Documentatie atasata la

GRUPUL RURAL OAR

Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural

Limba: Romana

871 afisari

Tip documentatie: Ghid de arhitectură

Pagina 1 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

DECLARAŢIE DE PRINCIPIU (PREAMBUL) Rostul acestui material este de a furniza un instrument de lucru locuitorilor din mediul rural, autorităților locale, investitorilor, proiectanților și consultanților implicați în procesul de elaborare a unor regulamente de construire în mediul rural. Ghidul își propune să fie un set de reguli ușor de aplicat, cu exemple clare (inclusiv de tipul AŞA DA sau AŞA NU), care să faciliteze activitatea echipei de proiectare/consultanță în alegerea configurațiilor, a materialelor și a tehnologiilor necesare construirii în mediul rural, fie că vorbim despre proiecte finanțate prin PNDR, despre elaborarea documentațiilor de urbanism sau despre simple intervenții cu finanțare exclusiv privată. Obiectivul esenţial al acestui ghid este păstrarea nealterată a spiritului așezărilor în care sunt propuse proiectele și conservarea calității vieții în mediul rural și a peisajului cultural existent – acestea fiind, de fapt, ch

Pagina 1-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 2 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

iar resurse pentru dezvoltarea durabilă în mediul rural. În acest sens, există deschidere pentru abordările specifice secolului al XXI-lea care țin cont de resursele locale, de energiile regenerabile, precum și de cunoașterea acumulată local (meșteșugurile și tehnica populară). Acest ghid este rodul unei experiențe acumulate pe teren de către autori, dar și al activității energice desfășurate de către Grupul Rural al Ordinului Arhitecților din România. Ghidul nu își propune să soluționeze toate cazurile de intervenții posibile, de aceea conținutul său trebuie în permanență îmbunătățit și actualizat de către cei preocupați de o proiectare responsabilă în mediul rural. Respectarea cu strictețe a recomandărilor ar putea să nu fie utilă în toate cazurile; pentru o arhitectură de bună calitate, se recomandă respectarea spiritului în care a fost conceput acest ghid. 1 Comandamente: 2 ▪▪ refolosirea apei drenate; ▪▪ folosirea d

Pagina 2-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 3 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

e materiale naturale regenerabile, cu eficiență garantată; ▪▪ evitarea folosirii materialelor care au efect negativ asupra mediului înconjurător și a sănătății populației; ▪▪ folosirea echipamentelor ce utilizează energii regenerabile (SCHEMA SE VA ADUCE LA DOSARUL DE AVIZARE ÎN FAZA SF!); ▪▪ păstrarea nealterată a spiritului așezărilor și a peisajului cultural (vezi Anexa 1); ▪▪ luarea în calcul a climatului local pentru optimizarea proiectării (însorire, umiditate, vânturi dominante, oscilații de temperatură); ▪▪ pentru clădiri cu rol preponderent tehnologic, consultarea tehnologului specialist va avea loc înainte de a demara activitatea de proiectare, pentru a nu perturba eficiența fluxului tehnologic al clădirii ce urmează să fie construită; ▪▪ documentarea in situ (exemplificată) cu privire la oportunitățile (materialele de construcții locale și/sau meșterii locali) descoperite de arhitect în zona unde se va realiza inv

Pagina 3-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 4 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

estiția; ▪▪ folosirea materialelor, a tehnicilor și a meșteșugurilor locale oriunde acestea sunt eficiente în alcătuirea clădirilor. Principii generale privind cadrul democratic al practicării arhitecturii mărită se va acorda relației dintre comunitățile periferice, zonele de locuire defavorizată și noile funcțiuni. Participarea cetățenească Relevanța Pe cât posibil, este de dorit ca intervenţia să antreneze cât mai mulţi membri ai comunităţii, sub diferite forme. Autoritatea publică locală are datoria de a prioritiza funcțiunile cele mai importante pentru comunitate prin consultarea acesteia și va lua măsuri ca, odată construite, clădirile să devină operante. În acest scop, programele de construire vor fi completate cu programe de pregătire și de specializare a personalului. Justiția spațială și incluziunea socială Justiţia spaţială este un instrument democratic care reglementează repartizarea echitabilă a serviciilor, a facili

Pagina 4-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 5 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

tăţilor de producţie, a utilităţilor în teritoriu, astfel încât să nu existe disparităţi la nivelul indivizilor şi al grupurilor de indivizi care populează teritoriul respectiv. Astfel, se va favoriza accesul tuturor la noile funcțiuni, în aceleași condiții. O atenție 1 Deciziile privitoare la funcțiunile cu caracter social trebuie să fie rodul unui proces participativ, implicând comunitatea. Totodată, recomandăm ca proiectarea să se facă în sistem participativ, antrenând toți factorii responsabili din comunitate: autoritatea publică locală, mediul ONG, liderii informali ai comunității, reprezentanții acesteia, mediul de afaceri etc., în vederea definirii interesului public al comunității. nu numai pentru comunitatea din imediata vecinătate, ci şi pentru localitate în ansamblu, astfel încât să se creeze premisele unor schimburi productive între comunitate şi localitate. Funcţiunile noi trebuie să fie atractive şi competitive pentru loca

Pagina 5-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 6 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

litate în ansamblul ei. Noile funcţiuni ce vor fi implementate vor fi deservite preponderent de membri ai comunităţii, acest lucru antrenând deopotrivă un proces continuu de formare şi de calificare (care va începe odată cu derularea programelor investiţionale) şi un proces de autofinanțare. Complementaritatea Dezvoltare comunitară prin calificare și încurajarea economiei locale Se va propune, în urma analizei, completarea matricei funcţionale a localităţii cu funcţiuni implementate în zona studiată, în conformitate cu următoarele două principii de bază: ▪▪ Principiul diferenţierii: funcţiunile introduse vor fi diferite de cele existente deja în teritoriul administrativ al localităţii, capabile să deservească zona de intervenţie. Funcţiunile vor dubla funcţiunile prezente în teritoriu doar atunci când, în urma analizei, cele din urmă se dovedesc a fi insuficiente sau localizate deficitar în raport cu zona. ▪▪ Principiul relaţionării

Pagina 6-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 7 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

: funcţiunile nou introduse trebuie să fie necesare În anumite comunităţi, deşi există resurse de materie primă valoroase, acestea sunt neglijate de localnici, iar meşteşugul prelucrării lor s-a pierdut. În această situaţie, este necesară calificarea localnicilor astfel încât să poată avea acces la resurse, în vederea susținerii unor activităţi de economie socială capabile să aducă un venit constant în comunitate. Acest principiu este extrem de important atât datorită rezultatului direct de ieftinire a investiţiei prin utilizarea forţei de muncă locale, cât şi datorită efectului pe termen lung pe care îl asigură: în teritoriu rămân nu numai funcţiunile capabile să 2 deservească locuirea, ci şi personalul calificat capabil să le utilizeze. Acest deziderat se poate atinge doar printr-o politică investiţională coerentă, care trebuie să urmeze niste paşi necesari, cum sunt: ▪▪ cooptarea localnicilor adulţi şi lipsiţi de ocupaţie

Pagina 7-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 8 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ca mână de lucru, pentru început, necalificată; ▪▪ aducerea în teritoriu a inginerilor, a maiştrilor, a tehnicienilor şi a muncitorilor capabili să instruiască şi să asigure calificarea lucrătorilor necalificaţi; ▪▪ organizarea de traininguri şi de cursuri de fomare şi calificare pentru localnici; ▪▪ crearea unor structuri din sfera economiei sociale în vederea producţiei de materiale de construcţie (carieră de pietriş, nisip, argilă), cuptoare de cărămizi, ateliere de dulgherie etc., al căror personal va fi asigurat de localnicii implicaţi în program, în curs de calificare; ▪▪ pe măsura derulării programului, gradul de calificare a personalului creşte; consecutiv, creşte remuneraţia şi capacitatea de a întreţine locuinţele nou create; ▪▪ la terminarea programului, aceste funcţiuni productive vor rămâne în teritoriu, urmând să deservească întreaga aşezare în ansamblul ei; în plus, la terminarea programului, zona va fi

Pagina 8-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 9 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

locuită de un segment de populaţie productiv. Oamenii vor fi capabili să presteze munci calificate în cadrul aşezării, dar şi în zonele limitrofe; astfel, se vor crea premisele creșterii capacităţii utilizatorilor de a-şi întreţine noile construcții. 3 CUPRINS DECLARAȚIE DE PRINCIPIU (PREAMBUL) .............................1 COMANDAMENTE ......................................................................2 PRINCIPII GENERALE PRIVIND CADRUL DEMOCRATIC AL PRACTICĂRII ARHITECTURII ....................................................2 1. ZONA .......................................................................................5 1.1. Delimitarea geografică a zonelor după unitățile administrativteritoriale .......................................................................................5 1.2. Precizarea caracteristicilor zonei ...........................................6 1.3. Evoluția în timp a ocupării teritoriului .....................................7

Pagina 9-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 10 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

2. SPECIFICUL LOCAL ...............................................................8 2.1. Peisajul cultural rural ...........................................................8 2.1.1. Țara Hațegului ....................................................8 2.1.2. Valea Jiului .........................................................9 2.1.3. Ținutul Orăștiei ...................................................9 2.1.4. Țara Zarandului ..................................................9 2.1.5. Valea Mureșului de Jos ......................................9 2.1.6. Ținutul Pădurenilor .............................................9 2.2. Tipologii de sate ................................................................10 2.2.1. Țara Hațegului ..................................................10 2.2.2. Valea Jiului .......................................................10 2.2.3. Ținutul Orăștiei .................................................10 2.2.4. Țara Zarandul

Pagina 10-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 11 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ui ................................................10 2.2.5. Valea Mureșului de Jos ....................................10 2.2.6. Ținutul Pădurenilor ...........................................10 2.3. Amplasarea pe lot și sistemul constructiv ..........................12 2.3.1. Tipologia caselor de locuit ................................12 2.3.1.1. Țara Hațegului ...............................12 2.3.1.2. Valea Jiului ....................................13 2.3.1.3. Ținutul Orăștiei ..............................15 2.3.1.4. Țara Zarandului .............................16 2.3.1.5. Valea Mureșului de Jos ..................17 2.3.1.6. Ținutul Pădurenilor ..........................18 2.3.2. Structura caselor de locuit ................................19 2.3.3. Tipologia anexelor gospodărești de mari dimensiuni ............................................... ................................19 2.3.3.1. Țara Hațegului .............................

Pagina 11-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 12 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

..19 2.3.3.2. Valea Jiului ....................................20 2.3.3.3. Ținutul Orăștiei ..............................20 2.3.3.4. Țara Zarandului .............................20 2.3.3.5. Valea Mureșului de Jos ..................21 2.3.3.6. Ținutul Pădurenilor ........................21 2.3.4. Tipologia anexelor gospodărești de mici dimensiuni ............................................... ................................22 2.3.4.1. Țara Hațegului ...............................22 2.3.4.2. Valea Jiului ....................................22 2.3.4.3. Ținutul Orăștiei ..............................22 2.3.4.4. Țara Zarandului .............................22 2.3.4.5. Valea Mureșului de Jos .................22 2.3.4.6. Ținutul Pădurenilor ........................22 2.3.5. Tipologiile de gospodării tradiționale și contemporane ..................................................................................................23 2.3.5.

