Zona Falticeni - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural
Tip documentatie: Ghid de arhitectură
Salvează pdf
Full screen
•
•
•
•
•
•
•
•
ROSTUL GHIDULUI
Rostul acestui material este de
a furniza un instrument de lucru
locuitorilor mediului rural, autorităților
locale, investitorilor, proiectanților și
consultanților implicați în procesul
de construire sau elaborare a unor
regulamente de construire în mediul
rural.
Ghidul își propune să fie un set de
reguli ușor de aplicat, cu exemple
clare (inclusiv de tipul AŞA DA sau
AŞA NU), care să faciliteze alegerea
modelelor adecvate de către cei ce
vor să construiască în mediul rural.
În același timp, Ghidul intenționează
să ușureze activitatea echipelor de
proiectare/ consultanță în alegerea
configurațiilor, a materialelor și a
tehnologiilor necesare construirii în
mediul rural, fie că vorbim despre
proiecte finanțate prin PNDR, despre
elaborarea
documentațiilor
de
urbanism sau despre simple intervenții
cu finanțare exclusiv privată.
Obiectivul esenţial al acestui ghid
este păstrarea nealterată a spirit
ului
așezărilor în care sunt propuse
proiectele și creșterea calității vieții,
dar cu conservarea tradițiilor și a
peisajului cultural existent – acestea
fiind, de fapt, chiar resurse pentru
dezvoltarea durabilă în mediul rural.
În acest sens, există deschidere
pentru abordări specifice secolului
al XXI-lea care țin cont de resursele
locale, de energiile regenerabile,
precum și de cunoașterea acumulată
local (meșteșugurile și tehnica
populară). Proiectele de succes din
mediul rural evidențiază faptul că
există o legătură foarte strânsă între
calitatea peisajului natural, a celui
construit și calitatea vieții. Viitorul
oricărei comunități depinde de modul
în care își administrează resursele.
Mediul construit (construcțiile de
orice fel) poate fi o resursă extrem
de valoroasă sau din contră, doar un
consumator de resurse. În acest sens,
prezentul material propune soluții
care pun în valoare înțelepciunea
tradiției constructive locale,
a utilizării
responsabile a resurselor locale dar
în același timp oferind soluții noi, ce
țin de materiale și tehnici moderne
de construcţie şi de surse de energie
regenerabilă.
1
1
IMPLICAREA
COMUNITĂȚII ÎN
GOSPODĂRIREA
RESPONSABILĂ
A MEDIULUI
CONSTRUIT
22
Grija cu care întreținem, reparăm
sau construim - fie că este vorba
de casele tradiționale, părintești
sau de clădiri noi, reprezintă un
proces ce presupune asumarea
unei responsabilități față de întreaga
comunitate. Orice clădire trebuie
percepută în primul rând ca o
componentă a ansamblului așezării
sătești. Astfel, o clădire trainică,
frumoasă, care își îndeplinește bine
rostul pentru care a fost construită,
ar trebui să fie un motiv de mândrie
pentru întreaga comunitate. Acest
lucru devine și mai evident, mai
relevant, în cazul clădirilor cu funcțiuni
publice, comunitare: primăria, școala,
„Căminul
Cultural”,
dispensarul,
clădiri de cult etc.
Principiile care vor
sta la baza
oricărei intervenții asupra mediului
construit din zonele rurale (fie
că este vorba de conservare,
întreținere,
modernizare
sau
construire) sunt urmatoarele:
- respectul pentru moștenirea
culturală; se va urmări cu precădere
integrarea în context prin păstrarea
nealterată a identității așezării, a
peisajului construit și a celui natural;
responsabilitate față de urmași;
îmbunătățirea condițiilor de viață în
prezent prin valorificarea resurselor
locale în mod judicios, pe termen
lung, pentru a ramâne disponibile și
generațiilor viitoare;
- utilizarea surselor de energie
regenerabile;
- valorificarea amplasamentului
astfel încât forma/ volumetria și
înfățișarea clădirii să reflecte climatul
local: orientare și însorire, umiditate
și vânturi dominante, oscilații de
temperatură etc.;
- utilizarea materialelor și tehnicilor
tradiționale care de fapt reflectă
soluțiile cele mai bune cristalizate
de-a lungul timpului pentru condi
iile
de mediu locale;
- utilizarea materialelor reciclabile și
refolosirea apelor uzate și pluviale.
Pentru
noile
programe/
funcțiuni propuse în mediul
rural, întotdeauna se vor analiza
următoarele aspecte:
Relevanța: „Cât de necesară este
această nouă clădire sau ansamblu
pentru comunitate? Cum se va
asigura întreținerea și funcționarea
noilor clădiri?”
Incluziunea socială: „Cât de
echitabilă este repartizarea serviciilor,
a utilităților, a facilităților de producție
în teritoriu?” Se va urmări favorizarea
accesului
tuturor
membrilor
comunității în aceeași măsură la noile
funcțiuni.
gradul de calificare a personalului
creşte; consecutiv, creşte remuneraţia
şi capacitatea de a întreţine locuinţele
nou create;
- atingerea obiectivelor avute în
vedere la terminarea programului:
aceste funcţiuni productive vor
rămâne în teritoriu, urmând să
deservească întreaga aşezare în
ansamblul ei; în plus, la terminarea
programului, zona
va fi locuită de
un segment de populaţie productiv;
acesta va fi capabil să presteze munci
calificate în cadrul aşezării dar şi în
vecinătate, fiind astfel capabil pentru
a-şi înteţine casele şi gospodăriile.
Rostul arhitectului
Arhitectul are rostul de a îmbina
oportunitățile cu resursele și nevoile
beneficiarilor, indiferent dacă aceștia
sunt o familie, o firmă, un ONG sau
autorități locale și de a oferi soluții
realiste în timp util. Reușita demersului
său este direct proporțională cu
adecvarea
proiectului
la
cele
enumerate mai sus. Aceste lucruri nu
trebuie rupte din contextul mediului
rural românesc de început de secol
XXI, în care confuzia dintre valoare
și non-valoare este mult prea des
întâlnită. În acest sens, arhitectul are
și rolul de a-și consilia beneficiarul
(fără a-l manipula) pentru a asigura
premise realiste unor proiecte/
demersuri ce au ca finalitate sporirea
calității vieții, inclusiv prin atributele
mediului natural s
au fondului construit
la care participă în mod direct. Rostul
lui este să aducă echilibru acolo unde
este chemat.
Dezvoltare comunitară
prin calificare
profesională și
încurajarea economiei
locale
În anumite comunităţi, deşi există
resurse de materie primă valoroase,
acestea sunt neglijate de localnici, iar
meşteşugul prelucrării lor s-a pierdut.
În această situaţie este necesară
calificarea localnicilor astfel încât
să poată avea acces la resurse, în
vederea susținerii unor activităţi de
economie socială capabile să aducă
un venit constant în comunitate.
Acest principiu este extrem de
important atât datorită rezultatului
direct de ieftinire a investiţiei prin
folosirea forţei de muncă locale, cât
şi datorită efectului pe termen lung
pe care îl asigură: în teritoriu rămân
nu numai funcţiunile capabile să
deservească locuirea, ci şi personalul
calificat capabil să le utilizeze.
Acest deziderat se poate atinge
doar printr-o politică in
vestiţională
coerentă, care trebuie să urmeze
niște paşi necesari, cum sunt:
- cooptarea localnicilor adulţi şi
lipsiţi de ocupaţie ca mână de lucru,
pentru început, necalificată;
- aducerea în teritoriu a inginerilor,
maiştrilor, tehnicienilor şi muncitorilor
capabili să instruiască şi să asigure
calificarea lucrătorilor necalificaţi;
- organizarea de cursuri practice şi
cursuri de formare şi calificare pentru
localnici;
- dezvoltarea unor centre de
valorificare
a
materialelor
de
construcție ecologice rurale cu
aplicații în domeniul construcțiilor;
- pe măsura derulării programului,
1
CUPRINS
1. ZONA .......................................................................................4
1.1. Delimitarea geografică a zonelor după unităţi administrativteritoriale .............................................................................4
1.2. Precizarea caracteristicilor specifice zonei ...........................4
2. SPECIFICUL LOCAL ..........
.....................................................6
2.1. Peisajul rural-cultural ...........................................................6
2.2. Tipologii de sate ..................................................................7
2.3. Amplasarea pe lot şi sistemul constructiv .............................8
2.4. Tipologiile de acoperişuri, pante, materiale de învelitori,
culori, goluri de iluminare şi ventilare (forme permise) în funcţie de
caracteristicile de climă, relief şi tehnici locale ............................10
2.5. Gabaritele/ proporţiile conforme specificului local sau soluţii
ecologice durabile de secol XXI ..................................................10
2.6. Travei de faţadă conform specificului local, fără a ieşi din
scara clădirilor învecinate, ca percepţie umană ............................10
2.7. Raportul plin/ gol, forma, dimensiunea şi proporţia golurilor
şi a ferestrelor conform specificului local ...................................
