita această tranziție a organizației.

„Astăzi, există multe motive pentru integrarea ESG în cadrul companiei voastre, dar de unde trebuie să începeți? În opinia mea, primul lucru este să efectuați o evaluare temeinică a practicilor și politicilor ESG actuale, identificând punctele forte existente și ariile care necesită îmbunătățiri. De asemenea, trebuie să culegeți informații de la părțile interesate, inclusiv angajați, clienți, furnizori, investitori, pentru a înțelege așteptările și preocupările lor. Acest lucru vă va ajuta să definiți ce este esențial pentru business. în ceea ce privește impactul, riscurile și oportunitățile. Pasul următor ar fi colectarea datelor. Raportarea nu este un scop în sine, ci un mijloc pentru a atinge un anumit scop. Datele ajută organizațiile să ia decizii informate, să măsoare impactul și, prin partajarea datelor, deveniți mai transparenți și mai responsabili. Odată ce știți pe ce trebuie să vă concentrați, este foarte important să stabiliți obiectivele, să definiți resursele necesare pentru implementarea inițiativelor ESG și să vă asigurați că obiectivele ESG sunt integrate în activitatea de zi cu zi”, a explicat ea.

A urmat un panel de dezbatere moderat de Daniel Drăgan, Managing Partener, BusinessMark, la care au participat: Oana Cojocaru (Globalworth Romania), Monica Buiciuc (CARGUS), Cătălin Năstăsoiu (Genesis Property), Corina Blănaru (PKF Finconta ESG) și Roberto Pătrășcoiu (Habitat for Humanity România).

„Într-o companie, e nevoie de susținerea managementului pentru a implementa orice strategie de ESG”, a punctat Oana Cojocaru, Sustainability Director, Globalworth Romania. „Dacă managementul nu înțelege că este important să investească acum, pentru ca lucrurile să funcționeze în 2030, situația nu va fi bună. După ce vine susținerea CEO-ului, CFO-ului și a boardului, e important ca și echipele să înțeleagă că trebuie să fie aproape de noi. La nivel de Real Estate, echipele de Property, de Facility Management trebuie să înțeleagă cum să facă lucrurile să funcționeze în mod cât mai eficient. Echipa este cea mai importantă – inclusiv fetele care ajută la curățenie sunt importante, pentru că ele au grijă ca lumea să recicleze în cadrul companiei. Ca director de sustenabilitate, trebuie să îi aduc pe toți la un loc și să înțeleagă acest lucru”, a continuat ea.

Cu toate acestea, prioritățile în ceea ce privește sustenabilitatea diferă în funcție de nivelul companiei, a explicat Corina Blănaru, Partener, PKF Finconta ESG. „Dacă discutăm despre companii mari, lucrurile sunt mai clare: avem un board ESG, o strategie la nivel de grup. La momentul acela, lucrurile sunt deja conștientizate: discutăm despre resurse alocate, despre implementare. Dar și această parte este destul de complicată, pentru că vorbim de un domeniu nou, iar specialiști nu sunt. Lipsesc specialiștii la nivel mediu, care să reușească să implementeze strategia adoptată la nivel înalt.

Și partea de colectare a datelor este un subiect sensibil. Rapoartele pentru 2024 vor fi auditate, ceea ce înseamnă că datele vor fi verificate, iar calitatea lor nu va mai putea fi pusă sub semnul întrebării. Aici vorbim de multe date de detaliu – dacă nu vor fi colectate din punctul incipient, va necesita foarte multă muncă. Impactul cel mai mare se va vedea asupra companiilor mici și mijlocii – din 2025, vor trebui să raporteze companiile cu peste 50 de angajați, astfel că ele ar trebui să înceapă să conștientizeze și să ia la cunoștință informațiile de care vor avea nevoie în 2025 și să facă pașii pentru a le colecta. Este important pentru companii să deseneze o traiectorie, pentru că s-ar putea să stabilești niște obiective frumoase, însă chiar dacă vreau să reciclez tot, nu am infrastructură. Sunt multe piese în angrenaj pe care trebuie să le găsești pentru ca circuitul să funcționeze”, a adăugat ea.

La fel de importantă este componenta de educare, nu doar la nivel de organizații, ci la nivel individual, a subliniat Monica Buiciuc, Head of Sustainability & Compliance, CARGUS.

„Când vorbim despre sustenabilitate, educarea este foarte importantă. Pe de o parte, este important pentru noi, ca profesioniști, însă avem nevoie de educație și la nivel de societate, să ne înțelegem impactul, la nivel individual, și ce putem face fiecare dintre noi. Este un proces continuu de învățare și ar trebui să fie o prioritate. Tot de educație ține și partea de management a deșeurilor și protecția mediului. Cum putem mișca lucrurile în această direcție? Mă refer aici și la o infrastructură necesară mașinilor electrice, însă aici problema este cum le încarci, cum le folosești la potențialul maxim. Vorbim și despre echitatea socială, pentru că nu toți avem aceleași experiențe, același background – este important să avem și suport din partea statului pentru politici și programe sustenabile”, a spus ea.