Pagina 12-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 13 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

1. Țara Hațegului: tipologii .................24 2.3.5.2. Valea Jiului: tipologii ......................28 2.3.5.3. Ținutul Orăștiei: tipologii .................30 2.3.5.4. Țara Zarandului: tipologii ................34 2.3.5.5. Valea Mureșului de Jos: tipologii .....36 2.3.5.6. Ținutul Pădurenilor: tipologii ...........40 2.4. Tipologiile de acoperișuri, pante, materiale de învelitori, culori, goluri de iluminare și ventilare (forme permise), în funcție de caracteristicile climei, ale reliefului și de tehnicile locale ......... ..................................................................................................42 2.5. Gabaritele/proporțiile conforme specificului local și soluții ecologice durabile de secol XXI ...............................................42 2.6. Traveele de fațadă conforme specificului local, fără a ieși din scara clădirilor învecinate, ca percepție umană .........................42 2.7. Raportul plin/gol, forma, dimensiunea

Pagina 13-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 14 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

și proporția golurilor, conform specificului local .........................................................42 3. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR .....................................43 3.1. Prevederi generale privind intervențiile noi ......................43 3.2. Amplasarea în cadrul aşezării ...........................................43 3.2.1. Specificul aşezărilor ....................................................43 3.2.2. Recomandări ...............................................................43 3.3. POT, CUT, regim de înălțime .............................................45 3.4. Amplasarea construcțiilor și a amenajărilor noi în afara vetrei satului – probleme de încadrare în peisaj .................................46 3.5. Amplasarea construcțiilor și a amenajărilor noi în vatra satului – probleme de încadrare pe lot ......................................47 4. AMENAJAREA CLĂDIRILOR EXISTENTE ...........................52 5. ELEMENTELE DE CONSTRUCȚIE .

Pagina 14-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 15 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

......................................57 5.1. ACOPERIŞUL .....................................................................58 5.1.1. Specificul local ...............................................................58 5.1.1.1. Țara Hațegului ...............................................59 5.1.1.2. Valea Jiului ....................................................59 5.1.1.3. Ținutul Orăștiei ..............................................60 5.1.1.4. Țara Zarandului .............................................60 5.1.1.5. Valea Mureșului de Jos .................................61 5.1.1.6. Ținutul Pădurenilor ........................................61 5.1.2. Recomandări ..................................................................62 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp), dispuse în sistem pavilionar ...................................................

Pagina 15-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 16 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

...............................................62 Forma şi volumetria ...............................................................62 Şarpanta ...............................................................................64 Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) ....................65 Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile ........................65 B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip monovolum ..........................................................................66 Forma şi volumetria ...............................................................66 Şarpanta ...............................................................................67 Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) ....................67 Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile ........................67 C. Intervenţii pe construcţiile existente (gabarit mic, mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum).................68 For

Pagina 16-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 17 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ma şi volumetria ...............................................................68 Şarpanta ...............................................................................68 Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) ....................69 Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile ........................71 5.2. PEREŢII ..............................................................................75 5.2.1. Specificul local ...............................................................75 5.2.1.1. Țara Hațegului ...............................................76 5.2.1.2. Valea Jiului ...................................................76 5.2.1.3. Ținutul Orăștiei ..............................................76 5.2.1.4. Țara Zarandului .............................................77 5.2.1.5. Valea Mureșului de Jos .................................77 5.2.1.6. Ținutul Pădurenilor ........................................78 5.2.2 Recomandări ....

Pagina 17-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 18 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

..............................................................79 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) .................................79 B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp), de tip monovolum ..........................................................................80 C. Intervenţii pe construcţiile existente (gabarit mic, mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ...............80 5.3. FUNDAŢIILE .......................................................................84 5.3.1. Specificul local ...............................................................84 5.3.1.1. Țara Hațegului ...............................................84 5.3.1.2. Valea Jiului ....................................................84 5.3.1.3. Ținutul Orăștiei ..............................................84 5.3.1.4. Țara Zarandului .............................................85 5.3.1.5. Valea Mureșului de Jos

Pagina 18-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 19 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

..................................85 5.3.1.6. Ținutul Pădurenilor ........................................85 5.3.2. Recomandări ..................................................................85 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), dispuse în sistem pavilionar și B. Construcții cu gabarit mediu (120 – 250 mp) ....................85 C. Intervenţii pe construcţiile existente (de gabarit mic, mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ..... ...............................................................................................85 5.4. TÂMPLĂRIA ȘI GOLURILE ................................................86 5.4.1. Specificul local ...............................................................86 5.4.1.1. Țara Hațegului ...............................................87 5.4.1.2. Valea Jiului ...................................................

Pagina 19-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 20 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

.87 5.4.1.3. Ținutul Orăștiei ..............................................87 5.4.1.4. Țara Zarandului .............................................87 5.4.1.5. Valea Mureșului de Jos .................................88 5.4.1.6. Ținutul Pădurenilor ........................................88 5.4.2. Recomandări .................................................................89 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), dispuse în sistem pavilionar ...............................................................................................89 B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip monovolum ..........................................................................90 C. Intervenţii pe construcţiile existente (de gabarit mic, mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ....91 5.5. PORȚILE ȘI ÎMPREJURIMILE ..........................

Pagina 20-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 21 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

..................93 5.5.1. Specificul local ...............................................................93 5.5.1.1. Țara Hațegului ...............................................93 5.5.1.2. Valea Jiului ....................................................93 5.5.1.3. Ținutul Orăștiei ..............................................93 5.5.1.4. Țara Zarandului .............................................93 5.5.1.5. Valea Mureșului de Jos ................................ 94 5.5.1.6. Ținutul Pădurenilor ........................................94 5.6. ELEMENTELE DE FAŢADĂ .............................................95 5.6.1. Specificul local: registre orizontale (coamă, cornișă, brâu, soclu) şi verticale (prispă, coş de fum etc.) ................................95 5.6.1.1. Țara Hațegului ...............................................95 5.6.1.2. Valea Jiului ....................................................96 5.6.1.3. Ținutul Orăștiei ...........

Pagina 21-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 22 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

...................................98 5.6.1.4. Țara Zarandului .............................................99 5.6.1.5. Valea Mureșului de Jos ................................100 5.6.1.6. Ținutul Pădurenilor ......................................101 5.6.2. Recomandări ...............................................................102 A. Construcții noi cu gabarit mic (max. 120 mp) ..............102 A.1. Marcarea registrelor orizontale .....................................102 A.2. Marcarea registrelor verticale .......................................102 A.3. Timpanele și decoraţiile de faţadă ................................102 A.4. Streşinile și burlanele ...................................................102 A.5. Materialele pentru finisaje ............................................102 A.6. Culorile..........................................................................103 A.7. Tehnologiile ..............................................................103 A.8. Ie

Pagina 22-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 23 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

rarhizarea fațadelor ...................................................103 3 4 B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip monovolum..........................................................................103 B.1. Marcarea registrelor orizontale .....................................103 B.2. Marcarea registrelor verticale .......................................103 B.3. Timpanele și decoraţiile de faţadă ................................103 B.4. Streşinile și burlanele ...................................................103 B.5. Materialele pentru finisaje ............................................103 B.6. Culorile .........................................................................104 B.7. Tehnologiile ..................................................................104 B.8. Instalațiile și instalațiile tehnologice ..............................104 C. Intervenţii pe construcţiile existente (de gabarit mic, mediu sau mare, dispuse pavilionar sau m

Pagina 23-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 24 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

onovolum) ....104 C.1. Marcarea registrelor orizontale .....................................104 C.2. Marcarea registrelor verticale .......................................104 C.3. Timpanele și decoraţiile de faţadă ................................104 C.4. Streşinile și burlanele ....................................................104 C.5. Materialele pentru finisaje .............................................104 C.6. Culorile .........................................................................104 C.7. Tehnologiile ..................................................................106 C.8. Instalaţiile şi instalaţiile tehnologice ..............................106 5.7. AMENAJĂRILE EXTERIOARE ........................................107 5.7.1. Specificul local ..............................................................107 Construcţiile anexe ............................................................... 107 Spaţiile de trecere/spaţiile exterioare ....................

Pagina 24-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 25 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

...............107 Scările exterioare .................................................................107 Pavimentele şi amenajările exterioare ..................................107 Vegetaţia ..............................................................................107 Împrejmuirile ........................................................................107 5.7.2. Recomandări ................................................................108 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), dispuse în sistem pavilionar .. ................................................................................................109 Construcţiile anexe ...........................................................109 Spaţiile de trecere/spaţiile exterioare .................................109 Scările exterioare ...............................................................109 Pavimen

Pagina 25-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 26 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

tele exterioare ......................................................109 Vegetaţia ...........................................................................109 Împrejmuirile ......................................................................109 Elementele de mobilier rural exterior: bancă, fântână, cruce, adăpătoare etc. ..................................................................110 Echiparea edilitară .............................................................110 B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip monovolum.........................................................................111 Construcţiile anexe .............................................................111 Spaţiile de trecere/spaţiile exterioare .................................111 Scările exterioare ...............................................................111 Pavimentele exterioare ......................................................111 Vegetaţia ................

Pagina 26-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 27 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

...........................................................111 Împrejmuirile ......................................................................111 Elementele de mobilier rural exterior: bancă, fântână, cruce, adăpătoare etc. ..................................................................111 Iluminarea exterioară .........................................................111 Echiparea edilitară .............................................................111 6. SPAȚIUL PUBLIC .................................................................112 6.1. Specificul local .................................................................112 6.2. Recomandări ....................................................................112 Drumurile și alte căi de acces public ..................................112 Elementele de mobilier rural exterior: bancă, fântână, cruce, adăpătoare etc. ..................................................................114 Iluminarea exterioară

Pagina 27-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 28 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

.........................................................114 Reclamele, firmele, inscripţiile, însemnele .........................114 7. PERFORMANŢA ENERGETICĂ............................................115 7.1. Recomandări.....................................................................115 7.1.1. Sistemele de încălzire (cerinţele de securitate la foc) ..115 7.1.2. Eficienţa termică (sisteme şi materiale de izolare) .......116 8. ANEXE..................................................................................119 Anexa 1: Studiu de amplasare și încadrare în imaginea așezării (imagine generală din punct de belvedere, silueta așezării, desfășurate stradale) ................................................................119 Anexa 2: Glosar de termeni utili ..............................................119 CREDITE IMAGINI ...................................................................121 1. ZONA BULZESTII DE SUS BLAJENI 1.1. Delimitarea geografică a

Pagina 28-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 29 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

zonelor după unitățile administrativ-teritoriale TOMESTI RIBITA VATA DE JOS BUCES BRAD BAIA DE CRIS 4 BUCURESCI CRISCIOR LUNCOIU DE JOS ZAM BALSA VORTA BAITA Arhitectura populară din județul Hunedoara are un caracter relativ unitar, prin utilizarea acelorași materiale, tehnici și tipologii arhitectonice. Cu toate acestea, din mai multe studii rezultă o zonificare a județului în șase regiuni, cu particularități geografice, istorice, etnografice și social-economice comune, care și-au pus amprenta și asupra „fizionomiei construcțiilor populare” și a modului de organizare a gospodăriilor. Astfel, vom avea în vedere următoarele zone: 1. Țara Hațegului 2. Valea Jiului 3. Ținutul Orăștiei 4. Țara Zarandului 5. Valea Mureșului de Jos 6. Ținutul Pădurenilor VALISOARA BURJUC GURASADA BRANISCA ILIA CERTEJU DE SUS SOIMUS 5 MARGINA FAGET GEOAGIU HARAU LAPUGIU DE JOS RAPOLTU MARE VETEL DOBRA CURTEA CARJITI DEVA SIMERIA TURDAS ORASTIE DUMBRAVA