..11
3. AMPLASAREA CONSTRUCŢIILOR .....................................11
3.1. Prevederi generale privind intervenţiile noi ...........................11
3.2. Amplasarea în cadrul aşezării ...........................................12
3.2.1. Recomandări ..................................................................12
3.3. POT, CUT, regim de înălţime .............................................12
3.4. Amplasarea construcţiilor şi a amenajărilor noi în afara vetrei
satului – probleme de încadrare în peisaj ...................................13
3.5. Amplasarea construcţiilor şi a amenajărilor noi în vatra
satului – probleme de încadrare pe lot ........................................14
4. AMENAJAREA CLĂDIRILOR EXISTENTE ............................17
5. ELEMENTELE DE CONSTRUCŢIE .......................................19
5.1. ACOPERIŞUL .....................................................................20
5.1.1. Specificul local ...........................
....................................20
5.1.2. Recomandări ..................................................................21
A. Construcţii noi cu gabarit mic (< 120 mp), construcţii
noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) şi construcţii noi cu
gabarit mare (peste 250 mp) dispuse în sistem pavilionar
...............................................................................................21
Forma şi volumetria ...............................................................21
Şarpanta.................................................................................22
Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) ....................22
Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile ........................23
B. Construcţii noi cu gabarit mare (250 – 395 mp) de tip
monovolum ..........................................................................24
Forma şi volumetria ...............................................................24
Şarpanta .............
.................................................................. 25
Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) .....................25
Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile ........................25
C. Intervenţii pe construcţiile existente (gabarit mic,
mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ....25
Forma şi volumetria ...............................................................25
Şarpanta ............................................................................... 25
Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) ....................26
Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile .......................26
5.2. PEREŢII ..............................................................................27
5.2.1. Specificul local ...............................................................27
5.2.2. Recomandări ..................................................................28
A. Construcţii noi cu gabarit mic (< 120 mp)
i construcţii
noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) ..................................28
B. Construcţii noi cu gabarit mare (peste 250 mp) de tip
monovolum ..........................................................................28
C. Intervenţii pe construcţiile existente (gabarit mic,
mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ....29
5.3. FUNDAŢIILE .......................................................................30
5.3.1. Specificul local ...............................................................30
5.3.2. Recomandări ..................................................................30
A. Construcţii noi cu gabarit mic (< 120 mp), construcţii
noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) şi construcţii noi cu
gabarit mare (250 - 395 mp) dispuse în sistem pavilionar
şi
B. Construcţii noi cu gabarit mare (250 – 395 mp) de tip
monovolum...........................................................................30
C. Intervenţii pe construcţiile existente (
gabarit mic,
mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum).........30
5.4. TÂMPLĂRIA ŞI GOLURILE ................................................31
5.4.1. Specificul local ...............................................................31
5.4.2. Recomandări ..................................................................34
A. Construcţii noi cu gabarit mic (< 120 mp), construcţii
noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) şi construcţii noi cu
gabarit mare (250 - 395 mp) dispuse în sistem pavilionar...34
B. Construcţii noi cu gabarit mare (250 – 395 mp) de tip
monovolum ..........................................................................35
C. Intervenţii pe construcţiile existente (gabarit mic,
mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum)......35
5.5. PORŢILE .............................................................................37
5.6. ELEMENTELE DE FAŢADĂ ................................................39
5.6.1. Specificul local: registre orizontale
(coamă, streaşină,
soclu) şi verticale (prispă, cerdac, foişor, coş de fum etc.) .........39
5.6.2. Recomandări ..................................................................40
A. Construcţii noi cu gabarit mic (< 120 mp), construcţii noi
cu gabarit mediu (120 – 250 mp) şi construcţii noi cu
gabarit mare (250 - 395 mp) dispuse în sistem pavilionar....40
A.1. Marcarea registrelor orizontale .......................................40
A.2. Marcarea registrelor verticale .........................................40
A.3. Frontoanele cerdacurilor şi foişoarelor, timpanele
acoperişurilor în două ape şi decoraţiile de faţadă .................40
A.4. Streşinile, jgheaburile şi burlanele ..................................40
A.5. Materialele pentru finisaje ..............................................40
A.6. Culorile ...........................................................................40
A.7. Tehnologiile ........................................................
............40
A.8. Ierarhizarea faţadelor .....................................................41
B. Construcţii noi cu gabarit mare (250 – 395 mp) de tip
monovolum ..........................................................................41
B.1. Marcarea registrelor orizontale .......................................41
B.2. Marcarea registrelor verticale .........................................41
B.3. Timpanele şi decoraţiile de faţadă ..................................41
B.4. Streşinile, jgheaburile şi burlanele ..................................41
B.5. Materialele pentru finisaje ..............................................41
B.6. Culorile ...........................................................................41
B.7. Tehnologiile ....................................................................41
B.8. Ierarhizarea faţadelor .....................................................41
B.8. Instalaţiile şi instalaţiile tehnologice ................................41
C. Intervenţii pe construcţiile existente (gabarit mic, mediu
sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ...............41
C.1. Marcarea registrelor orizontale .......................................41
C.2. Marcarea registrelor verticale .........................................42
C.3. Frontoanele cerdacurilor şi foişoarelor, timpanele
acoperişurilor în două ape şi decoraţiile de faţadă ..................42
C.4. Streşinile, jgheaburile şi burlanele ..................................42
C.5. Materialele pentru finisaje ..............................................42
C.6. Culorile ...........................................................................42
C.7. Tehnologiile ....................................................................42
C.8. Instalaţiile şi instalaţiile tehnologice (după caz) .............42
5.7. ANEXE GOSPODĂREŞTI/ ACARETURI .............................43
5.7.1. Specificul local ..............................................................
.43
5.7.2. Recomandări ..................................................................44
A. Construcţii noi cu gabarit mic (< 120 mp), construcţii
noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) şi construcţii noi cu
gabarit mare(250 - 395 mp) dispuse în sistem pavilionar...44
Construcţiile anexe ................................................................44
Spaţiile de trecere/ spaţiile exterioare ....................................44
Scările exterioare ...................................................................44
B. Construcţii noi cu gabarit mare (250 – 395 mp) de tip
monovolum ..........................................................................45
Construcţiile anexe ................................................................45
Spaţiile de trecere/ spaţiile exterioare ....................................45
Scările exterioare ...................................................................45
5.8. AMENAJĂRILE EXTERIOARE ...........................
...............45
5.8.1. Specificul local ...............................................................45
5.8.2. Recomandări ..................................................................46
A. Construcţii noi cu gabarit mic (< 120 mp), construcţii noi
cu gabarit mediu (120 – 250 mp) şi construcţii noi cu
gabarit mare (250 - 395 mp) dispuse în sistem pavilionar
...............................................................................................46
Pavimentele exterioare ..........................................................46
Vegetaţia ...............................................................................46
Împrejmuirile ..........................................................................46
Fântânile ...............................................................................46
Echiparea edilitară .................................................................46
B. Construcţii noi cu gabarit mare (250 – 395 mp) de tip
monovolum ...