La rândul său, Cătălin Năstăsoiu, VP Marketing Strategy, Genesis Property, a intervenit precizând: „Când vorbești de sustenabilitate, te gândești la: ce să fac, cât costă și ce impact are. Ne-am obișnuit să consumăm resursele de la prima Revoluție Industrială încoace, însă acum trebuie să ne uităm la resurse cu alți ochi. O mare provocare ține de educare – să creezi într-o companie vibe-ul că sustenabilitatea nu e un extra-efort pe care trebuie să îl pui în activitatea zilnică nu este ușor și, dacă mă uit la 2050, cred că vom avea o altă cultură. Vom avea o generație care nu se va mai gândi să trăiască într-un mediu care să fie altfel decât sustenabil sau care să consume un produs ce nu este sustenabil. Viitorul este inevitabil. Vorbim de o modificare de comportament, însă avem toate instrumentele specifice pentru acest lucru. Trebuie doar să le accesăm și să le implementăm.”

S-ul din ESG este un element cheie, căruia companiile trebuie să îi acorde la fel de multă atenție, au mai fost de acord invitații la panel. În acest context, Roberto Pătrășcoiu, CEO, Habitat for Humanity Romania, a spus: „Noi am abordat încă de la început partea S din ESG, însă lucrurile s-au modificat foarte mult. De exemplu, dacă vorbim de voluntariat, acum 15-20 de ani, voluntari din SUA veneau să construiască case în România. Astăzi, 85-90% sunt voluntari români, din echipe corporate, companii care, prin strategiile lor de CSR și ESG, generează engagement și au impact în comunitate. În ceea ce privește finanțarea, și aici se poate observă o tranziție de la finanțările externe la finanțări venite din partea companiilor din România. Dacă ne referim la E-ul din ESG, un lucru pe care nu îl realizează multă lume este că locuirea este unul dintre elementele cu cel mai mare impact de seră. Aici, noi am făcut anumite schimbări strategice. De exemplu, am optat pentru case construite din lemn, implementăm soluții verzi – panouri fotovoltaice, pompe de căldură. Pe viitor, ne uităm și la reutilizarea materialelor de construcție, a pieselor de mobilier, ce pot intra în economia circulară, în loc să ajungă la groapa de gunoi.”

Samantha Taylor, Founder, The Good Factory, Sustainability Director, Keynote Speaker, Board Member, a deschis cea de-a doua sesiune a conferinței vorbind despre adoptarea alternativelor de plastic biodegradabile ca element cheie în atingerea obiectivelor către o economie Net Zero și circulară.

„Cifrele pe care le avem în ceea ce privește resursele pe bază biologică arată că acestea au o amprentă de carbon mai mică decât cele tradiționale. Ele sunt cultivate, mai degrabă decât a fi extrase din pământ. Alternativele din plastic biodegradabile sunt un produs rezistent la schimbările climatice și reprezintă o sursă excelentă de venit pentru fermieri. (...) Am realizat un studiu în ceea ce privește sustenabilitatea acestor produse, iar cifrele indică unele beneficii excelente în ceea ce privește performanța: produsele noastre sunt mult mai ușoare, au o elasticitate mai bună. Am descoperit că, dacă ne uitam la articolele monocomponente, acestea aveau o viață mai lungă. Reciclarea produselor, transformarea lor într-un produs nou, are consecințe asupra lanțului de aprovizionare. Nu există prea multe alternative care ar putea fi introduse în schema de reciclare fără a necesita o intervenție umană, ceea ce devine un cost mare pentru reciclare", a spus ea.

Dana Dobrescu, Corporate & Government Affairs Manager, Mondelēz România, a introdus un nou concept: sustenabilitatea umană.
„Acesta vine dinspre zona de wellbeing, este foarte mult despre oameni – această parte capătă mai multă amploare în raportările noastre de sustenabilitate. Conceptul nu este nou, însă Deloitte l-a promovat intens în rapoartele sale și cred că va face un bine atât angajaților, cât și organizațiilor și societății, în ansamblu. El este legat foarte frumos mai ales în zona academică de filosofia morală a lui Kant. Vorbim foarte mult despre leadership – ce să facă liderii, cum să îi dezvoltăm, însă este vorba, mai ales, despre cum să ne comportăm ca oameni. Ne mutăm din zona de dezvoltare a organizației overall la dezvoltarea oamenilor din organizație. Oamenii își doresc să fie tratați cât mai mult la nivel individual și să existe programe specifice de dezvoltare. Așadar, human sustainability vorbește despre cum ar fi ca fiecare persoană care interacționează cu organizația noastră să rămână mai bună. Cum creează organizațiile valoare pentru oameni, ca ființe umane? Vorbim despre abilități mai bune, angajați mai valoroși, dar și despre cum mă conectez la purpose-ul companiei, cum mă dezvolt eu. Se referă și la mental wellbeing. Este foarte important să avem în vedere că Human devine al patrulea pilon din ceea ce presupune sustenabilitatea, dincolo de Environment, Governance și Social.”