Pagina 29-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 30 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ROMOS BATRANA 4 FARDEA PIETROASA BACIA MARTINESTI PESTISU MIC CERBAL TOMESTI HUNEDOARA CALAN LELESE 6 BERIU 3 BUNILA GHELARI TOPLITA TELIUCU INFERIOR BRETEA ROMANA NADRAG RUSCA MONTANA LUNCA CERNII DE JOS RACHITOVA BOSOROD HATEG UNIREA ORASTIOARA DE SUS SACU TOTESTI SANTAMARIA-ORLEA DENSUS OTELU ROSU GLIMBOCA CONSTANTIN DAICOVICIU 10 MARGA 1 BAUTAR OBREJA PUI SARMIZEGETUSA CARANSEBES BARU SALASU DE SUS 2 RAU DE MORI TURNU RUIENI PETRILA BANITA ZAVOI BUCHIN 1. Pentru teritoriile administrative aparținând localităților Densuș, Sarmizegetusa, Râu de Mori, Răchitova, Unirea, Totești se vor lua în considerare prevederile și recomandările referitoare la Țara Hațegului. PETROSANI ANINOASA LUPENI VULCAN BOLVASNITA URICANI BUCOSNITA SLATINA-TIMIS TIMIS BREBU NOU ARMENIS 2. Pentru teritoriile administrative aparținând localităților Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa, Petroșani, Petrila, Bănița se vor lua în considerare prevederile și

Pagina 30-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 31 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

recomandările referitoare la Valea Jiului. TEREGOVA 9 LEGENDA LUNCAVITA DOMASNEA MEHADICA CORNEREVA ZONA DE SUPRAPUNERE TINUTUL PADURENILOR CU ZONA VAII MURESULUI DE JOS TARA HATEGULUI LAPUSNICEL CORNEA VALEA JIULUI ZONA DE SUPRAPUNERE TINUTUL PADURENILOR CU TINUTUL ORASTIEI TINUTUL ORASTIEI IABLANITA MEHADIA TARA ZARANDULUI ZONA VALEA MURESULUI BAILE HERCULANE DE JOS TINUTUL PADURENILOR EFTIMIE MURGU ZONA DE SUPRAPUNERE TINUTUL TOPLET ORASTIEI CU TARA ZARANDULUI ZONA DE SUPRAPUNERE TINUTUL ORASTIEI CU TARA ZARANDULUI SI CU ZONA VAII MURESULUI DE JOS ZONA DE SUPRAPUNERE TINUTUL ORASTIEI CU ZONA VAII MURESULUI DE JOS ZONA DE SUPRAPUNERE TINUTUL PADURENILOR CU TARA HATEGULUI ZONA DE SUPRAPUNERE TINUTUL ORASTIEI CU TARA HATEGULUI SI CU TINUTUL PADURENILOR ZONA DE SUPRAPUNERE TINUTUL ORASTIEI CU TARA HATEGULUI ZONA DE SUPRAPUNERE TARA HATEGULUI CU VALEA JIULUI ZONA DE SUPRAPUNERE TINUTUL ORASTIEI CU VALEA JIULUI 1 3. Pentru teritoriile administrative aparținând locali

Pagina 31-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 32 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

tăților Orăștioara de Sus, Boșorod, Bretea Română, Călan, Beriu, Bacia, Mărtinești, Romoș, Turdaș, Orăștie, Simeria, Deva, Cârjiți, Hărău, Rapoltu Mare se vor lua în considerare prevederile și recomandările referitoare la Ținutul Orăștiei. 4. Pentru teritoriile administrative aparținând localităților Bulzeștii de Sus, Blăjeni, Ribița, Tomești, Baia de Criș, Brad, Crișcior, Bucureșci, Buceș, Luncoiu de Jos, Băița, Vălișoara se vor lua în considerare prevederile și recomandările referitoare la Țara Zarandului. Ghelari, se vor urmări prevederile și recomandările pentru Ținutul Orăștiei sau cele pentru Ținutul Pădurenilor. 5. Pentru teritoriile administrative aparținând localităților Zam, Burjuc, Gurasada, Lăpugiu de Jos, Dobra, Ilia se vor lua în considerare prevederile și recomandările referitoare la zona Valea Mureșului de Jos. În teritoriul administrativ aparținând comunei Toplița, se vor urmări prevederile și recom

Pagina 32-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 33 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

andările referitoare la Ținutul Pădurenilor sau cele referitoare la Țara Hațegului. 6. Pentru teritoriile administrative aparținând localităților Cerbâl, Leleșe, Bunilă, Lunca Cernii de Jos se vor lua în considerare prevederile și recomandările referitoare la Ținutul Pădurenilor. În teritoriile administrative aparținând comunelor Balsa, Geoagiu și Certeju de Sus, se vor urmări recomandările și prevederile referitoare la Țara Zarandului sau cele pentru Ținutul Orăștiei. În teritoriul administrativ aparținând comunei Șoimuș, se vor urmări prevederile și recomandările pentru Țara Zarandului, pentru Ținutul Orăștiei sau pentru Valea Mureșului de Jos. În teritoriile administrative ale comunei Vața de Jos, Vorța și Brănișca, se vor urmări prevederile și recomandările pentru Țara Zarandului sau cele pentru Valea Mureșului de Jos. În teritoriul administrativ aparținând comunei Vețel, se vor urmări prevederile și recomandările referito

Pagina 33-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 34 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

are la Ținutul Orăștiei, cele referitoare la Ținutul Pădurenilor sau cele referitoare la Valea Mureșului de Jos. În teritoriul administrativ aparținând comunei Bătrâna se vor aplica prevederile și recomandările referitoare la Ținutul Pădurenilor sau cele referitoare la Valea Mureșului de Jos. În teritoriile administrative ale localităților Pestișu Mic, Hunedoara, În teritoriul administrativ aparținând comunei Teliucu Inferior, se vor urmări prevederile și recomandările referitoare la Ținutul Pădurenilor, cele legate de Ținutul Orăștiei sau cele referitoare la Țara Hațegului. În teritoriul administrativ al orașului Hațeg, se vor aplica prevederile și recomandările referitoare la Ținutul Orăștiei sau cele referitoare la Țara Hațegului. În teritoriul administrativ al comunei Sălașu de Sus, se vor urmări prevederile și recomandările referitoare la zona Văii Jiului sau cele referitoare la Țara Hațegului. În teritoriul administrativ apar�

Pagina 34-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 35 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

�inând comunelor Pui și Baru, se vor aplica prevederile și recomandările referitoare la zona Văii Jiului, cele referitoare la Țara Hațegului sau cele pentru Ținutul Orăștiei. 5 1.2. Precizarea caracteristicilor zonei 6 Județul Hunedoara, supranumit „Ținutul dintre Munți”, „reprezintă o adevărată cetate naturală, legată de Banat, Crișana și Oltenia, de centrul Transilvaniei și de Țara Moților prin șapte porți.” Cetățile dacice, pentru care este renumită pe plan mondial această regiune, au fost incluse în anul 1999 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.1 1.2.1. Caracteristici geografice și climatice Țara Hațegului este o regiune a Transilvaniei aflată la intersecția cu Banatul și Oltenia. Geografic, Țara Hațegului ocupă depresiunea cu același nume, delimitată, la Sud, de munții Retezat, la Est și Nord-Est, de munții Șureanu, la Vest, de munții Țarcu, iar la Nord, de munții Poiana Ruscă. În această arie, Țara Hațegului cor

Pagina 35-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 36 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

espunde bazinului superior al Streiului, având lungimea pe axa EstVest de cca 50 km și o lățime de 30 ‒ 35 km pe axa Nord-Sud. În total, din punct de vedere geografic, Țara Hațegului are o întindere de cca 1 300 kmp. Regiunea este străbătută de râurile Strei, Râul Mare și Galbena, cu afluenții lor. Centrul social și economic al regiunii este orașul Hațeg. Accesul în Țara Hațegului se face prin trei „porți”: dinspre orașul Simeria, pe valea Streiului; dinspre Banat, pe valea Bistrei, trecând pe la Porțile de Fier ale Transilvaniei; dinspre municipiul Petroșani, prin pasul Merișor-Bănița. Valea Jiului este o depresiune intramontană situată pe râul Jiu. Această regiune este renumită pentru bogățiile sale naturale, mai cu seamă mine de huilă, exploatate de către statul român. Munții ce o delimitează se află în grupa Retezat-Godeanu a Carpaților Meridionali. Principalele orașe din această zonă sunt Petroșani, Vulcan, Petrila, Aninoasa,

Pagina 36-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 37 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

Lupeni, Uricani. Băștinașii acestei zone sunt cunoscuți sub denumirea de „jieni” http://www.turism4you.ro/istoric/scurtaprezentare_hunedoara_judetul-hunedoara-scurtaprezentare~80. 1 sau „momârlani”. Ținutul Orăștiei cuprinde Culoarul Orăștiei, o parte din defileul râului Mureș și versantul sudic al Munților Metaliferi și cel nordic al munților Șureanu, cuprinzând treapta cea mai joasă de relief din județul Hunedoara. Țara Zarandului se întinde pe versantul vestic al Munților Apuseni, de o parte și de alta a Crișului Alb, și este una dintre zonele cu cele mai bogate tradiții populare din România. Cea mai mare parte a regiunii se află în județul Hunedoara, restul intrând sub jurisdicția județelor Arad și Alba. Relieful Munților Zarandului este mai puțin accidentat, fiind alcătuit din coame blânde, de piatră aspră, ce coboară din coasta Apusenilor, curgând în valuri lungi spre apus, netezindu-se tot mai mult, până la definitiva contop

Pagina 37-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 38 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ire cu Câmpia Aradului. Centrul economic al zonei este municipiul Brad. Valea Mureșului de Jos se întinde de o parte și de alta a râului Mureș, cuprinzând o parte din defileul râului Mureș, versantul sudic al Munților Metaliferi și cel nordic al munților Poiana Ruscă. Ținutul Pădurenilor este o zonă situată pe valea râului Cerna (Cerna Hunedoreană). Relieful este compus mai ales din dealuri, acoperite cu păduri de foioase și conifere. La Nord, ținutul este delimitat de valea râului Mureș, la Sud ‒ de Țara Hațegului, iar la Vest ‒ de munții Poiana Ruscă. Ținutul Pădurenilor este un platou înalt, așezat între Depresiunea Hațegului, la Sud, și Valea Mureșului, la Nord, la apus găsindu-se înălțimile aproape nelocuite ale munților Poiana Ruscă. Clima județului Hunedoara este de munte (cu opt luni reci și umede și patru luni temperate în zonele înalte și cu cinci luni reci și umede și șapte luni temperate la altitudini mijlocii) și apar

Pagina 38-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 39 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ține climatului continental moderat de deal (cu patru luni reci și umede și opt luni temperate), cu excepția Văii Mureșului și a Depresiunii Hațegului. Diversitatea reliefului a influențat condițiile climatice. Iernile sunt relativ umede, iar verile sunt destul de însorite, cu un regim pluviometric echilibrat. Circulația generală a atmosferei, vremea relativ călduroasă și umedă iarna și ușor instabilă vara este determinată de circulația dinspre Vest, cu ușoare influențe maritime. Circulația dinspre Nord-Vest și Nord creează ierni reci, răcoroase, și veri instabile. În regiunile centrale și nordice ale județului, circulația maselor de aer se face predominant din sector vestic, în timp ce aspectele de tipul föhnului sunt tipice versanților estici ai Munților Metaliferi. Temperaturile medii anuale (+10° C în lunca Mureșului, -2° C în munții Retezat și Parâng), generează un contrast termic teritorial de 12° C, extremele regăsindu-se în zone