.......................................................................48
Pavimentele exterioare ..........................................................48
Vegetaţia ...............................................................................48
Împrejmuirile ..........................................................................48
Elementele de mobilier rural exterior: bancă, fântână etc. ...48
Iluminarea exterioară .............................................................48
Echiparea edilitară .................................................................48
6. SPAŢIUL PUBLIC ..................................................................49
6.1. Specificul local ..................................................................49
6.2. Recomandări .....................................................................50
Drumuri şi alte căi de acces public .........................................50
Elemente de mobilier rural exterior: bancă, fântână, troi
ţă etc.51
Iluminarea exterioară .............................................................51
Reclamele, firmele, inscripţiile, însemnele .............................51
7. PERFORMANŢA ENERGETICĂ ............................................53
7.1. Recomandări .....................................................................53
7.1.1. Sistemele de încălzire (cerinţele de securitate la
incendiu)...................................................................................53
7.1.2. Eficienţa termică (sisteme şi materiale de izolare) ...........54
ANEXE .......................................................................................57
ANEXA 1: Studiu de amplasare şi încadrare în imaginea aşezării
(imagine generală din punct de belvedere, silueta) ..................57
ANEXA 2: Glosar de termeni ....................................................57
ANEXA 3: Legislație..................................................................59
BIBLIOGRA
FIE .........................................................................60
CREDITE IMAGINI .....................................................................61
3
1. ZONA
4
1.1. Delimitarea
geografică a
zonelor după unități
administrativteritoriale
în Podişul Fălticeni, ca subdiviziune
a Podişului Sucevei, cu altitudini
cuprinse între 400 m şi 500 m, Dealul
Teişoara având înălţimea maximă,
de 528 m. Spre nord-vest zona este
delimitată de forme deluroase, la
contactul cu Depresiunea Liteni. La
limita de vest se găsesc Subcarpaţii.
În extremitaea sud-vestică, Munţii
Stânişoarei
prezintă
aspectul
unor culmi prelungi asemănătoare
obcinelor, care cuprind Depresiunea
Găineşti. Văile Şomuzului Mare şi
Şomuzului Mic, integrate în Podişul
Fălticeni, formează o zonă joasă
cu văi mlăştinoase şi inundabile.
Geologia podişului este caracterizată
de formaţiuni nisipoase şi argiloase
care conţin şi orizonturi calcaroase
sau gresoase, ce d
au un pronunţat
aspect structural. Subcarpaţii prezină
o structură geologică apropiată de cea
a Carpaţilor şi mult diferită de cea a
podişului. Vegetaţia se manifestă prin
zona forestieră şi cea de silvostepă.
Reţeaua hidrografică aparţine în
cea mai mare parte bazinului Râului
Siret, cu afluenţii Moldova şi cele
două Şomuzuri. Apele stătătoare
sunt reprezentate mai ales prin cele
6 lacuri antropice (amenajate) cu
destinaţie piscicolă.
Clima
zonei
este
temperatcontinentală, influenţată de curenţii
nord-vestici;
sunt
şi
influenţe
mediteraneene
şi
atlantice.
Temperaturile medii anuale sunt
moderate (5°C - 8°C) şi precipitaţiile
bogate (600 mm – 800 mm anual).
Zona Fălticeni reprezintă 0,6%
din teritoriul geografic al României
şi cuprinde cea mai mică parte din
unităţile adiministrativ-teriroriale ale
judeţului Suceava (alături de Zona
Bucovina de Sud).
Ghidul se aplică în
toate satele de pe
teritorul administrativ al
următoarelor lo
calități:
Oraşele Dolhasca, Fălticeni şi Liteni
(satele aparţinătoare); comunele
Baia, Buneşti, Bogdăneşti, Boroaia,
Cornu Luncii, Dolheşti, Drăguşeni,
Fântâna Mare, Forăşti, Hârtop,
Horodniceni, Mălini, Preuteşti, Râşca,
Slatina, Vadu Moldovei şi Vultureşti.
1.2. Precizarea
caracteristicilor
specifice zonei
Condiţiile de viaţă prielnice oferite de
natură aşezărilor omeneşti – adăpost,
izvoare de ape, terenuri pentru
agricultură, materiale de construcţie,
accese lesnicioase la principalele
căi de circulaţie – au făcut ca zona
etnografică Fălticeni să fie locuită din
cele mai vechi timpuri. Descoperirile
arheologice atestă existenţa locuirii
fără întrerupere din paleolitic şi
neolitic până în ziua de azi.
Caracteristici
geografice şi climatice
Zona etnografică Fălticeni, situată
în sud-estul judeţului Suceava, ocupă
o suprafaţă de 1439,06 kmp. Cea
mai mare parte a teritoriului se află
1
Caracteristici
demografice şi
e
tnografice
Zona a avut posibilitaţi de comunicare
cu Transilvania şi Moldova, mai
ales prin „dumul Băii” care pornea
de la Bistriţa către Dorna şi de
aici spre Neamţ cu o variantă spre
Baia. Legăturile s-au manifestat
prin treceri de populaţie în ambele
sensuri, fenomen cu urme evidente
în toponimie. Diversitatea etnică
şi implicit culturală este rezultatul
migraţiilor temporare care preced
migraţiile definitive, mai ales dinspre
Transilvania, Germania, Polonia sau
Armenia.
Populaţia rurală este preoponderentă
faţă de cea urbană. Majoritatea
poulaţiei este de naţionaliate română
şi de religie ortodoxă.
Sporul natural al populaţiei se
menţine actualmente peste valorile
medii ale ţării.
Ramuri economice
și meșteșugărești
Potenţialul economic este reprezentat
de: agricultură, zootehnie, silvicultură,
industrie, comerţ, construcţii şi
turism. Economia locală se bazează
pe următoarele elemente: resurse
naturale, reprezentate în principal
de folosinţele agricole şi silvice şi de
factorii de producţie care valorifică
resursele culturale, naturale şi umane.
Ocupaţii principale
- agricultura şi cultura plantelor
textile, practicate în Podişul Fălticeni,
la nivel de subzistenţă şi mai puţin la
scară mare;
Culturile predominante în zonă sunt
cele de cereale (ovăz, orz, secară,
mei, hrişcă, grâu şi porumb), de plante
textile şi tehnice (in, cânepă şi floarea
soarelui) şi de legume (fasole, cartof).
Diversitatea producţiei agricole
reprezintă caracteristica definitorie a
agriculturii zonei. Exploataţiile agricole
mici sunt definite de practicarea unei
economii de subzistenţă şi a unei
multitudini de culturi agricole.
Produsele sunt puţine iar resursele
de forţă de muncă sunt reduse datorită
migraţiei rural – urban. Surplusurile
sunt convertite în produse necesare
traiului zilnic prin intermediul pieţelor
agroalimentare, dar fiind reduse,
acestea nu permit dezvoltarea şi
rentabili
zarea exploataţiei agricole
prin achiziţia de mijloace de producţie.
Fărâmiţarea excesivă a terenurilor
agricole are un impact negativ
asupra activităţilor antreprenoriale în
domeniul agricol.
- pomicultura, cu o veche tradiţie
în zonă, practicată mai ales în
împrejurimile localităţilor Fălticeni
şi Rădăşeni; fructele au constituit o
sursă suplimentară de venituri prin
vânzarea băuturilor (ţuica, vişinata
etc.) şi au avut un rol important în
alimentaţia tradiţională;
- creşterea animalelor, practicată
mai ales la munte.
Rentabilizarea
activităţilor
zootehnice este în mare măsură
dependentă de gradul de prelucrare
pe plan local a produselor animaliere
în unităţi industriale de capacitate
mică şi mijlocie.
Ocupaţii secundare
- albinăritul (apicultura), practicat
mai ales în sud-vestul zonei (Mălini,
Drăguşeni, Fălticeni), fiind favorizat de
condiţiile locale; mierea a fost folosită
în alimentaţie până la fabricarea
zahărului d
in sfeclă, ceara a servit
secole de-a rândul la iluminat iar
produsele apicole au fost întrebuinţate
în medicina populară;
- pădurăritul (exploatarea lemnului),
practicat la munte;
În cadrul Direcţiei silvice Suceava
a Regiei Naţionale a Pădurilor
există Programul de regenerare a
suprafeţelor de pădure, respectiv
lucrări de împăduriri şi completări,
realizate în campaniile de primăvară.
1
Fiecare ocol silvic are în administrare
una sau mai multe pepiniere silvice
care produce toată gama de specii
forestiere necesare lucrărilor de
regenerare.