A urmat un dialog între Irina Samosca, Director Support Engineering, Microsoft și Miruna Pantel, Gender equality expert & trainer, Centrul FILIA despre rolul egalității de gen în susținerea politicilor ESG. Cele două au vorbit despre ce trebuie să facă organizațiile pentru a se pregăti pentru Directivei 2022/2381. Totodată, au discutat despre aariția și funcționarea Women’s ERG în Microsoft și cum contribuie acesta la atingerea obiectivelor ESG, dar și ce impact are asupra performanței și inovării companiei.

„ESG-ul oferă un cadru foarte important și un context și instrumente foarte bune pentru promovarea egalității de gen. În primul rând, prin componentele ce țin de S și G, care au încurajat companiile să crească nivelul de transparentizare și, prin aceasta, s-a observat o creștere a reprezentării de gen, a diminuării diferențelor salariale pentru muncă egală. A existat un impact social important pe care ESG îl aduce, dar ceea ce am descoperit e că povestea nu se oprește aici – principiile egalității de gen ajută companiile să își îndeplinească aceste obiective de ESG. Beneficiile depășesc zona de ESG și merg foarte mult pe profitabilitate și doing the right thing. În cadrul egalității de gen. Începând cu anul 2026, companiile listate la bursă trebuie să aibă o distribuție egală de gen, conform Directivei Europene 2022/2381, în ceea ce privește egalitatea de gen în guvernanța corporativă”, a spus Miruna Pantel.

Ultima parte a conferinței a fost dedicată unui panel la care au participat: Adina Tudor (Coca-Cola HBC România), Ștefania Bătrînca (Bergenbier), Ana-Maria Iordache (D&B David și Baias - firma de avocatură corespondentă PwC în România), Alina Donici (Artesana), Eduard Alexianu (Merlin’s Beverages).

Unul din subiectele abordate în cadrul panelului a vizat comunicarea obiectivelor de ESG și cum pot fi evitate riscurile de greenwashing.
În acest context, Ana-Maria Iordache, Partener, D&B David și Baias - firma de avocatură corespondentă PwC în România.

„Despre greenwashing se discută destul de mult. Avem, la nivel național, o legislație pentru protecția consumatorului și, la nivel european, două directive ce reglementează acest concept. Deja statele din UE au făcut primii pași în această direcție și cred că este un concurs între cine este primul: reglementatorul sau comunicatorul. Este un domeniu în care nu se poate fără comunicare – aceasta atrage după ea schimbarea, însă sunt foarte importante onestitatea și transparența. Franța are de anul trecut o lege care impune tuturor companiilor care susțin că produsele lor au o amprentă net zero să vină cu o dovadă științifică în acest sens. Polonia a monitorizat informațiile din rapoartele de sustenabilitate și a sancționat companiile care nu au venit cu justificări științifice. Urmează să facem și noi această parte de verificare, pentru a ne asigura că nu există derapaje de comunicare sau companii care induc în eroare consumatorul.
Dacă ne uităm la sancțiunile pe care le prevăd directivele – până la 4% din cifra de afaceri – vedem că nu este un lucru de neglijat, ci un domeniu la care trebuie să fim extrem de atenți. Trebuie să lucrăm în echipă: avem perspectiva de marketing, dar și perspectiva de business, juridică și este necesar ca acești oameni să lucreze în echipă, pentru o comunicare onestă și susținută în dovezi”, a spus ea.