Pagina 39-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 40 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

le montane propriu-zise (-2° C și -6° C) și în sectorul Mureșului, în aval de Deva (circa 10° C). Temperatura medie în depresiuni este influențată de poziția intramontană, gradul de deschidere și circulația maselor de aer etc. Mediile lunii iunie variază în funcție de formele de relief; în general, aceste temperaturi au valori cuprinse între 6° C și 20° C. În centrul județului, se înregistrează cele mai mari temperaturi medii, aceste valori scăzând treptat în depresiunile mari (Hațeg, Brad, Petroșani), atingându-se medii de 16° C și 18° C. De remarcat faptul că munții situați la Nord de Mureș (Zarandului, Găina, Metaliferi), precum și munții Poiana Ruscă ating medii de 14° C. Mediile lunii ianuarie au valori între -1° C și -10° C, înregistrate în lungul Mureșului și al Crișului Alb, respectiv, în Retezat și în Parâng, contrastul termic de 9° C fiind apropiat de cel anual. Amplitudinea termică medie este de circa 20° C și 21�

Pagina 40-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 41 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

� C în zona centrală depresionară și de -7° C pentru regiunile montane înalte. Primele înghețuri au loc în jurul datei de 20 septembrie, iar cele mai târzii, la sfârșitul lunii mai. În munții înalți (Godeanu, Țarcu, Parâng, Șureanu), zăpada cade în medie 80 de zile pe an și se menține circa 160 de zile, în timp ce pe culoarul Mureșului, se înregistrează 20 ‒ 25 zile cu ninsoare. Vântul predominant în județul Hunedoara suflă în timpul iernii pe direcția Vest și Nord-Vest, iar în timpul verii, pe direcția Est și SudEst și prezintă o serie de diferențieri datorate particularităților reliefului. Procentual, frecvența vânturilor vestice este de circa 14 ‒ 15 %, iar a celor din nord-vest și nord este de 12 ‒ 14 %2. 1.2.2. Caracteristici demografice și etnografice În momentul de față, județul Hunedoara se confrunta cu un puternic decalaj economic și cultural între populația rurală și cea urbană. La nivel teritorial, caracteristic

Pagina 41-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 42 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

a dominantă este îmbătrânirea și scăderea populației, continuu după 1976, fenomen accentuat în zonele greu accesibile. Sporul natural are o tendință negativă în ultimii ani și joacă un rol important în diminuarea populației. Structura pe vârste a populației rurale este caracterizată printr-un relativ dezechilibru, procesul accentuat de îmbătrânire demografică fiind evident. Rezultatele ultimului recensământ al populației și locuințelor, aflate pe site-ul Direcției Județene de Statistică 2 Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Hunedoara, 2014 ‒ 2020, http://www.primariahd. ro/fisiere/pagini_fisiere/141/Strategia%20 de%20dezvoltare%20a%20municipiului%20 Hunedoara%202014-2020.pdf, p. 2 ‒ 3. 1 Hunedoara, în octombrie 2011, indică o populație de 418 565 de locuitori, din care 313 918 (75 %) locuiau în mediul urban și 104 647 (25 %) ‒ în mediul rural. La aceeași dată, din totalul populației, 214 584 erau femei (51,3 %) și restul de

Pagina 42-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 43 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

203 981 ‒ bărbați. Comparativ cu recensământul anterior, populația stabilă a scăzut cu 67 100 de persoane (din care 34 800 de femei). Populația stabilă a celor mai importante municipii, la sfârșitul anului 2011, era următoarea: 61 123 de persoane în Deva; în Hunedoara , 60 525 și în Petroșani, 37 160 de persoane. În perioada 2001 ‒ 2011, numărul locuitorilor din județul Hunedoara a scăzut constant, de la 546 163 de locuitori până la 418 565. În ce privește structura etnică, de pildă, situația în municipiul Hunedoara se prezintă astfel: populația majoritară, 84 %, este de etnie română (50 780 locuitori); un procent semnificativ îl deține populația de etnie maghiară, 2 803 locuitori (4,6 %), iar pe locul următor se situează populația de etnie romă, cu o proporție de 1,6 %. Numărul populației de etnie germană este de numai 171 persoane, ceea ce conduce la un procent de 0,28 %. (fig.1) De remarcat faptul că restul populației, 5 781 perso

Pagina 43-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 44 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ane (9,55 %) reprezintă etnii diverse: greci (36), italieni (19), slovaci (14), ucraineni (14), bulgari (8), sârbi (7), chinezi (6), evrei (6), rusi (lipoveni) (5), turci (4), macedoneni (4), polonezi (4), ceangăi (3), de altă etnie (23)3 Majoritatea populației este de naționalitate română și religie ortodoxă. Ramuri economice și meșteșugărești Potențialul economic este reprezentat de: agricultură, silvicultură, creșterea animalelor, prelucrarea lemnului, turismul și prelucrarea produselor agricole obținute local, în special în regiunile aparținând Țării Zarandului, Ținutului Pădurenilor, Ținutului Orăștiei și Țării Hațegului. Valea Jiului a cunoscut cea mai mare dezvoltare în special în perioada de după cel de-al 3 Ibidem, p. 20 ‒ 26. 6 Doilea Război Mondial și până la Revoluția din 1989, când a fost intens sistematizată în scopul exploatărilor miniere. Economia locală se bazează pe resursele naturale (în principal, cele minera

Pagina 44-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 45 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

le), pe creșterea animalelor, folosinţele agricole şi silvice, factorii de producţie care valorifică resursele culturale, naturale şi umane. Teritoriul se caracterizează printr-un grad ridicat de sărăcie. Ocupaţii principale: - Agricultura: este practicată în toate localităţile din zonă la nivel de subzistenţă sau la scară mare. Predomină cultura cerealelor (grâul, porumbul), cartofii, pomii fructiferi, la care se adaugă cânepa, legumicultura și creșterea animalelor. Diversitatea produselor agricole reprezintă caracteristica definitorie a agriculturii zonei. Exploatațiile agricole mici se definesc prin practicarea unei economii de subzistență și printr-o multitudine de culturi agricole. Produsele sunt puține, iar resursele de forță de muncă sunt reduse, din cauza migrației de la rural la urban. Surplusul este convertit în produse necesare traiului zilnic prin intermediul piețelor agroalimentare, dar, fiind redus, nu permite dezvoltarea și rentabili

Pagina 45-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 46 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

zarea exploatației agricole, prin achiziția de mijloace de producție. Fărâmițarea excesivă a terenurilor agricole are un impact negativ asupra activităților antreprenoriale din domeniul agricol. Rentabilizarea activităților zootehnice este, în mare măsură, dependentă de gradul de prelucrare a produselor animaliere pe plan local, în unități industriale de capacitate mică și mijlocie. - Pomicultura: are o veche tradiţie în zonă, unde pomii au găsit condiţii bune de dezvoltare. Fructele au constituit o sursă suplimentară de venituri, prin vânzarea băuturilor (ţuica, vinul, vişinata), şi au avut un rol important în alimentaţia tradiţională. - Silvicultura și exploatările forestiere: în cadrul Direcției Silvice Hunedoara a Regiei Naționale a Pădurilor, se aplică un program sistematic de regenerare a suprafețelor de pădure, adică lucrări de împăduriri și completări, realizate în timpul campaniilor de primăvară. Fiecare ocol silvic are în

Pagina 46-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 47 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

administrare una sau mai multe pepiniere silvice, în care se produce toată gama de specii forestiere necesare lucrărilor de regenerare. - Creşterea animalelor (bovine, bubaline, porcine și ovine): se practică uniform pe tot teritoriul zonei. - Apicultura: se practică uniform în întreaga zonă, datorită bogăţiei florei melifere; mierea a fost folosită în alimentaţie până la fabricarea zahărului din sfeclă, ceara a servit secole de-a rândul la iluminat, iar produsele apicole au fost întrebuinţate în medicina populară. - Mineritul: se extrag minereuri auroargentifere, cărbuni (în special huilă, în Valea Jiului, deși, în ultima vreme, minele se închid). - Turismul: în regiune se găsesc ape termale: stațiunile Geoagiu-Băi și Călan. Frumusețea și varietatea cadrului natural, precum și bogăția elementelor cu caracter cultural (artistic, etnografic, istoric) conferă județului Hunedoara un potențial turistic remarcabil. Ocupaţii secundare: - Prel

Pagina 47-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 48 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ucrarea primară a produselor agricole: lapte, brânză, unt, țuică, produse din carne etc. - Țesături: de in, cânepă, lână etc. Industrie: Zonă cu o industrie puternic dezvoltată în timpul regimului comunist, în prezent, activitatea industrială s-a redus dramatic (după 1989), atât ca profil de activitate, cât și ca număr. Din ceea ce s-a menținut, enumerăm: - construcțiile de mașini, industria chimică, a energiei electrice, confecțiile din piele și blană, mobila; - prelucrarea masei lemnoase și industria lemnului, producția de cărămidă, sare etc.; - producția agroalimentară: produse lactate (lapte, brânză, unt etc.), de panificație. Meşteşuguri ţărăneşti: Între meşteşugurile practicate, se numără : - prelucrarea lemnului; - tâmplăria; - prelucrarea pietrei; - ţesăturile şi portul popular; - realizarea obiectelor de artă populară, ceramica; - împletiturile de nuiele, paie, papură și pănuși; - confecţiile din textile, piele �

Pagina 48-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 49 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

�i blană; - muzicanţi şi lăutari. Materialele de construcție Materialele și soluțiile structurale utilizate sunt influențate de cadrul natural, dar și de relațiile sociale și de situația materială a locuitorilor. Predominante sunt lemnul, piatra (tuful vulcanic, calcarul, piatra de râu), argila, lutul, iar pe alocuri, se folosesc paiele și stuful. Odată cu evoluția economică a comunităților, se trece treptat la utilizarea cărămizii și a țiglelor ceramice. Utilizarea unor materiale ce rezultă dintr-un proces industrial sau din manufactură, cum sunt varul stins pastă, cărămida, țigla sau sticla, probează bunăstarea materială și nivelul de dezvoltare economică a comunităților. 1.3. Evoluția în timp a ocupării terenului Teritoriul actual al județului Hunedoara este spațiul în care s-au derulat toate etapele istoriei locale (Sud-Estul Europei, la Nord de spațiul grecesc), de la primele dovezi ale locuirii preistorice, până în timpurile moder

Pagina 49-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 50 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ne, unele aparținând unor fenomenele generale zonale, altele având caracteristici particulare. În toate etapele istorice, așezările sunt într-o firească relație cu elementele mediului natural, care le-au facilitat geneza și evoluția. Dintre toate etapele parcurse, Evul Mediu și perioada premodernă sunt cele care definesc structurile locale în cea mare măsură. Ridicarea Josefină (1769 ‒ 1772) surprinde realitățile zonale într-un moment de cumpănă, reprezentând, practic, sfârșitul Evului Mediu în zonele proaspăt intrate în componența Imperiului Habsburgic. După integrarea acestei regiuni în Imperiul Habsburgic, începe reorganizarea administrativă (secolul al XVIII-lea) și apar în zonă caracteristicile arhitecturale specifice perioadei, cu o întârziere de 1 ‒ 2 secole față de restul Europei, sau se reedifică cele existente: arhitectura de apărare (fortificația bastionară de sub Cetatea Devei), rezidențială (Magna Curia și Parva Curia ‒

Pagina 50-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 51 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