- vânătoarea, practicată în întreaga
zonă; în prezent vânătoarea este
reglementată;
- pescuitul, practicat în toate râurile
şi pâraiele din zonă (Siretul, Moldova,
Şomuzurile), precum şi în iazuri şi în
lacurile antropice; în prezent pescuitul
este reglementat;
- culesul din natură, al plantelor din
flora spontană, în întreaga zonă;
- mineritul, favorizat de prezenţa
zăcămintelor de minereuri
feroase
(Baia);
- cărbunăritul, practicat în jurul
mănăstirilor Probota, Râşca şi Slatina,
pentru necesităţile acestora;
- dohotăritul – prelucrarea dohotului
(unsoare obţinută din coajă de
mesteacăn), practicat într-un teritoriu
restrâns, în subzona montană, pe
Valea Suhăi Mălinilor.
din stuf şi paie. Odată cu evoluţia
economică a comunităţilor se trece
la utilizarea cărămizii pentru preţi şi a
ţiglei ceramice şi tablei zincate pentru
învelitori. Utilizarea unor materiale ce
rezultă dintr-un proces industrial sau
caracteristic unor manufacturi, cum
sunt varul stins pastă, cărămida, ţigla
ceramică sau sticla, sunt determinate
direct de bunăstarea materială şi de
nivelul de dezvoltare economică al
comunităţilor.
5
2
Industrie
Zona Fălticeni dispune de resurse
naturale diverse atât la suprafaţă cât
şi la adâncime (minereuri feroase).
Industria, foarte diversă, deşi la
scară mică, este profilată pe extracţia
minereurilor şi
pe prelucrarea, în
mare parte, a resurselor locale:
industria chimică, de confecţii, de
prelucrare a lemnului, tipografii,
industria materialelor de construcţii,
constructoare de maşini şi alimentară.
Meşteşuguri ţărăneşti:
- prelucrarea lemnului: dulgheritul,
tâmplăritul,
drăniţitul,
rotăritul,
butinăritul (dogăritul), în întreaga
zonă;
- prelucrarea fierului (fierăritul): Baia,
Boroaia, Mălini;
- prelucrarea lutului (olăritul): Baia,
Şoldăneşti, Dolheşti, Fălticeni;
- prelucrarea cornului şi a osului;
- torsul şi ţesutul, prelucrarea lânii şi
cusutul, în întreaga zonă;
- prelucrarea pieilor şi blănurilor
(cojocăritul şi opincăritul);
- încondeierea şi împestriţarea ouălor
de Paşti: satele din Valea Şomuzului
Mare;
- împletitul nuielelor şi al papurii:
satele din văile Şomuzurilor;
- funeritul (confecţionarea funiilor şi
odgoanelor).
3
Materiale de
construcție
Materialele şi soluţiile structurale
utilizate au fost determi
nate de
condiţiile naturale, dar şi de relaţiile
sociale şi de bunăsterea materială a
locuitorilor. Predominante sunt: lutul,
piatra şi lemnul. Lemnul, de stejar
în podiş şi de brad la munte, este
utilizat ca atare sau împreună cu
lutul la realizarea pereţilor, în diferite
sisteme
constructive.
Învelitorile
sunt din şindrilă şi draniţă, mai rar
6
2. SPECIFICUL
LOCAL
fiind aproape de resurse, iar către culmi
se răresc. Cele mai multe aşezări, care
dau specificitate zonei, sunt răsfirate
de-a lungul râurilor şi au un aspect
tentacular datorită extinderii acestora
de-a lungul cursurilor de apă.
2.1. Peisajul
rural-cultural
Vegetaţia
În ceea ce priveşte vegetaţia,
aceasta este foarte variată, de la
suprafeţele cultivate până la păduri
de foioase şi răşinoase. În urma
defrişărilor au fost extinse suprafeţele
de teren agricol şi au apărut un număr
mare de păşuni şi fâneţe exploatate
pentru creşterea animalelor.
Peisajul zonei etnog
rafice Fălticeni
este dominat de alternanţa dealurilor
domoale (Podişul Fălticeni) sau a
culmilor montane (Subcarpaţii Orientali)
cu a văilor în lungul cărora s-au dezvoltat
cele mai multe aşezări umane.
Peisajul este conturat de relaţia
dintre mediul construit şi intervenţiile
umane, imaginea fiind dominată de
natură, iar prezenţa omului fiind mai
puţin simţită. De regulă gospodăriile
se află în vale, lângă albiile râurilor, iar
terenurile agricole se întind pe dealurile
înconjurătoare şi pe platoul podişului.
Peisajul rural este constituit din aşezări
dense în apropiere de albiile cursurilor
de apă sau dispersate pe văi. Pe lângă
gospodării, parcelar şi drumuri, mai
există o serie de elemente ale peisajului
cultural care dau specificitate: păşuni,
fâneţe, livezi, ogoare, terenuri agricole,
căpiţe de fân, precum şi construcţii
anexe din afara vetrelor satelor.
Gardurile din lemn semitransparente,
care delimitează proprietăţile, repr
ezintă
de asemenea specificul local în peisajul
montan.
Având în vedere că zona a fost locuită
preponderent de români, satele s-au
dezvoltat spontan şi organic. De regulă
gospodăriile se subordonează terenului:
în albiile cursurilor de apă sunt dense,
Agricultura,
pomicultura
şi
creşterea animalelor
Agricultua este practicată pe
suprafeţe întinse, mai ales în Podişul
Fălticeni. Pomicultura este practicată
în împrejurimile localităţilor Fălticeni
şi Rădăşeni. Creşterea animalelor
este practicată mai intens la munte.
Prezenţa omului în peisaj se face
simţită prin mozaicul culturilor de tot
felul, al căpiţelor şi brazdelor de fân.
Pe măsură ce ne îndepărtăm de
aşezările rurale, peisajul modelat de
om este înlocuit de peisajul natural –
păşuni şi păduri.
Clasificări
Caracterul peisajului este dat de
elementele sale componente, de
relaţia dintre acestea şi elementul
dominant. Elementele peisajului pot
fi naturale sau realizate de m
na
omului. Peisajul zonei se împarte în
primul rând în peisaje extravilane (în
afara vetrei satului) şi intravilane (în
vatra satului).
1
Peisaj din Podişul Fălticeni, care reflectă ocupaţiile tradiţionale ale locuitorilor:
agricultura, prin mozaicul culturilor; creşterea animalelor, prin stâna înconjurată
de păşune.
2
Silueta unui sat din Podişul Sucevei, caracterizată prin conturul şurilor, mai înalte
decât casele.
3
Fâneţele delimitate de împrejmuiri din aliniamente de arbori şi arbuşti,
caracterizează acest peisaj rural fălticenean.
4
Varietatea peisajului unui sat răsfirat de-a lungul unui pârâu, între dealuri
domoale acoperite de păşuni, suprafeţe cultivate şi păduri.
5
Peisaj rural din Subcarpaţi caracterizat
prin varietatea dată de intercalarea
fâneţelor cu pâlcurile de arbori şi pomi
fructiferi. În prim plan, fânul pus la
uscat.
6
Ocupaţia de bază a locuitorilor din
Subcarpaţi – creşterea animalelor
– este reprezent
ată în peisaj prin
fâneţele situate în afara vetrei satului,
împestriţate cu construcţiile anexe
sezoniere şi delimitate de garduri
semitransparente.
7
Căpiţe de fân pe fundalul pădurii de
pe deal.
2.2. Tipologii
de sate
În zona Fălticeni aşezările au apărut
pe parcursul unui îndelungat proces
istoric şi de exploatare a resurselor
naturale. Cele mai numeroase
aşezări sunt cele dezvoltate pe
terasele Şomuzurilor. Ca tipologie
se întâlnesc: sate adunate (Dolheşti,
Baia, Boroaia, Buneşti, Forăşti,
Vultureşti); sate răsfirate, de-a lungul
văilor şi/ sau al drumurilor, acestea
fiind cele mai răspândite; sate risipite,
foarte rar, în relieful înalt al zonei
(subzona Mălini). Satele răsfirate
mai dezvoltate de-a lungul râurilor şi
pârâurilor, au un aspect tentacular
datorat extinderii acestora de-a lungul
afluenţilor cursurilor de apă.
7
1
Sat răsfirat de-a lungul unei văi şi a drumului care o urmează – Văleni-Stânişoara.
3
Sat răsf
irat cu aspect tentacular –
Preuteşti.
2
Sat risipit – Slătioara.
4
Sat cu plan prestabilit, mai rar întâlnit,
în zona plată a podişului – Pocoleni.
5
Sat adunat – Baia.
2.3. Amplasarea
pe lot şi sistemul
constructiv
8
Conformarea
satelor
este
determinată de străzile (uliţele)
sinuoase, care urmăresc văile şi
panta terenului, generând o imagine
organică, dezvoltată spontan. În cazul
satelor adunate şi răsfirate, ritmul
clădirilor şi al loturilor este relativ
uniform, dar fără a fi riguros.