În acest context, Adina Tudor, External Communication Manager, Coca-Cola HBC România, a intervenit precizând: „Grupul Coca-Cola HBC, la nivel global, se află în cele mai importante topuri în ceea ce privește sustenabilitatea. Asta presupune foarte multă responsabilitate – politicile vin dinspre grup și sunt implementate în fiecare țară în parte. În 2010, grupul și-a stabilit primele obiective bazate pe știință. Acum avem 16 angajamente de sustenabilitate pe 6 arii. În 2021, am venit cu cel mai important angajament, având în vedere ce se întâmplă în lume – să ajungem la ținta de zero emisii până în 2040 (...) E important să fii sustenabil, să ai acțiuni, proiecte, însă e important să le comunici, pentru ca lumea să înțeleagă ce face o companie. Cred că rolul comunicatorilor este de a vorbi pe un limbaj cât mai ușor de înțeles de către consumatori. Atât timp cât faci niște lucruri bune, ai în spate calcule, obiective și un traseu foarte bine documentat și calculat, nu ai de ce să nu ieși să vorbești despre aceste lucruri. Provocarea vine în a traduce într-un limbaj ușor de înțeles pentru toată lumea a tot ceea ce faci. Cred că populația, oamenii, tind să fie din ce în ce mai interesați de subiect. Am reușit deja să creăm o notorietate asupra conceptelor și să ajungem la un grad de înțelegere în ceea ce privește consumatorii.”

La rândul său, Ștefania Bătrînca, Corporate Affairs Manager, Bergenbier, a adăugat: „Până în 2050, toate companiile mari au setat să ajungă la un net zero și muncim, an de an, să avem rezultate cât mai bune. Suntem pe un drum care este lung și nu e un sprint, ci un maraton. Când comunicăm către consumatori, e important să le spunem ceea ce am făcut concret. Noi le spunem oamenilor ce eforturi facem pentru a ajunge să atingem obiectivul net zero. E important ca oamenii să înțeleagă că am pornit pe un drum, însă că este dificil să ajungem acolo. Partea de comunicare pe care o facem în zona sustenabilității este că aceste inițiative sunt parte dintr-un efort mai mare. Încercăm să fim cât mai transparenți, iar asta face parte din G-ul din ESG. E foarte important să știi cum să comunici – aici intră în joc comunicatorii, oamenii de legal, oamenii de marketing. E important să fii sincer cu consumatorul și să îi explici că sunt borne pe care le atingem și că nu ajungi dintr-o dată în acest punct.”

Dincolo de acțiunile pe care le fac pentru a reduce amprenta de carbon, liderii organizațiilor trebuie să privească și în interior, astfel încât să creeze o cultură organizațională adaptată nevoilor angajaților lor. În acest context, Eduard Alexianu, Commercial Director,
Merlin’s Beverages, a precizat: „Drumul nostru spre partea de ESG a început de la primele producții. Fiind un business antreprenorial, ne-am supus mai întâi provocărilor legislative pe partea de ambalaje. Variantele pe care încercăm să le găsim sunt legate de ambalaje mai sustenabile. Am făcut un pas semnificativ în 2022, prin lansarea în categoria de apă plată a brandului Montana, un produs într-un ambalaj care este în proporție de 88% plant based, ținând cont că apa este cel mai consumat produs din lume. Lucrăm la înlocuirea foliei stretch, în care ambalăm produsele pentru transport, cu o folie pe bază de hârtie. Noi, în permanență, suntem deschiși la opțiuni, la diversificare și găsirea de noi soluții. Compania noastră a crescut la peste 100 de angajați și ne dăm seama că suntem din ce în ce mai responsabili intern de familiile lor – dacă s-au simțit ok din punct de vedere al atmosferei, au venit în companie cu rude, apropiați, prieteni, iar recomandarea este de bază. Din punct de vedere al guvernaței, vorbim de o aranjare a sistemului de management și la cursuri de formare pentru management. Principiul pe care încercăm să îl abordăm este să încercăm să facem cât mai mult bine și cât mai puțin rău, din punct de vedere al mediului.”

Alina Donici, Managing Partner, Artesana, a intervenit precizând: „Sustenabilitatea a fost una din valorile cu care am pornit la drum. Am avut tot timpul ambalaje prietenoase cu mediul. Ba chiar, ne-am gândit la acel moment, că vrem să recuperăm ambalajele de sticlă. În ceea ce privește elementul social, fără echipă, fără oameni, nu poți face nimic. Pentru ca oamenii să stea lângă tine, trebuie să te comporți într-un anume fel. Oamenii sunt cei care fac business-ul. În ceea ce privește partea de guvernanță, eu cred că în business trebuie să existe etică, iar în domeniul alimentar responsabilitatea este imensă (...) Noi am funcționat, încă de la început, ca o familie. Avem peste 85 de oameni și facem eforturi să fim tot acolo. Oamenii trebuie să aparțină și, pentru că dinamica este foarte mare, unul din criteriile după care angajăm nu mai e de mult timp pregătirea formală, ci ne uităm la atitudinea lor, la dorința de învățare, de a face parte din ceea ce facem. Ca antreprenor, devii mult mai responsabil, mai conștient să ții oamenii aproape – ei trebuie să simtă că sunt doriți în companie, că munca lor e apreciată.”