Deva ‒, Barcea Mică, Zam ‒ castelul Nopcsa ‒; Brănișca, Gurasada – conacul Klobosiski ‒, Bobâlna – castelul Veress ‒, Sântămăria Orlea – castelul Kendeffy ‒, Săcel – castelul Nopcsa, Păclișa – castelul Pogány, Mintia – castelul Gyulay Ferencz). În aceeași perioadă, încep edificările/reedificările de mănăstiri și biserici, adoptându-se stilul baroc. Exploatările miniere, carierele de piatră și activitățile de prelucrare a materiilor prime sunt bine dezvoltate în această perioadă. În epoca modernă (începând cu secolul al XIX-lea), au loc transformări ale zonelor centrale; exemple concludente ar fi: Baia de Criș, Bunilă, Ciungani, Birtin, Zam, Bulzeștii de Jos, Bulzeștii de Sus, Obârșa, Rișculița, Leaut, Dobrot, Ribița, Vața de Jos, Lăpugiu de Sus, Rușconi, Tisa, Lăpușnic, Bătrâna, Muncelu Mare, Leleșe, Ruda, Orăștioara de Jos, Orăștioara de Sus, Bucium, Ludeștii de Jos. În același timp, există sate care c

Pagina 51-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 52 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

onservă o bună parte din structurile tradiționale, acoperind toate mediile geografice locale și tipologiile de organizare. Aici, reedificările din secolele XIX – XX s-au realizat în aceleași matrici ale structurilor medievale sau premoderne, astfel încât majoritatea cazurilor reprezintă mixaje de arhitectură și urbanistică datând din ultimele trei ‒ patru secole. Timpurile moderne, mai puțin perioada comunistă, nu fac decât să completeze structurile existente, fără a le modifica. Comunismul nu a acționat major în ariile rurale, astfel încât există încă arii istorice neafectate sau puțin afectate de comunism. După 1989, perioada se caracterizează prin intervenții multiple asupra mediului construit existent, istoric sau nu, fără să țină cont de necesitatea prezervării valorilor culturale și istorice. 7 2. SPECIFICUL LOCAL 2.1. Peisajul cultural rural 8 Cadrul natural este variat, fiind compus din munți, dealuri și văi mai mult sau mai pu�

Pagina 52-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 53 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

�in line, în lungul cărora s-au dezvoltat așezările umane. Peisajul cultural rural al județului Hunedoara, generat de relația dintre mediul natural și cel artificial, se caracterizează prin predominanța naturii, prezența omului fiind mai discretă. În general, gospodăriile sunt amplasate în vale, lângă albia râurilor, iar terenurile agricole se întind pe dealurile înconjurătoare. Peisajul rural este constituit din așezări dense, situate în apropiere de albia râului, sau din așezări dispersate în văi. Pe lângă gospodării, parcelar și drumuri, mai există o serie de elemente care conferă specificitate peisajului cultural: pășuni, livezi, ogoare, vii, terenuri agricole, căpițe de fân, fânațe. Având în vedere faptul că populația dominantă, într-un cadru temporal mai larg, a fost constituită din români și maghiari (mai puțini), satele s-au dezvoltat spontan și organic, gospodăria rurală funcționând ca un tot unitar. Se poate spune că co

Pagina 53-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 54 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

nstrucțiile de locuit aparțin unei arhitecturi vernaculare autentic românești. În general, gospodăriile se subordonează terenului. În cazul așezărilor adunate, imaginea foarte clar conturată a satelor le face să se desprindă din peisaj. În albia râului ele sunt dense, fiind aproape de resurse, iar către culmi se răresc. Satele amplasate pe culmi sau cele greu accesibile se caracterizează printr-o densitate redusă a gospodăriilor, acestea înglobând o mare parte din terenul agricol; astfel, proprietatea devine un element definitoriu în configurarea și amplasarea construcțiilor (casă, șură, grajd etc.) pe lot, iar orientarea față de punctele cardinale capătă o mai mare pondere, ulița (drumul) pierzându-și din importanță. În această situație, gospodăriile sunt plasate la distanță mare unele față de celelalte, iar trama stradală este sinuoasă, urmând particularitățile terenului. Vegetația În ceea ce privește vegetația, aceasta este foar

Pagina 54-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 55 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

te variată, de la suprafețele cultivate până la pădurile de foioase. În urma defrișărilor, au apărut numeroase pășuni și fânețe, exploatate pentru creșterea animalelor. Agricultura Agricultura este principala activitate a populației din zonă și este practicată pe suprafețe întinse, în strânsă legătură cu creșterea animalelor. Prezența omului în peisaj se face simțită prin mozaicul culturilor de tot felul, prin căpițe și brazde de fân. Pe măsură ce ne îndepărtăm de așezările rurale, peisajul modelat de om este înlocuit de peisajul natural, alcătuit din pășuni și păduri. Clasificări Caracterul peisajului este dat de elementele sale componente, de relația dintre acestea și de elementul dominant. Elementele peisajului pot fi naturale sau antropice. Peisajele zonei se împart, în primul rând, în peisaje extravilane și intravilane. 1 2 Peisaj extravilan din Ținutul Pădurenilor: peisajul natural interferează cu cel modelat de mâna

Pagina 55-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 56 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

omului. Peisaj extravilan din Țara Hațegului: peisajul natural interferează cu cel modelat de mâna omului. 2.1.1. Țara Hațegului Cuprinde regiunea montană formată din munții Țarcu, munții Retezat și Depresiunea Hațegului. Satele se înşiră mai mult pe marginile depresiunii, la zona de contact cu înălţimile dealurilor şi munţilor. Arhitectura veche se înscrie în cea general românească din frontul occidental al Carpaţilor: case din lemn, „în cununi orizontale” (din bârne orizontale), cu acoperiş de paie înalt, deseori fixat cu „scleme”: căpriori exteriori, încrucișați pe coamă. Destul de timpuriu, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, locul paielor l-au luat ţiglele. Stratul mai nou de arhitectură îl formează casele de cărămidă cu soclu de piatră, cu aspect înalt. Ţara Haţegului este una dintre puţinele zone etnografice româneşti în care se înregistrează încă, în secolul al XIX-lea, case cu două niveluri, cu arcade d

Pagina 56-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 57 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

e zidărie sprijinite pe coloane sau pilaştri de piatră ori cărămidă. Planul vechi dominant era cel cu două camere cu intrări separate de pe prispă (târnaț), legându-se, din acest punct de vedere, cu arhitectura din Oltenia şi Muntenia. Pentru secolul al XX-lea, se remarcă răspândirea zugrăvelii colorate a pereţilor exteriori: galben, roşu, ocru, albastru, verde. 4 3 Țara Zarandului: vedere de sat din depărtare Valea Jiului: peisaj 6 5 Asfințit: peisaj caracteristic, dominat de dealuri, din Ținutul Pădurenilor Valea Jiului, munții Parâng: vedere de așezare 7 Valea Mureșului de Jos (imagine din Dobra) 2.1.2. Valea Jiului Cuprinde cel mai mare bazin carbonifer din țară, depresiunea Petroșani. Zona este delimitată la Nord de râul Strei, la Sud și la Est de limita administrativă a județului Hunedoara. Arhitectura vernaculară din Valea Jiului se încadrează în stratul vechi al construcțiilor din bârne dispuse în cununi și cu acoperiș înal

Pagina 57-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 58 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

t, învelit cu paie. Arhitectura civilă din lemn a rămas de domeniul trecutului, tipul casei vechi este menționat de specialiști: două încăperi cu o singură intrare, pe soclu mic de piatră, cu târnaț parțial îngrădit cu balustradă (pălimar) și având un acoperiș în patru ape foarte înalt. Destul de timpuriu, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, locul paielor l-au luat țiglele. Stratul mai nou de arhitectură îl formează casele de cărămidă cu soclu de piatră, cu aspect înalt. Perioada industrială a dus la modernizarea exploatațiilor miniere, care au dus, în apropiere, și la dezvoltarea unui alt tip de zone de locuire: coloniile miniere. Coloniile au apărut în întregul bazin carbonifer, în Ansamblu de locuire colonie minieră (imagine din Petroșani) Petroșani: minieră stradă dintr-o colonie special după constituirea Societății Petroșani, la marginea localităților, pe motiv că primele fabrici aveau nevoie de apă de râu, lâng�

Pagina 58-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 59 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

� marile centre miniere din Petroșani, Vulcan, Lupeni, Petrila și Lonea. Ele se întind fie de-a lungul văilor, fie chiar pe terase. Aceste colonii au o arhitectură standardizată. Perioada de maximă înflorire a coloniilor a fost între cel de-al Doilea Război Mondial și 1989. 2.1.3. Ținutul Orăștiei Cuprinde regiunea munților Șureanu și este delimitată la Nord de râul Mureș și la Est de râul Strei. Arhitectura civilă din lemn a rămas de domeniul trecutului, tipul casei vechi este menționat de specialiști: două încăperi cu o singură intrare, pe soclu mic de piatră, cu târnaț parțial îngrădit cu balustradă (pălimar) și având un acoperiș în patru ape foarte înalt. Gospodăriile sunt adunate în sat. Loturile sunt mai regulate decât în celelalte zone ale județului. Dimensiunea medie a unui lot este de 1 500 metri pătrați, cuprinzând curtea și grădina. Elementele componente ale gospodăriei sunt cele specifice comunităților tradiționale a

Pagina 59-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 60 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

gropastorale, ce se bazau pe agricultură și creșterea animalelor, alături de pomicultură. Gospodăria este amplasată în locul cel mai propice din cadrul lotului, care beneficiază de accesibilitatea cea mai bună și de stabilitate. Casele de locuit sunt retrase de la stradă cu 1,5 m ‒ 6 m. Celelalte clădiri din gospodărie sunt așezate împrăștiat, dar peste tot șura și grajdurile sunt sub același acoperiș, iar axa șurii este perpendiculară pe axa gospodăriei. Elementul de bază din cadrul gospodăriei este casa de locuit, așezată lateral când strada e orientată sud-nord, cu fața, când strada cade la Sud, sau cu spatele, când strada cade laNord. Există tendința de a așeza casa perpendicular pe stradă, cu latura scurtă la stradă. Toate urmăresc un plan dreptunghiular. Pe lângă aceste elemente de bază, o casă tradițională mai cuprinde și târnațul, amplasat, de regulă, pe latura lungă, și beciul pentru depozitare, amplasat în fundație. Sub

Pagina 60-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 61 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

târnaț este amplasat gârliciul/ accesul la beci. 2.1.4. Țara Zarandului Cuprinde regiunea întinsă pe versantul vestic al Munților Apuseni, de o parte și de alta a a Crișului Alb, fiind delimitată la Sud de râul Mureș. Arhitectura locală oglindește legătura dintre localnici și mediul geografic, vizibilă în modul specific de rezolvare a problemelor existențiale legate de necesitățile de protecție și de locuire, în utilizarea materialelor de construcție locale: lemnul și piatra. Elementele componente ale gospodăriei sunt cele specifice comunităților tradiționale agropastorale, ce se bazau pe creșterea animalelor, alături de cultivarea pământului și de pomicultură. Gospodăria este amplasată în locul cel mai propice din cadrul lotului, care beneficiază de accesibilitatea cea mai bună și de stabilitate. Elementul de bază din cadrul gospodăriei este casa de locuit, care poate fi monocelulară, mai rar, sau cu două încăperi și tindă. Pe lâng�

Pagina 61-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 62 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