Gospodăria permanentă din vatra
satului cuprindea în trecut casa de
locuit şi anexele monofuncţionale,
amplasate pe loturi mari şi anexe
multifuncţionale începând de pe la
mijlocul secolului al XIX-lea, în urma
restrângerii suprafeţelor de teren. La
acestea se adaugă împrejmuirile,
porţile şi fântânile.
Construcţiile anexe - acareturile cele
mai răspândite sunt: grajdurile simple
sau cu şură, şurile, saivanele pentru
vitele mari, coteţel
e pentru purcei,
paravanele şi şandramelele pentru
adăpostirea ustensilelor gospodăreşti,
poieţile pentru păsări, coşerele,
cupotoarele libere pentru pâine,
spaţiile pentru uscarea şi depozitarea
fructelor.
Dispunerea pe lot a clăririlor în
gospodării depinde de tipul acestora:
gospodării cu curtea deschisă, în
zone înalte, cu văi înguste şi puternic
împădurite; gospodării compacte
în satele cu tendinţă de adunare
de-a lungul văilor sau arterelor de
circulaţie; gospodării având curtea
simplă sau dublă (ograda şi ocolul
pentru animale); gospodării cu casa
plasată central sau lateral, în unghi
drept faţă de limita la stradă.
Şurile sunt de dimensiuni ceva
mai mici decât în Bucovina şi se
prezintă în două tipuri, reprezentative
pentru zonă: şura „cu sân”, cu podul
ieşit în consolă pe latura faţadei
principale şi care servea de obicei
la depozitarea trifoiului sau lucernei;
şura „cu balcon” în dreputul podului
(fânarului),
ornamentat cu traforuri.
La etnicii germani (saşi) grajdurile,
de dimensiuni mai mari decât cele
româneşti, sunt pentru vaci şi o
pereche de cai şi sunt împărţite
în trei încăperi. Porţile de acces
în gospodării sunt ornamentate,
descoperite sau acoperite cu şindrilă
sau draniţă, asemenea celor din
Bucovina.
Cele mai răspândite sisteme
constructive pentru casele de locuit
sunt: cu cununi de bârne rotunde
sau cioplite în patru muchii, încheiate
la colţuri „nemţeşte” sau „în căţei”,
în cea mai mare parte a teritoriului;
„în amnari”, cu pereţii din bârne de
lemn fasonate, în cadre din lemn,
sistem apărut cam de pe la începutul
secolului al XIX-lea; din paiantă cu
furci din lemn şi îngrădituri cu plase
de nuiele împletite şi lutuite sau cu
„ciuciuleţi” şi sistemele cu pereţi din
chirpici („cârpici”) sau ciamur, în
părţile joase de pe văile Şomuzurilor.
La casele vechi soclul (temelia) era
inexistentă. La casele din c
ununi de
bârne, mai nou, tălpile din lemn de
stejar, erau aşezate peste bolovani
de piatră de carieră cu spaţiul dintre
ei umplut cu pământ peste care se
aplica o tencuială. Casele din ciamur,
datorită tehnicii de construcţie,
aveau pereţi de 40 - 50 cm grosime,
deci erau foarte bine izolate termic.
Sistemele constructive folosite la
locuinţe se foloseau şi la acareturile
gospodăriei.
Pereţii din bârne ai caselor
rămâneau aparenţi la exterior, doar
ancadramentele ferestrelor şi uşilor
fiind lutuite şi văruite. Lutuirea se
făcea complet la exterior, la casele
construite în celelate sisteme.
Învelitorile acoperişurilor erau din
şindrilă scurtă („solzi”), draniţă, stuf
sau paie, iar mai nou sunt din ţiglă şi
alte materiale.
După planimetrie, tipurile de
case sunt: monocelulare (bordeiul
monocelular sau „cuhnea”); cu tindă
mediană şi două camere; cu patru
camere; cu două sau patru camere,
tindă mediană şi şandrama. După
spaţiile semid
eschise locuințele sunt:
cu prispă pe una sau trei laturi; cu
gang (cerdac) şi foişor central; cu
verandă sau paravan. Elementele
constructive din lemn exterioare sunt
ornamentate prin cioplire, crestare
şi traforare: stâlpii şi balustradele,
frontoanele cerdacurilor şi foişoarelor,
şurile, porţile şi fântânile. Ferestrele
caselor, de formă pătrată sau de
dreptunghi vertical sunt deseori
dispuse pe faţade în perechi, câte
două pentru fiecare încăpere. Crucile
(gratiile) ferestrelor sunt confecţionate
din fier forjat.
Arhitectura rurală contemporană
este caracterizată de casele/ „vilele”
urbane amplasate inadecvat în cadrul
gospodăriei, fără a ţine cont de modul
de construire autohton. Un aspect
contradictoriu, des întâlnit, este faptul
că acareturile, şi dintre acestea mai
ales şura, sunt construite în manieră
tradiţională, fără nicio legătură cu
noua casă.
Tipologia planimetrică a gospodăriei
1
5
2
3
4
Gospodării
Fălticeni.
din
Zona
etnografică
6
Planimetria unei gopspodării cu toate clădirile alăturate și alipite la trei dintre
limitele lotului. Locuința (1), amplasată central, este încadrată de șură (2) și
cuhne (3).
9
3
Planimetria unei
monocelulare.
case
tradițonale
1
6
Planimetria unei gospodării cu clădirile alăturate și distanțate
între ele dar alipite la trei dintre limitele lotului. Dintre cele trei
construcții importante, locuința (1) și bucătăria de vară sau
cuhnea (3) sunt amplasate lateral iar șura (2) este amplasată
spre spatele lotului, paralelă cu limita la stradă.
Planimetria unei case tradiționale cu tindă și o cameră.
4
Planimetria unei case tradiţionale cu
două camere (1) şi cămară (2).
2
Planimetria unei gospodării cu toate clădirile alăturate
și distanțate față de limitele lotului. Cele două construcții
importante, locuința (1) și șura (2) au fațadele principale
orientate spre curte.
5
Planimetria unei case tradiționa
le cu
tindă (1), cameră (2) și cămară (3).
7
Planimetria unei case tradiționale având prispă cu stâlpi și balustradă (1), tindă
(2), casa cea mare (3) şi cameră (4).
2.4. Tipologii
de acoperişuri,
pante, materiale de
învelitori, culori,
goluri de iluminare
şi ventilare (forme
permise) în funcţie
de caracteristicile
de climă, relief şi
tehnici locale
10
1
Planimetria unei gospodării cu clădirile alăturate
și distanțate între ele. Dintre clădirile importante,
locuința (1) este amplasată spre spatele lotului, cu
fațada principală spre stradă, iar șura (2) și cuhnea
(3) sunt amplasate lateral.
2
Planimetria unei gospodării cu cele trei clădiri
importante – locuința (1), șura (2) și cuhnea (3)
- distanțate între ele și față de limitele lotului, fiind
amplasate în curtea din față - ograda. Șura, în
poziție centrală, spre spatele lotului, este încadrată
de locuință și cuhne.
În zona Fălticeni, acoperişul
tradiţional este î
n două şi în patru ape,
cu pantă corespunzătoare reliefului în
care se află, cu învelitoare din şindrilă
scurtă („solzi”), draniţă, stuf şi paie
iar mai nou din tablă zincată, ţiglă şi
alte materiale. Şarpanta este realizată
din lemn, cu crestături şi îmbinări
cu cuie din lemn la construcţiile mai
vechi şi cu cuie din metal la cele mai
recente. După anul 1990, acoperişul a
cunoscut modificări, construcţiile mai
noi nemaiţinând cont de specificul
local, de însorire, de orientarea
vânturilor etc. decât în foarte mică
măsură, fapt care în unele situaţii a
inluenţat şi durabilitatea acestora în
timp. La construcţiile noi, în volumetrie
se observă o preponderenţă a folosirii
acoperişului în două ape dar sunt şi
numeroase exemple de volumetrii
foarte complicate, neizbutite din punct
de vedere compoziţional şi străine de
tradiţie. De asemenea, învelitorile au
început să fie înlocuite cu tablă, ţiglă
de beton, şindrile bitum
inoase sau alte
materiale inferioare calitativ, ieftine,
care nu şi-au dovedit durabilitatea
în timp şi care nu sunt neapărat
compatibile cu factorii de mediu
în care sunt puse în operă. Dintre
acestea cea mai mare amploare o au
la casele noi, învelitorile din tablă care
imită ţigla.
