Ventilatie cu recuperare de caldura propusa pentru spatiile de fumatori
Legea nr. 15/ 2016 privind modificarea si completarea Legii nr. 349/ 2002 pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor din tutun, la articolul 3, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(2) Fumatul este permis numai in camere special amenajate, exclusiv in zona de tranzit a aeroporturilor internationale, cu respectarea urmatoarelor conditii:
a) sa serveasca exclusiv fumatului;
b) sa nu fie spatiu de trecere sau de acces in spatii publice inchise;
c) sa fie dotate cu sisteme de ventilatie functionale care sa asigure eliminarea fumului din tutun, cu presiune negativa;
d) sa fie dotate cu scrumiere si extinctoare si amenajate in conformitate cu prevederile legale in vigoare privind prevenirea si stingerea incendiilor;
e) sa fie marcate la loc vizibil cu indicatoare: «Camera pentru fumat», «Loc pentru fumat»."
Ca metoda de eliminare a fumului, incaperile pentru fumatori trebuie sa fie dotate cu sisteme de ventilatie functionale care sa asigure eliminarea fumului din tutun, cu presiune negativa.
Cea mai buna metoda de a elimina fumul este ventilatia cu recuperare de caldura cu randament ridicat, deoarece respecta normele de eficienta energetica care au devenit obligatorii la prezentarea dosarului de autorizare a cladirii.
Legat de aceste norme de eficienta, Legea 121/ 2014 privind eficienta energetica stabileste o tinta nationala indicativa de reducere a consumului de energie cu 19%. Sub rezerva limitarii reducerii economiilor de energie prevazute la alin. (1)al art. 8 la maximum 25%, tintele economiilor de energie rezultate in urma aplicarii masurilor de politica energetica, ca suma a planului national de eficienta energetica, sunt:
a) 1% in 2014 si 2015;
b) 1,25% in 2016 si 2017;
c) 1,5% in 2018, 2019 si 2020; avand ca baza de referinta consumul mediu anual de energie primara in cei 3 ani anteriori datei de 1 ianuarie 2013.
Astfel ca norma in ventilatia cu recuperare de caldura s-a introdus standardul Eco Design 2016 la nivel European in care recuperatoarele trebuie sa aiba un randament mai mare de 73 % dar cu pierderi de presiune reduse in recuperator deoarece acestea se reflecta in consumul ventilatorului.
Pentru dimensionarea unei astfel de instalatii se folosesc prevederile Normativului I5/ 2010. Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de ventilare si climatizare" care precizeaza ca: "In zonele de fumatori, debitele de aer proaspat se dubleaza fata de valorile din tabel. Aceste debite asigura conditii de confort pentru ocupanti, nu si conditii de sanatate."
Astfel pentru:
N - numarul de persoane=50
qp - debitul de aer proaspat pentru o persoana, IDA 3=15m3/h/pers, din tabelul 5.4.1 din i5/2010
A - aria suprafetei pardoselii=150 [m2],
qB - debitul de aer proaspat, pentru 1 m2 de suprafata, 1.44 m3/h/m2(pentru cladiri putin poluante), din tabelul 5.4.2. din i5/201
q = N qp + A qB=50 x 15+150 x 1.44= 966 m3/ h
Acest debit se dubleaza in zonele de fumatori, rezultand un debit final de 1932 m3/h.
Pentru incalzirea acestui debit de aer proaspat care asigura conditii de confort pentru ocupanti, nu si conditii de sanatate, va fi necesara o baterie de incalzire.
Costul gazului natural intr-o ora de functionare este=0.0242 x 100 (Ron/ kW comb GN)= 2.42 RON
Costul in 15 ore de functionare este=0.0242 x 100 x 15 (Ron/ kW comb GN) =36.3 RON
Din calcul rezulta ca investitia suplimentara se amortizeaza intr-un sezon de incalzire. De aceea Legea eficientei energetice a cladirilor (Legea 159/ 2013), cere printre altele si metode de recuperare a caldurii aerului proaspat, in Art 10.
"Art. 10. - (1) Pentru cladirile noi ansamblurile de cladiri prevazute la art. 12^3 alin. (2), prin certificatul de urbanism emis de autoritatile administratiei publice locale/judetene competente, in vederea obtinerii, in conditiile legii, a autorizatiei de construire pentru cladiri, pe lânga obligativitatea respectarii cerintelor minime de performanta energetica, se va solicita intocmirea unui studiu privind posibilitatea utilizarii unor sisteme alternative de eficienta ridicata, in functie de fezabilitatea acestora din punct de vedere tehnic, economic si al mediului inconjurator.
(2) Aceste sisteme alternative pot fi:
a) descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse regenerabile de energie;
b) de cogenerare/trigenerare;
c) centralizate de incalzire sau de racire sau de bloc;
d) pompe de caldura;
e) schimbatoare de caldura sol-aer;
f) recuperatoare de caldura.
(3) Studiul prevazut la alin. (1) se elaboreaza de proiectant si este parte componenta a studiului de fezabilitate.’’