� aceste elemente de bază, o casă tradițională mai cuprindea și târnațul, amplasat, de regulă, pe latura lungă, și beciul pentru depozitare, amplasat în fundație. Sub târnaț este amplasat gârliciul/accesul la beci. Datorită bogățiilor naturale ale munților din zonă, exploatațiile de fier și aur există încă din secolul al treilea. Muncitorii care lucrau în marile complexe miniere proveneau din satele așezate în jurul întreprinderilor, de la depărtări de până la 20 km. Aceste așezări erau situate pe munți, pe dealuri și văi, aveau grădini, arbori fructiferi și pășuni. Casele erau construite după modelul comun al regiunii, cu prispă sau târnaț, cu două încăperi și o tindă între ele, și erau amplasate în mijlocul gospodăriei, lângă cuptor, cămară, grajd și fân. Deși erau angajați, dețineau unelte agricole și practicau, alături de minerit, și agricultura. Asociațiile miniere se preocupau de asigurarea condițiilor de locuit

Pagina 62-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 63 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

pentru angajații care nu erau localnici sau nu își construiseră locuințe proprii. Aceștia locuiau fie în colonii, care s-au dezvoltat și s-au extins în timp, fie în locuințe închiriate în orașele din apropiere. Modernizarea exploatațiilor din perioada industrială a adus cu sine și necesitatea construirii unor gospodării pentru coloniile miniere. Marea majoritate a fondului construit a fost realizat începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea și până la Primul Război Mondial. Casele erau construcții din lemn tencuite cu var, cu 2 ‒ 4 camere, cotețe, cuptor de pâine și o fântână la câte două gospodării, cu o grădiniță în față. Mărimea locuinței atribuite unui angajat depindea de statutul pe care îl avea în întreprindere. Acestea se realizau după modelul gospodăriilor vernaculare. 2.1.5. Valea Mureșului de Jos Cuprinde regiunea colinară întinsă de o parte și de alta a râului Mureș. Arhitectura civilă din lemn a rămas de domeniu

Pagina 63-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 64 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

l trecutului, tipul casei vechi este menționat de specialiști: două încăperi cu o singură intrare, pe soclu mic de piatră, cu târnaț parțial, îngrădit cu balustradă (pălimar), și având un acoperiș în patru ape foarte înalt. Destul de timpuriu, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, locul paielor l-au luat țiglele. Stratul mai nou de arhitectură îl formează casele de cărămidă cu soclu de piatră cu aspect înalt. Pentru secolul al XX-lea, este de remarcat răspândirea zugrăvelii colorate a pereților exteriori: galben, roșu, ocru, albastru, verde. 2.1.6. Ținutul Pădurenilor Cuprinde regiunea montană Poiana Ruscă. Populația pădurenilor, izolată printr-o centură de păduri, locuiește în sate mici, așezate pe culmi și creste de dealuri, despărțite prin văi adânci, prin care curge câte un râuleț. Arhitectura vernaculară din Ținutul Pădurenilor se încadrează în stratul vechi al construcțiilor din bârne dispuse „în cununi” (o

Pagina 64-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 65 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

rizontal), cu acoperiș înalt, învelit cu paie. Gospodăriile pădurenilor se compun din curte și grădină sau ocol și grădină.1 În curte este construită casa de locuit, precum și clădirile anexe. Șura și grajdul comunică între ele printr-o ușă și două ferestruici, prin care se introducea mâncarea animalelor în iesle. Ocolnița este, de obicei, o construcție așezată lângă grajd, pentru adăpostirea utilajelor agricole și a altor obiecte din gospodărie. Bucătăria de vară, numită 1 Curte = zona dinspre stradă a gospodăriei ce conține casa și anexele. Ocol = casa și construcțiile anexe definesc o incintă, specifică gospodăriilor de la periferia satelor sau satelor răsfirate/izolate. și „cuptor”, este făcută din bârne de lemn sau scânduri și adăpostește în ea cuptorul pentru pâine, fiind o încăpere în care se prepară hrana pe timpul verii. Și aici se găsesc gospodării aparținând coloniilor miniere de la sfârșitul secolului

Pagina 65-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 66 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

al XIX-lea și începutul secolului XX. Casele erau construcții din lemn, tencuite cu var, cu 2 ‒ 4 camere, cotețe și cuptor de pâine și o fântână la câte două gospodării, cu o grădiniță în față. Mărimea locuinței atribuite unui angajat depindea de statutul pe care îl avea în întreprindere. Acestea se realizau după modelul gospodăriilor vernaculare. 9 2.2. Tipologii de sate 10 Structura și mărimea satelor, precum și dispunerea lor în teritoriu sunt determinate de forma de relief și de tipul de ocupații, existând, astfel, următoarele tipuri: - Sate mari, adunate: cu structură compactă, neregulată, și cu formă grupată sau tentaculară, aflate în zona luncilor, cum ar fi culoarul Mureșului și cel al Streiului. Densitatea este de 21 de localități/100 kmp (fig.1 ‒ 4). - Sate mici/mijlocii, răsfirate pe dealuri și munți: vatra satului este organizată în lungul văii și al drumului, grupuri compacte de case alternând cu suprafețe de

Pagina 66-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 67 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

teren agricol, iar spre exterior, casele fiind risipite. Din strada principală, ce însoțește de obicei valea, se desprind străzi laterale scurte, care se continuă în extravilan prin drumuri agricole. Densitatea este de 10 localități/100 kmp (fig. 5). - Sate mici, risipite pe înălțimi: acestea sunt amplasate pe versanții domoli și pe culmile dealurilor din zonă, în zonele mai ferite de curenții puternici de aer și în mijlocul terenurilor agricole. Vatra satului nu este bine structurată, fiind formată din case izolate sau așezate sub forma unor pâlcuri de gospodării, apărute în decursul timpului (fig. 6). În cazul acestor sate, gospodăria înglobează o mare parte dintre terenurile agricole. Amplasarea construcțiilor pe parcelă nu respectă o regulă compozițională clară, construcțiile subordonându-se, în general, reliefului în pantă. Orientarea caselor nu mai ține cont de drum, ci se face în funcție de punctele cardinale și de orientarea versan

Pagina 67-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 68 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ților. Sate continue, grupate, geometrice, ortogonale, sate formate prin desființarea și relocarea unor sate vechi, în secolul al XX-lea, în perioada comunistă (de exemplu, Cinciș-Cerna, făcut în1964; fig. 7). Satele și crângurile unei comune se aflau la mare distanță de centrul reședinței, până la 20 de kilometri. 2.2.1. Țara Hațegului Aşezările sunt, în general, de tip adunat, cu o oarecare tendinţă de răsfirare în satele de sub poala muntelui, unde mai există şi aşezări temporare, care sunt etajate, existând un nivel al colibelor cu fân şi al stânelor pentru vaci şi oi (fig. 4). 2.2.2. Valea Jiului Așezările, pe lângă nucleele lor adunate pe valea râului, sunt răsfirate de-a lungul drumului principal, mergând paralel cu apa, dar urcând și pe coaste, unde se transformă în așezări risipite. Așezările vechi românești se întind pe valea îngustă, prinsă între coastele împădurite ale munților. Modul de viață, cultura și tip

Pagina 68-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 69 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ul așezărilor au determinat prezența unei arhitecturi specifice: casa cu ocol întărit, prezentă și azi. Peisajul este intens umanizat de colibele, stânele și adăposturile pentru vite și cai. Sate străvechi de păstori, aceste așezări au făcut permanent legătura între nordul Olteniei și sud-vestul Transilvaniei, toponimia fiind evidentă în această privință, unele nume arătând originea hațegană a locuitorilor: Bărbăteni, Paroșeni, Hobița etc. (fig. 7). 2.2.5. Valea Mureșului de Jos Aşezările sunt, în general, de tip adunat, dar există și aşezări cu case înşirate de-a lungul unor cursuri de apă şi/sau al drumurilor, care sunt sate vechi, de mărime medie. 2.2.6. Ținutul Pădurenilor Aşezările sunt, în general, de tip risipit, cu o oarecare tendinţă de răsfirare în satele de sub poala muntelui, unde mai sunt şi aşezări temporare, care sunt etajate, existând nivelul colibelor cu fân şi al stânelor pentru vaci şi oi (fig. 6). 2 Sa

Pagina 69-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 70 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

tul Ruși: sat de tip grupat adunat 2.2.3. Ținutul Orăștiei Aşezările sunt, în general, de tip adunat, dar există și aşezări cu case înşirate de-a lungul unor cursuri de apă şi/sau al drumurilor, care sunt sate vechi, de mărime medie (fig. 2). 2.2.4. Țara Zarandului Aşezările umane de aici se pot încadra în: 0.0.100.100 - Aşezări cuGSPublisherEngine case risipite pe înălţimi, fiind sate mai tinere, formate pe terenurile agricole ale unor sate mai mari, ca urmare a procesului de roire. Sunt sate care nu au reuşit să îşi structureze vatra, gospodăriile fiind aşezate în mijlocul terenurilor agricole deţinute. Din cauza schimbărilor apărute în economia locală, prin reducerea activităţilor de creştere a animalelor, aceste sate par să se îndrepte spre dispariţie, prin îmbătrânirea populaţiei şi dispariţia treptată a populaţiei. - Aşezări cu case înşirate de-a lungul unor cursuri de apă şi/sau al drumurilor: sunt sate vechi, de mărim

Pagina 70-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 71 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

e medie, care şi-au structurat vatra pe cursul inferior al văilor de versant (fig. 3, 5). 3 Satul Pui: sat de tip grupat adunat 1 Satul Băița: sat de tip grupat tentacular Satul Sarmisegetuza: sat de tip grupat adunat 11 6 4 Satul Bunilă: sat de tip risipit ngine 0.0.100.100 5 Satul Curechiu: sat de tip grupat liniar GSPublisherEngine 0.0.100.100 Satul Câmpu lui Neag: sat de tip răsfirat 8 7 Satul Cinciș-Cerna: sat de tip regulat grupat 2.3. Amplasarea pe lot și sistemul constructiv 12 Conformația satelor este determinată de străzile sinuoase, care urmăresc văile și panta terenului, generând o imagine organică, dezvoltată spontan. Ritmul clădirilor și al loturilor este relativ uniform, dar fără a fi riguros. Gospodăria permanentă, aflată în vatra satului, este formată din curte și grădina de legume și pomi fructiferi. Curtea cuprinde casa de locuit, acareturile destinate creșterii animalelor și acareturile necesare depozitării produsel

Pagina 71-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 72 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

or agroalimentare. La acestea se adaugă împrejmuirea, poarta și fântâna. Gospodăria este un ansamblu format din casa de locuit și o serie de construcții anexe și dependințe/ acareturi, ridicate în funcție de necesitățile agricole și economice ale familiei. De multe ori, inventarul unei gospodării era completat cu un cuptor, amplasat în fața casei și protejat printr-un acoperiș simplu sau situat într-o cameră separată, și o fântână sau un izvor amenajat, de unde familia se aproviziona cu apă. Casa și anexele gospodărești sunt amplasate în așa fel, încât să formeze o semiincintă, având în centru curtea. De regulă, construcțiile sunt retrase față de aliniament, între fațada principală și stradă fiind amenajată o grădină de flori. Casa este dispusă, de regulă, cu latura scurtă spre stradă, retrasă față de aliniament cu aproximativ 1,5 ‒ 5 metri, iar față de una dintre limitele laterale de proprietate, cu aproximativ 0,6 ‒ 1 me