Culorile acoperişurilor vechi sunt
cele naturale: nuanţe de la alb şi
galben la gri şi brun, creând o anumită
unitate şi încadrare în peisaj. Pentru
învelitorile din materiale noi, culorile
sunt adesea saturate şi discrepante în
ansamblul aşezării.
În general, acoperişul tradiţional
nefiind folosit ca spaţiu locuibil, nu
beneficiază de lucarne sau alte goluri
funcţionale cu excepţia orifciilor
pentru evacuarea fumului din pod
(numite „fumare” în Bucovina) iar mai
nou pentru trecerea coşului de fum.
Construcţiile noi au lucarne cu forme
diverse, nespecifice, adesea prost
orientate cardinal şi cu numeroase
vicii constructive.
2.5. Gabaritele/
proporțiile
conforme
sp
ecificului
local sau soluții
ecologice durabile
de secol XXI
Din punct de vedere volumetric, casa
tradiţională se încadrează în tipul cu
un singur nucleu compoziţional, în
care armonia şi echilibrul sunt date de
3
Înălţimea pereţilor este mai mică decât
cea a acoperişului, până la jumătate.
4
Înălţimea pereţilor este egală cu cea a
acoperişului.
proporţiile dintre înălţimea peretelui şi
a acoperişului şi de întrepătrunderea
dintre spaţiile închise ale locuirii şi
spaţiile semideschise care fac legătura
cu lumea înconjurătoare. În funcţie de
relieful şi de condiţiile climatice unde
sunt amplasate, la casele de locuit se
întâlnesc următoarele proporţii:
• înălţimea pereţilor este mai mică
decât cea a acoperişului, până la
jumătate;
• înălţimea pereţilor este egală cu cea
a acoperişului.
2.6. Travei de
fațadă conform
specificului local,
fără a ieși din
scara clădirilor
învecinate, ca
percepție umană
Elemente
le regulatoare care creează
liniile pincipale ale faţadelor sunt
determinate de linia de coamă, linia
de streaşină, spaţiile semideschise,
fundaţia.
Atunci când faţadele tencuite
sunt ornamentate, acestea au
ancadramentele la uşi şi ferestre şi
motive decorative, în câmpul pereţilor,
de influenţă urbană precum şi inspirate
din ţesăturile tradiţionale. Uneori
ornamentele, în două culori, sunt
aplicate pe stucaturi. Ornamentarea
pereţilor
tencuiţi,
asemănătoare
cu cea din Bucovina, s-a răspândit
foarte repede în zonă începând cu
perioada interbelică, motivul decorativ
dominant fiind „pomul vieţii”.
Ornamentele mai apar şi la
elementele din lemn, aparente,
realizate prin cioplire, crestare şi
traforare, atât la case, prevăzute cu
spaţiile semideschise caracteristice,
cât şi la anexele gospodăriilor.
În ultimele decenii, aceste caractere
regulatoare comune s-au diluat
din cauza apariţiei acoperişurilor
complicate şi al dispariţiei spaţi
ilor
semideschise tradiţionale (prispă,
cerdac, foişor).
2.7. Raportul
plin/ gol, forma,
dimensiunea
și proporția
golurilor și a
ferestrelor conform
specificului local
Ferestrele întâlnite sunt, de cele
mai multe ori, de forma pătrată sau
de dreptunghi asezat vertical, uneori
dispuse pe faţadă în perechi, cu
două, trei, patru sau sase canaturi.
Deşi de influenţă urbană, acestea
au un rol important in conturarea
imaginii casei tradiţionale, oferind
specificitate şi individualitate caselor
vechi. Ferestrele (simple sau duble)
şi în general tâmplăria (uşi, porţi)
tradiţionale sunt realizate din lemn
aparent sau sunt finisate cu vopsele
pe bază de ulei de in sau pe bază
de răşini; cele ale construcţiilor noi
nu au o coerenţă de ansamblu şi au
deseori culori standard - alb, de cele
mai multe ori (din pricina resurselor
financiare reduse), fiind realizate
din PVC sau acoperite cu o folie cu
imitaţie din lemn.
În unele situaţii dimensiunile
tradiţiona
le ale ferestrelor nu mai
corespund
necesităţilor
utilizării
actuale ale spaţiilor, fapt ce se
rasfrânge în tendinţa de augumentare
a dimensiunilor.
Ca rezultat al importurilor nefericite,
în ultimile decenii au apărut goluri
de dimensiuni şi forme care nu se
încadrează în specificul arhitecturii
locale, care nu se pot caracteriza
printr-un raport tipic şi o coerenţă
locală, de multe ori dictată de ferestre
cumpărate la mâna a doua.
Pentru construcţiile noi se recomandă
a se păstra raportul plin/ gol al
construcţiilor tradiţionale, ceea ce
nu înseamnă că vor trebui folosite
dimensiunile tradiţionale ale golurilor,
ci că pot fi creaţi pereţi vitraţi de
dimensiuni mari, care să corespundă
unei necesităţi de iluminat, în acord
cu funcţia propusă. Se recomandă
alternarea golurilor mici, pe care le
întâlnim în arhitectura vernaculară, cu
goluri de dimnesiuni mari sau cu pereţi
vitraţi în întregime. Se recomandă de
asemeni lucarne cu forme si
mple,
triunghiulare (asemănătoare, formal
şi ca dimensiuni, frontoanelor
tradiţionale de deasupra cerdacurilor
şi foişoarelor), dreptunghiulare și
„ochi de bou” (asemănătoare golurilor
tradiţionale de evacuare a fumului).
Se recomandă evitarea lucarnelor
supradimensionate.
NU!
1
AȘA NU: Șură construită recent, de dimensiuni mari, multifuncțională. Deși
clădirea respectă volumetria tradițională, ornamentele traforate, formele golurilor,
materialele pentru tâmplărie (PVC) și învelitoare (azbociment ondulat) precum
și culoarea tencuielii decorative nu se încadrează în specificul arhitecturii
tradiționale locale. Se remarcă un detaliu al porții de acces în curte - total
nepotrivit.
3. AMPLASAREA
CONSTRUCŢIILOR
Amplasarea pe lot trebuie să
respecte coerenţa de ansamblu în
care se integrează şi se va face
în funcţie de specificul localităţii,
în funcţie de accesibilitate, panta
terenului, orientare, însorire, curenţi
de aer, prezenţa un
ui curs de apă,
alinieri, fronturi, retrageri de la stradă/
uliţă, număr de clădiri amplasate
pe lot şi distanţele dintre acestea
(ierarhizare).
Modul de amplasare pe parcelă
reglementat prin PUG va avea la
bază cutumele locale, prezentul ghid,
Codul Civil, normativele şi legislaţia în
vigoare privitoare la distanţa minimă
dintre construcţii, însorire, siguranţă
şi stabilitate, siguranţă la foc, la data
întocmirii proiectului.
În cazul zonelor construite compact,
clădirile se vor alinia la clădirile
existente. Se recomandă retragerea
construcţiilor faţă de aliniament, dacă
se respectă coerenţa şi caracterul
fronturilor stradale.
Nu se recomandă derogări de la
regulamentele locale de urbanism prin
documentaţii de urbanism PUD/ PUZ.
În situaţia în care se vor întocmi astfel
de documentaţii, acestea vor cuprinde
OBLIGATORIU
documentaţia
pentru studiul de amplasament şi
încadrare în volumetria de ansamblu,
conform cu ANEXA 1. Se va justifica
am
plasarea pe teren cu un plan de
încadrare în zonă (ANEXA 1), care să
evidenţieze amplasarea tradiţională a
construcţiilor pe loturi în zonă.
Se vor identifica ZONE DE RISC
(de exemplu harta de inundabilitate,
alunecările de teren).
A. Construcții noi cu gabarit mic
(< 120 mp), construcții noi cu
gabarit mediu (120 – 250 mp) și
construcții noi cu gabarit mare
(250 – 395 mp) dispuse în sistem
pavilionar
Amplasarea construcţiilor pe lot se
va face cu păstrarea organizării şi
ierarhizării specifice pe parcelă a
construcţiilor, asigurându-se coerenţa
ansamblului și integrarea volumelor
în imaginea generală percepută la
nivelul străzii. Pentru menținerea
sau refacerea identității spațiului
tipic rural, este importantă preluarea
și evidențierea relației şi a dialogului
dintre zonele unei gospodării,
accesele,
traseele,
articulațiile,
gabaritele, orientarea construcțiilor
unele față de celelalte și față de
drum, ca și limbajul arhitectural
e
chilibrat, volumetria discretă. Pentru
intervenţiile pe construcţii existente
(reconversie şi/ sau extindere),
conversia funcţională şi volumetrică
se va realiza cu păstrarea specificului
local şi integrarea construcţiei şi a
extinderilor în ansamblul organizării
gospodăriei.