Pagina 72-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 73 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

tru. SI SU complementare: „conia”, cămara, beciul. Locuința prezintă un demisol de piatră format din două încăperi, la etaj având târnaț pe toată lungimea fațadei și două încăperi: tindă și zona locuibilă. Pentru animale: polata cu cotețe pentru animalele mici, șura sau grajdurile pentru furaje, animale mari sau inventarul agricol. 2.3.1. Tipologia caselor de locuit Locuința prezintă un demisol de piatră format din două încăperi, la etaj având târnaț pe toată lungimea fațadei și două încăperi: tindă și zona locuibilă. Casa de locuit este dispusă, de regulă, pe un singur nivel și are o planimetrie simplă: accesul se face prin intermediul unei scări și al unei prispe din lemn și se compune din două, uneori trei încăperi. 1. Case cu un nivel: - cu una sau două încăperi și bucătărie cu târnaț parțial; - cu una sau două încăperi și bucătărie cu târnaț în lungul casei; - cu una sau două încăperi și bucătărie cu

Pagina 73-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 74 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

târnaț pe colț. 2. Case cu două nivele: - case cu 2 ‒ 3 încăperi și bucătărie, pe pivniță de piatră în panta terenului, cu târnaț parțial pe 1 ‒ 2 nivele; - case cu 2 ‒ 3 încăperi și bucătărie, pe pivniță de piatră în panta terenului, cu târnaț în lungul fațadei pe 1 ‒ 2 nivele; - case cu 2 ‒ 3 încăperi și bucătărie, pe pivniță de piatră în panta terenului, cu târnaț pe colț pe 1 ‒ 2 nivele. clădire cu funcțiunea de „locuință”. SU I STFIU Tipologia caselor tradiționale și a anexelor gospodărești din județul Hunedoara 1 SI SU 2.3.1.1. Țara Hațegului depozitării; târnaț în T, L, I, cu accesul marcat (fig. 6). 1. Case de locuit cu un singur nivel, fără acces marcat: datează din secolul al XVIII-lea; au acoperiș în patru ape. Tipuri de plan pentru zona locuibilă: - monocelular: cu târnaț parțial (fig. 1); - casă cu odaie și tindă în aceeași linie, precedate de târnaț (fig. 2); - casă cu tind�

Pagina 74-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 75 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

� centrală închisă pe trei laturi, având în spate conia sau cămara, iar de o parte și de alta, odaia și tinda cu vatra; târnaț de-a lungul fațadei (fig. 3). 2. Case de locuit cu două nivele, fără acces marcat: datează din secolul al XIX-lea; au acoperiș în patru ape, prispe și foișoare la ambele nivele; la nivelul inferior sunt atât spații destinate depozitării, cât și spații active (fig. 4 și fig. 5). 3. Case de locuit cu două nivele, cu acces marcat/accent: datează de la sfârșitul secolul al XIX-lea; au prispe și foișoare la nivelul superior, iar la nivelul inferior sunt spații destinate Ambianța specifică mediului rural este determinată, în mare măsură, de unitatea compozițiilor gospodăriilor, unitate obținută prin utilizarea unui limbaj arhitectural comun; deși nu sunt identice, ele respectă gabaritele, un anumit mod de ocupare a terenului, relații între volume, proporții asemănătoare și același raport față de scara umană. Res

Pagina 75-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 76 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

pectarea ritmului construcțiilor, raportul plin/ gol, structura, culorile și materialele fațadelor reprezintă un factor-cheie în conturarea cadrului unitar al caracterului tradițional. Fronturile stradale construite sunt discontinue (fig. 7). Morfologia satului nu a generat fronturi construite stradale continue până în perioada comunistă. Fronturile stradale continue nu sunt specifice acestei zone. Arhitectura acestora aparține perioadei comuniste și constă în 4 SU I GSPublisherEngine 0.0.100.100 GSPublisherEngine 0.0.100.100 STFIU 2 5 Cele mai vechi exemplare de case găsite aparțin secolului al XVIII-lea. O gospodărie tipică este compusă din următoarele elemente construite: Pentru necesitățile familiei: casa de locuit1 (demisol, etaj) și dependințele 1 Deși în limbajul obișnuit pare un pleonasm, „casa de locuit” este o expresie cu sens specializat: ublisherEngine 0.0.100.100 este folosită de arhitecți pentru a desemna o GSPublisherEngine 0.0.

Pagina 76-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 77 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

100.100 GSPublisherEngine 0.0.100.100 3 GSPublisherEngine 0.0.100.100 6 importul de modele din alte regiuni ale ţării, cu alte caracteristici geografice, istorice, socioeconomice, etnografice (fig. 9). Construcţiile respectă, în schimb, proporţiile, gabaritele şi raportul faţă de scara umană a caselor vechi. 1 Stradă (imagine din Tuștea) Faţadele de la stradă sunt simple, târnațul, cu balustrada şi stâlpii, se detaşează de pereţi (fig.1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8). La mijlocul secolului al XIX-lea, stâlpii vechi, cu terminaţie în trepte, sunt uniţi între ei prin arcade de paiantă, văruite şi tencuite. La unele case, între poala acoperişului şi tavan, apare un spaţiu decorat cu reliefuri de tencuială, iar sub streaşină, o pazie de lemn traforată. Fronturile stradale sunt obţinute prin alăturarea a diferite tipologii de gospodării, generând o înşiruire de împrejmuiri de diferite materialităţi, cu eventuale accesuri marcate şi construcţii

Pagina 77-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 78 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

anexe, mai rar case de locuit. 13 2 9 Gospodărie (imagine din Densuș) 2.3.1.2. Valea Jiului 3 Stradă (imagine din Zeicani) GSPublisherEngine 0.0.100.100 10 4 5 Casă de locuit (imagine din Zeicani) Casă de locuit (imagine din Zeicani) GSPublisherEngine 0.0.100.100 GSPublisherEngine 0.0.100.100 6 Casă de locuit (imagine din Densuș) 1. Casa cu ocol întărit: născută din dezvoltarea și combinarea adăposturilor poligonale cu locuința, grupează toate construcțiile gospodăriei în jurul unei curți interioare. Acest tip de organizare este potrivit pentru adăpostirea și apărarea animalelor, în condițiile de mediu ale așezărilor de tip izolat (fig. 9). 2. Casele de locuit pe un singur nivel, fără acces marcat: datează din secolul al XVIII-lea și au un acoperiş în patru ape, având zona locuibilă organizată astfel: - odaie şi tindă în aceeaşi linie, precedate de târnaţ (fig. 10, fig. 11); - tindă centrală închisă pe trei laturi, având în sp

Pagina 78-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 79 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ate conia sau cămara, iar de o parte şi de alta, odaia şi tinda cu vatră și târnaţ de-a lungul faţadei (fig. 12). 3. Casele de locuit pe două nivele, cu acces marcat/accent: datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea; au târnaț la nivelul superior, iar la nivelul inferior 7 Casă de locuit (imagine din Hațeg) 11 8 12 Casă de locuit (imagine din Zeicani) GSPublisherEngine 0.0.100.100 GSPublisherEngine 0.0.100.100 14 13 sunt spaţii destinate depozitării; târnaţ în T, L, I, cu accesul marcat (fig.13). 4. Casele de locuit pe două nivele, fără acces marcat: datează din secolul al XIX-lea; au acoperiş în patru ape, cu târnaț la ambele nivele, iar la nivelul inferior sunt atât spaţii destinate depozitării, cât şi spaţii active (fig. 14, 15, 16, 17, 18). Ambianţa specifică mediului rural este determinată în mare măsură de unitatea compoziţiilor gospodăriilor, unitate obţinută prin utilizarea unui limbaj arhitectural comun. Deşi nu sunt

Pagina 79-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 80 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

identice, ele respectă gabaritele, modul de ocupare a terenului, relaţiile dintre volume, proporţiile asemănătoare şi acelaşi raport faţă de scara umană. Respectarea ritmului construcţiilor, raportul plin/ gol, structura, culorile şi materialele 0.0.100.100 0.100 100 .100.100 14 15 18 Casă tradițională (imagine din Bănița) 16 18 19 17 Casă tradițională (imagine din Câmpu lui Neag) faţadelor reprezintă un factor-cheie în conturarea cadrului unitar al satului tradiţional. Morfologia satului nu a generat fronturi construite stradale continue până în perioada comunistă. Fronturile stradale continue nu sunt specifice acestei zone. 2.3.1.3. Ținutul Orăștiei 1. Casele de locuit cu un singur nivel: datează din secolul al XVIIIlea şi se găsesc într-un număr redus; acestea au acoperiş în două ape, mai rar în patru ape (fig. 1, 2, 3, 4). Tipuri de plan pentru zona locuibilă: - monocelular: cu târnaţ parţial; - casă cu odaie şi tindă în

Pagina 80-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 81 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

aceeaşi linie, precedate de târnaţ; - casă cu tindă centrală închisă pe trei laturi, având în spate conia sau cămara, iar de o parte şi de alta, odaia şi tinda cu vatra, și târnaţul de-a lungul faţadei. 2. Casele de locuit cu două nivele, fără acces marcat: datează din secolul al XIX-lea; au acoperiş în patru ape, prispe şi foişoare la ambele nivele; la nivelul inferior, sunt atât spaţii destinate depozitării, cât şi spaţii active (fig. 5, 6, 7, 8). 3. Casele de locuit cu două nivele, cu acces marcat/accent: datează de la sfârşitul secolul al XIX-lea; au prispe şi târnaț pe unu sau două nivele la nivelul superior, iar la nivelul inferior sunt spaţii destinate depozitării; târnaţ în T, L, I și acces marcat (fig. 9, 10). 6 15 1 GSPublisherEngine 0.0.100.100 GSPublisherEngine 0.0.100.100 2 GSPublisherEngine 0.0.100.100 GSPublisherEngine 0.0.100.100 GSPublisherEngine 0.0.100.100 7 3 Ambianţa specifică mediului rural este determina

Pagina 81-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 82 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

tă, în mare măsură, de unitatea compoziţiilor gospodăriilor, unitate obţinută prin utilizarea unui limbaj arhitectural comun; deşi nu GSPublisherEngine 0.0.100.100 GSPublisherEngine 0.0.100.100 GSPublisherEngine 0.0.100.100 GSPublisherEngine 0.0.100.100 GSPublisherEngine 0.0.100.100 10 GSPublisherEngine 0.0.100.100 Casă tradițională (imagine din Rapoltu Mare) 4 5 8 GSPublisherEngine 0.0.100.100 9 sunt identice, ele respectă gabaritele, modul de ocupare a terenului, relaţiile dintre volume, proporţiile asemănătoare şi acelaşi raport faţă de scara umană. Respectarea ritmului construcţiilor, raportul plin/ gol, structura, culorile şi materialele faţadelor reprezintă un factor-cheie în conturarea cadrului unitar al satului tradiţional. 16 2.3.1.4. Țara Zarandului 1. Casele de locuit cu un singur nivel: datează din secolul al XVIII-lea şi se găsesc într-un număr redus; acestea au acoperiş în două ape. Tipuri de plan pentru zona locuibil

Pagina 82-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 83 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ă: - monocelular: cu târnaţ parţial; - casă cu odaie şi tindă în aceeaşi linie, precedate de târnaţ; - casă cu tindă centrală închisă pe trei laturi, având în spate conia sau cămară, iar de o parte şi de alta, odaia şi tinda cu vatra; târnaţ de-a lungul faţadei (fig.1, 2). 2. Casele de locuit cu două nivele, fără acces marcat: datează din secolul al XIX-lea; au acoperiş în patru ape, prispe şi foişoare la ambele nivele; la nivelul inferior sunt atât spaţii destinate depozitării, cât şi spaţii active (fig. 3, 4, 5). 3. Casele de locuit cu două nivele, cu acces marcat/accent: datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea; au prispe şi foişoare la nivelul superior, iar la nivelul inferior au spaţii destinate depozitării; au târnaţ în T, L, I, cu accesul marcat (fig. 6, 7, 8). 2 6 GSPublisherEngine 0.0.100.100 3 GSPublisherEngine 0.0.100.100 GSPublisherEngine 0.0.100.100 GSPublisherEngine 0.0.100.100 7 Ambianţa specifică mediului r