Intervenţiile pe construcţiile existente
şi construcţiile noi nu trebuie să se
evidenţieze ca elemente dominante
vizibile din drum sau din diverse
puncte de perspectivă şi belvedere
cunoscute la nivel local. Se va justifica
amplasarea pe teren cu un plan de
încadrare în zonă (ANEXA 1), care
să evidențieze așezarea tradițională a
construcțiilor pe loturi în zonă.
B. Construcții noi cu gabarit mare
(peste 250 mp) de tip monovolum
Construcţiile noi nu trebuie să se
evidenţieze ca elemente dominante
vizibile din drum sau din diverse
puncte de perspectivă şi belvedere
cunoscute la nivel local. Se va
justifica amplasarea pe teren cu un
plan de încadrare în zonă (ANEXA
1), care
să evidențieze încadrarea în
ţesutul rural a construcţiilor propuse
şi armonizarea cu scara şi modul de
distribuţie pe lot.
3.1. Prevederi
generale privind
intervențiile noi
Există două soluţii de amplasare:
a) în afara vetrei satului – pentru
funcţiuni precum: centre de producţie
şi de procesare de dimensiuni mari,
mori de apă, grajduri ale fermelor
zootehnice, săli de sport mari etc.;
b)
în vatra satului – pentru
următoarele funcţiuni: locuire, comerţ,
învăţământ, administraţie publică,
sănătate.
Se propune împărţirea noilor
construcţii în 3 categorii :
A. Construcţii noi cu gabarit mic
(max. 120 mp) – adecvate pentru
funcţiuni precum: locuinţe individuale
şi
anexele
gospodăreşti
ale
acestora, cabinete medicale, puncte
farmaceutice, instituţii publice, ateliere
meşteşugăreşti sau de producţie de
mici dimensiuni, centre comunitare cu
rol social, agropensiuni.
B. Construcţii noi cu gabarit
mediu (120 – 250 mp) – adecvate
pen
tru funcţiuni de tipul: locuinţe
individuale şi anexele gospodăreşti
ale acestora, funcţiuni educaţionale
(creşe,
grădiniţe,
after-school
etc.), instituţii publice, ateliere
mecanice, hale de producţie, ateliere
meşteşugăreşti şi de producţie de
dimensiuni medii.
C. Construcţii noi cu gabarit mare
(peste 250 mp):
- realizate sub formă de ansamblu
pavilionar, adecvat implantării în
ţesutul rural a funcţiunilor de tip:
educaţional (şcoli), servicii, birouri,
administraţie, IT etc;
- realizate sub formă de ansambluri
de dimensiuni mari, adecvate pentru
funcţiuni de tipul: educaţional (şcoli,
săli de sport), producţie, activităţi
meşteşugăreşti, depozitare, clădiri
zootehnice, vinării etc.
Ghidul
se
adresează
atât
construcţiilor
existente,
cât
şi
construcţiilor propuse. Atât pentru
conversia construcţiilor existente,
cât şi pentru construcţiile propuse,
se recomandă folosirea tehnicilor, a
materialelor tradiţionale originale şi
a meşt
erilor care încă mai există în
zonă.
Pentru toate funcţiunile aflate în
studiu, se recomandă refolosirea
fondului construit existent: a caselor,
grajdurilor, şoproanelor, şurilor şi a
altor construcţii, care să valorifice
un fond construit remarcabil (există,
de exemplu, problema caselor
tradiţionale abandonate, nu neapărat
listate ca monumente istorice), care
păstrează de cele mai multe ori
caracteristici esenţiale ale arhitecturii
tradiţionale.
Modalităţile de extindere se pot
realiza:
- prin reconversia şi extinderea
anexelor: şoproane, grajduri, şuri;
- în continuarea volumului, la
aceeaşi înălţime sau la înălţime
mai mică decât acoperişul existent,
păstrând însă forma acestuia şi
respectând ierarhia volumelor;
11
- ca volum nou, similar ca formă şi
proporţie, legat de volumul existent
prin diverse spaţii de articulare;
- pe verticală, prin mansardarea
podului existent, fără a ridica toată
structura acestuia pe un parapet.
3.2.
Amplasarea
în cadrul aşezării
12
Contrucțiile cu gabarit mic, cele
cu gabarit mijlociu și cele cu gabarit
mare, care pot fi realizate sub
formă de ansamblu pavilionar și
se încadrează în țesutul local, vor
fi amplasate în vatra satului sau la
marginea acestuia, ținând cont de
amplasarea clădirilor din vecinătate,
pentru a asigura însorirea, igiena și
coerența arealului din care vor face
parte. Construcțiile cu gabarit mare,
monovolum, care depășesc scara
locului, vor fi obligatoriu amplasate în
afara satului, la marginea localității,
într-o zonă rezervată prin PUG
sau neocupată de țesutul specific
local, fără să agreseze peisajul și
perspectivele importante către sat.
În general, se recomandă ca acestea
să fie amplasate într-o zonă în afara
conurilor de vizibilitate importante,
chiar la o depărtare mai mare de sat.
de poluare (ferme animale, procesare
de
biomasă,
depozite
etc.),
necompatibile în mod direct cu funcţia
de locuire – la per
iferia satului, în
zonele de dezvoltare a acestuia, în
zone cu grad mare de răsfirare, după
caz.
Amplasarea construcţiilor care, prin
natura şi destinaţia lor, pot genera
riscuri tehnologice (determinate de
procesele industriale sau agricole
care prezintă pericol de incendii,
explozii, radiaţii, surpări de teren
sau de poluare a aerului, a apei sau
solului) se face numai pe baza unui
studiu de impact elaborat şi aprobat
conform prevederilor legale.
Se va evita comasarea sau divizarea
parcelelor, ţinându-se cont de
caracteristicile parcelarului istoric
păstrat. Modificarea (comasarea
sau divizarea) acestuia este permisă
A. Construcţii noi cu gabarit mic (< 120 mp),
construcţii noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp)
şi construcţii noi cu gabarit mare (250 – 395 mp)
dispuse în sistem pavilionar
Se vor amplasa, preferabil în vatra satului, ţinând cont de ţesultul rural existent
şi de specificul local, iar dacă este cazul modificării planului parcelar existent
(divizare sau comasare), acest lucru se va realiza fără modificarea aspectului
spaţiului public. Amplasarea în vatra satului se va justifica într-un studiu de
amplasare doar pentru clădirile cu gabarit mare.
agricole din extravilan este permisă
pentru funcţiunile şi în condiţiile
stabilite de lege. Se va urmări
gruparea suprafeţelor de teren
afectate construcţiilor, spre a evita
prejudicierea activităţilor agricole şi
de creştere a animalelor.
B. Construcţii noi cu gabarit mare (peste 250 mp)
de tip monovolum
Se vor amplasa în exteriorul vetrei satului, într-o zonă acceptată prin PUG/ PUZ
sau neocupată de ţesutul specific local, pentru a nu agresa caracterul rural al
zonei. Se vor găsi soluţii compensatorii de ameliorare a impactului vizual major
asupra teritoriului: împrejmuirea cu vegetaţie, acoperirea cu iarbă, îngroparea
parţială în pământ etc. Amplasarea se va justifica printr-un studiu de amplasare.
NU!
DA
2
AȘA NU: Este interzisă amplasa
rea în vatra satului a unor construcţii
supradimensionate, având o volumetrie ce nu aminteşte de specificul local.
3.2.1. Recomandări
Amplasarea trebuie să aibă la
bază cutumele locale, reglementările
prevăzute
în
regulamentul
de
urbanism specific fiecărei zone în
care se amplasează construcţia şi
Regulamentul General de Urbanism,
cu modificările şi completările
ulterioare.
Nu sunt recomandabile derogări de
la RLU prin documentaţii de urbanism
PUD/ PUZ.
Autorizarea lucrărilor se face cu
respectarea normelor stabilite de
consiliile locale pentru ocuparea
raţională a terenurilor şi pentru
realizarea următoarelor obiective:
- completarea zonelor centrale,
potrivit condiţiilor urbanistice specifice
impuse de caracterul zonei, având
prioritate instituţiile publice, precum şi
serviciile de interes general;
- valorificarea terenurilor din zonele
echipate cu reţele tehnico-edilitare.
Construcţiile se vor amplasa
corespunzător funcţiunilor pe care
le adăposte
sc: funcţiunile cu scară
mare, funcţiunile posibil generatoare
dacă nu se schimbă/ alterează
imaginea spaţiului public. Amplasarea
intervenţiilor în vatra satului şi/ sau în
zonele periferice se va justifica prin
studiul de amplasament (ANEXA 1).
Autorizarea executării construcţiilor
şi a amenajărilor pe terenurile
3.3. POT, CUT, regim
de înălţime
1
AȘA DA: Alinierea clădirilor noi la cele existente este importantă pentru coerenţa
urbanistică a aşezărilor. Acest exemplu ilustreză posibilitatea obţinerii unui
ansamblu compact prin completarea cu construcţii noi: extinderea locuinţei
(stânga) şi completarea cu o plombă a spaţiului liber dintre cuhne şi şură
(dreapta).
Regulile de amplasare a funcţiei
vor avea la bază cutumele locale,
reglementările PUG, Codul Civil,
normativele şi legislaţia în vigoare la
data întocmirii proiectului, privitoare
la distanţa minimă dintre construcţii,
însorire, siguranţă şi stabilitate,
siguranţă la f
oc.
Nu sunt recomandabile derogări
de la RLU prin documentații de
urbanism PUD/ PUZ. În situaţia
în care se vor întocmi astfel de
documentaţii, acestea vor cuprinde
OBLIGATORIU documentaţia pentru
studiul de amplasament şi încadrare
în volumetria de ansamblu, pentru
justificarea oportunității intervenției.
Nu se va construi pe terenurile
agricole din intravilan, terenurile cu
destinaţia de fâneaţă sau livadă (cu
excepția clădirilor de exploatare a
fructelor și legumelor).
A. Construcţii noi cu gabarit
mic (< 120 mp), construcţii noi cu
gabarit mediu (120 – 250 mp) şi
construcţii noi cu gabarit mare
(250 – 395 mp) dispuse în sistem
pavilionar
- POT (procentul de ocupare a
terenului) recomandat, maxim = 35 %,
pentru parcele sub 500 mp şi scade
cu câte 3 % pentru fiecare 100 mp în
plus; 20 % la terenurile peste 1000
mp;
- Regimul de înălţime maxim: S/ D +
P + M (subsol sau demisol + parter +
mansardă);
- Înălţimea maximă măsurată la
streaşină
nu va depaşi 5,5 m, in nici
un punct de pe conturul construcţiei;
- Înălţimea maximă la coamă nu va
depaşi 11 m.
DA
NU!
DA
1
AȘA DA: Amenajarea unei mansarde
în volumul podului se poate realiza cu
costuri reduse și fără a altera imaginea
construcției și a vecinătăților.
2
AȘA DA: Se poate amenaja un etaj
mansardat prin ridicarea cotei la
streaşină, dar nu mai mult de 5,5 m
faţă de teren şi de 3 m faţă de cota
parterului.
NU!
DA
13
3
AȘA NU: Nu se recomandă
construirea de locuințe unifamilale
cu mai mult de de două nivele +
mansardă, adică va fi posibil doar
demisol + parter + mansardă.
5
AȘA NU: Supradimensionarea unor
laturi ale construcției poate scoate
construcția din scara locului, cu impact
negativ asupra peisajului înconjurător.
6
AȘA DA: Prin fragmentarea volumului,
dar fără a pierde din suprafața
construită, se îmbunătățește vizibil
impactul vizual asupra mediului, dând
întregii construcții o scară umană.
4
Sche
mă explicativă privind aşezarea construcţiilor pe teren în pantă; ilustrarea termenilor subsol, demisol şi parter, conform
Normativului P118.
B. Construcţii noi cu gabarit mare
(peste 250 mp) de tip monovolum
- POT (procentul de ocupare a
terenului) recomandat, maxim = 25
%;
- Regimul de înălţime maxim: S/ D +
P + M (subsol sau demisol + parter +
mansardă);
- Înălţimea maximă măsurată la
streaşină nu va depaşi 5,5 m, în nici
un punct de pe conturul construcţiei;
- Înălţimea maximă la coamă nu va
depaşi 11 m.
Loturile cu suprafaţă mai mică
de 400 mp nu sunt eligibile pentru
construire. Pentru terenurile rezultate
în urma dezmembrării, POT şi CUT
se vor raporta la suprafaţa terenului
iniţial, din planul parcelar istoric.
3.4. Amplasarea construcţiilor şi amenajărilor noi în
afara vetrei satului – probleme de încadrare în peisaj
NU!
7
AȘA NU: Se va evita amplasarea construcțiilor de dimensiuni mari la intrarea în sat, deoarece acest lucru
afectează percepția asupra
întregii așezări, mai ales în conul de vizibilitate al unui monument sau ansamblu important de clădiri. În general, gabaritul clădirilor scade
spre marginea satului, iar clădirile noi trebuie să țină cont de acest lucru.
NU!
NU!
14
1
AȘA NU: Amplsarea unor construcţii noi în afara vetrei satului (dreapta) şi în apropierea intrării în sat (stânga). Dacă cele
două clădiri din stînga au o volumetrie simplă, în acord cu tradiţia locală, chiar dacă sunt supradimensionate, clădirea din
dreapta, care ocupă o poziţie extrem de vizibilă în peisaj, este total străină zonei.
4
AȘA NU: Se interzice amplasarea unor clădiri noi de gabarit mare în vizorul
primei imagini asupra satului, indiferent dacă se merge pe un drum de țară,
printre dealuri, sau pe o șosea de mare trafic.
NU!
3.5. Amplasarea construcţiilor şi
amenajărilor noi în vatra satului –
probleme de încadrare pe lot
2
AȘA NU: Lotizare nouă la intrarea
în sat, adiacentă drumului principal, ocupată, fără excepţie, de clădiri cu volumetrii
masive. Agresivitatea ansamblului este accentuată şi de poziţionarea pe panta accentuată a dealului, faţă de drum.
NU!
NU!
5
3
AȘA NU: Construcţii amplasate la marginea vetrei satului, pe terenuri înguste şi lungi, poziţionate foarte departe de limita
lotului la drum, contrar tradiţiei locale de compunere a unei gospodării şi de amplasare a clădirilor în cadrul ei.
AȘA NU: Exemplu care ilustrează toate defectele pe care o construcţie nouă,
amplasată într-un sat, poate să le aibă: masivitate prin supradimensionare,
amplasare în mijlocul unui lot liber, fără a respecta alinierea la stadă, volumetrie
complicată şi cu o arhitectură străină de specificul local.
NU!
DA
15
1
AȘA NU: Este interzisă realizarea unor construcţii care nu ţin cont de aliniamentul
la streaşină şi la coamă al vecinătăţilor, chiar dacă este respectată alinierea faţă
de
în sat, adiacentă drumului principal, ocupată, fără excepţie, de clădiri cu volumetrii
masive. Agresivitatea ansamblului este accentuată şi de poziţionarea pe panta accentuată a dealului, faţă de drum.
NU!
NU!
5
3
AȘA NU: Construcţii amplasate la marginea vetrei satului, pe terenuri înguste şi lungi, poziţionate foarte departe de limita
lotului la drum, contrar tradiţiei locale de compunere a unei gospodării şi de amplasare a clădirilor în cadrul ei.
AȘA NU: Exemplu care ilustrează toate defectele pe care o construcţie nouă,
amplasată într-un sat, poate să le aibă: masivitate prin supradimensionare,
amplasare în mijlocul unui lot liber, fără a respecta alinierea la stadă, volumetrie
complicată şi cu o arhitectură străină de specificul local.
NU!
DA
15
1
AȘA NU: Este interzisă realizarea unor construcţii care nu ţin cont de aliniamentul
la streaşină şi la coamă al vecinătăţilor, chiar dacă este respectată alinierea faţă
de
... ascunde
Alte documentatii ale aceleasi game Vezi toate
Ghid de arhitectură 71 p | RO
Ghid de arhitectură 66 p | RO