Pagina 83-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 84 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ural este determinată, în mare măsură, de unitatea compoziţiilor gospodăriilor, o unitate obţinută prin utilizarea unui limbaj arhitectural comun; deşi nu sunt identice, ele respectă gabaritele, modul de ocupare a terenului, 4 100.100 GSPublisherEngine 0.0.100.100 GSPublisherEngine 0.0.100.100 8 GSPublisherEngine 0.0.100.100 1 5 Casă tradițională (imagine din Mădă) relaţiile dintre volume, proporţiile asemănătoare şi acelaşi raport faţă de scara umană. Respectarea ritmului construcţiilor, raportul plin/ gol, structura, culorile şi materialele faţadelor reprezintă un factor-cheie în conturarea cadrului unitar al satului tradiţional. ZLOSTI 1 2.3.1.5. Valea Mureșului de Jos ZLOSTI 1. Casele de locuit cu un singur nivel, fără acces marcat: au acoperiş în patru ape; datează din secolul al XVIII-lea și sunt: - monocelulare: cu târnaţ parţial (fig. 1, 7); - cu odaie şi tindă în aceeaşi linie, precedate de târnaţ (fig. 1); - cu tind

Pagina 84-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 85 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ă centrală închisă pe trei laturi, având în spate conia cu cămara, iar de o parte şi de alta, odaie şi tindă cu vatră, și târnaţ de-a lungul faţadei (fig. 2). 2. Casele de locuit cu două nivele, fără acces marcat: datează din secolul al XIX-lea; au acoperiş în patru ape, prispe şi foişoare la ambele nivele, iar la nivelul inferior sunt atât spaţii destinate depozitării, cât şi spaţii active (fig. 3, 4). 3. Casele de locuit cu două nivele, cu acces marcat/accent: datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea; au prispe şi foişoare la nivelul superior, iar la nivelul inferior sunt spaţii destinate depozitării; au târnaţ în T, L, I, cu accesul marcat (fig. 5, 6). 7 Casă tradițională (imagine din Brănișca) 2 GSPublisherEngine 0.0.100.100 GSPublisherEngine 0.0.100.100 3 GSPublisherEngine 0.0.100.100 Ambianţa specifică mediului rural este determinată în mare măsură de unitatea compoziţiilor gospodăriilor, unitate obţinută prin util

Pagina 85-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 86 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

izarea unui limbaj arhitectural comun; deşi nu sunt identice, ele respectă gabaritele, modul de ocupare a terenului, relaţiile dintre volume, proporţiile asemănătoare şi acelaşi raport faţă de scara umană. Respectarea ritmului construcţiilor, raportul plin/ gol, structura, culorile şi materialele faţadelor reprezintă un factor-cheie în conturarea cadrului unitar al caracterului tradiţional. Morfologia satului nu a generat fronturi construite stradale continue până în perioada comunistă. Fronturile stradale continue nu sunt specifice acestei zone. Arhitectura acestora aparţine perioadei comuniste şi GSPublisherEngine 0.0.100.100 arul ORASTIEI mures/ TINUTUL ORASTIEI TUL erEngine 0.0.100.100 SPublisherEngine 0.0.100.100 4 GSPublisherEngine 0.0.100.100 5 6 17 constă în importul de modele din alte regiuni ale ţării, cu alte caracteristici geografice, istorice, socioeconomice, etnografice. Construcţiile respectă, în schimb, proporţiile, gabaritele �

Pagina 86-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 87 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

�i raportul faţă de scara umană a caselor vechi. 2.3.1.6. Ținutul Pădurenilor 18 1. Casele de locuit cu soclu/pivniţă de piatră, fără târnaţ, cu acces marcat/ accent: datează de la începutul secolului al XVIII-lea; au acoperiş în patru ape sau în două ape cu pinion. 2. Casele de locuit cu un singur nivel, fără acces marcat: datează din secolul al XVIII-lea și au un acoperiş în patru ape, având zona locuibilă organizată astfel: - casă cu odaie şi tindă în aceeaşi linie, precedate de târnaţ (fig. 1); - casă cu tindă centrală închisă pe trei laturi, având în spate conia sau cămara, iar de o parte şi de alta, odaia şi tinda cu vatră; târnaţ de-a lungul faţadei (fig. 2). 3. Casele de locuit cu două nivele, cu acces marcat/accent: datează de la sfârşitul secolul al XIX-lea, au prispe şi foişoare la nivelul superior, iar la nivelul inferior sunt spaţii GSPublisherEngine 0.0.100.100 destinate depozitării; târnaţul e în T, L, I, cu a

Pagina 87-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 88 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ccesul marcat (fig. 3). 4. Casele de locuit cu două nivele, fără acces marcat: datează din secolul al XIX-lea; au acoperiş în patru ape, prispe şi foişoare la ambele nivele, iar la nivelul inferior sunt atât spaţii destinate depozitării, cât şi spaţii active (fig. 4). ritmului construcţiilor, raportul plin/ gol, structura, culorile şi materialele faţadelor reprezintă un factor-cheie în conturarea cadrului unitar al satului tradiţional. Morfologia satului nu a generat fronturi construite stradale continue până în perioada comunistă. Fronturile stradale continue nu sunt specifice acestei zone. Arhitectura acestora aparţine perioadei comuniste şi constă în importul de modele din alte regiuni ale ţării, cu alte caracteristici geografice, istorice, socioeconomice, etnografice etc. Construcţiile respectă, în schimb, 1 GSPublisherEngine 0.0.100.100 2 VALEA NDRULUI AmbianţaGSPublisherEngine specifică 0.0.100.100 mediului rural este determinată, în mar

Pagina 88-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 89 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

e măsură, de unitatea compoziţiilor gospodăriilor, unitate obţinută prin utilizarea unui limbaj arhitectural comun; deşi nu sunt identice, ele respectă gabaritele, modul de ocupare a terenului, relaţiile dintre volume, proporţiile asemănătoare şi acelaşi raport faţă de scara umană. Respectarea GSPublisherEngine 0.0.100.100 VALEA NANDRULUI 3 SILVASUL INFERIOR GSPublisherEngine 0.0.100.100 4 GSPublisherEngine 0.0.100.100 GSPublisherEngine 0.0.100.100 SILVASUL INFERIOR proporțiile, gabaritele și raportul față de scara umană a caselor vechi. 2.3.2. Structura caselor de locuit Soclul cu pivnița constituie primul registru și era construit din piatră în panta terenului. Pereții sunt realizați din bârne de lemn (sistem Blockbau), având îmbinări crestate în „nadă”, iar la colț sunt îmbinate în „cheutori” sau cu capetele bârnelor tăiate („nemțești”), cu sau fără interstiții umplute. Pereții sunt tencuiți și văruiți pe deasu

Pagina 89-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 90 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

pra, la interior și la exterior, așezați pe soclu de piatră/pivniță din zidărie de piatră, cu sau fără arcade de zidărie sprijinite pe coloane/pilaștri de piatră/ cărămidă. Dacă pereții de lemn puteau să aibă sau nu fundație, cei de piatră sau cărămidă necesită întotdeauna o fundație, care este făcută din piatră de dimensiuni mari, iar în ultimul timp, și din beton, dar este întotdeauna mai lată cu câțiva centimetri decât zidul pereților.2 Pardoseala și tavanul sunt din grinzi de stejar, rareori din brad, dispuse transversal, iar închiderile orizontale, din scânduri lipite cu lut în pod, pentru a împiedica ieșirea căldurii din casă. Din cauza lungimii grinzilor ‒ determinate de lățimea caselor vechi, ce varia în jurul a cinci metri ‒ și a greutății pe care acestea trebuia să o suporte ‒ grâu, porumb, fasole etc. ‒, sub ele a fost fixată longitudinal, pe mijlocul casei, o grindă mai groasă ‒ grinda-meșter/meștergrinda

Pagina 90-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 91 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

‒ care împiedică îndoirea sau ruperea lor.3 Acoperișurile erau din stuf, șiță, înlocuite mai târziu cu țiglă. Acoperișurile erau înalte, atingând uneori până la de trei ori înălțimea primului nivel, și aveau o pantă mai mare de 45°. Acoperișurile caselor vechi erau în patru ape și se construiau astfel la sfârșitul secolului al XIX-lea. La începutul secolului XX, apar și acoperișuri în două sau trei ape. Recent, după 1950, apar case de zidărie de cărămidă fără târnaț și cu acoperiș cu pantă mai mică de 45°. 2 I. Toșa, Contribuții la cunoașterea așezărilor și a arhitecturii populare din zona Dealurilor Clujului, în Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, V, seria 1968 – 1970, Cluj, 1971, p. 74. 3 Idem. Casa cu târnaț adaptată climatului blând din zonele subcarpatice și formei terenului are târnațul înălțat pe doi pinteni de zidărie deasupra intrării în pivniță. Accesul se face prin câteva trepte, care confer

Pagina 91-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 92 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ă o oarecare monumentalitate construcției. Parterul din zidărie servește ca pivniță, iar camerele de locuit sunt deasupra. Fațadele la stradă sunt simple, fațada cea mai interesantă fiind cea cu târnațul. Târnațul reprezintă un spațiu de trecere cu rol de reprezentare și uneori este bogat și detaliat decorat, având stâlpi, căpriori și grinzi cu ornamente, balustrade cu decorații și trafoare. Târnațul poate fi: cu stâlpi de lemn, cu coloane de zidărie sau închis cu parapet de zidărie. Stâlpii din lemn au secțiunea pătrată sau sunt îmbrăcați în scânduri, coloanele au secțiunea pătrată sau circulară și sunt terminați cu capiteluri. Planimetrie pentru zona locuibilă: - monocelulară, cu târnaț parțial în față cămării; - cu tindă și odaie în aceeași linie și cu târnaț în lungul fațadei; -cu tindă centrală închisă pe trei laturi și târnaț în lungul fațadei, având în spate conia. - 2 ‒ 3 încăperi și târnaț parți

Pagina 92-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 93 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

al pe colț. Dispoziția accesului: - acces amplasat central din curte, perpendicular pe foișor, ceea ce conferă monumentalitate casei; - acces amplasat în lateralul foișorului. Ferestrele, subîmpărțite în formă de cruce dublă (în două canaturi), erau dintr-o singură foaie de geam în trecut, dar la începutul secolului au apărut ferestrele duble, care izolează mai bine. 2.3.3. Tipologia anexelor gospodărești de mari dimensiuni Pătulele, șurile, grajdurile, șoproanele sunt așezate spre stradă și reprezintă mândria gospodarului. Șura este construcția clădită pentru adăpostirea uneltelor, a mijloacelor de transport sau a animalelor. În Transilvania, șura domina întreaga gospodărie. Șura se construia prima și apoi urma casa. Ea poate fi o structură simplă sau complexă, în funcție de situația social-economică. Ele au formă dreptunghiulară sau poligonală, acoperiș din șindrilă, stuf, paie și, recent, din țiglă sau tablă. Tipologii de șu

Pagina 93-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 94 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ri: 1. Șura pe tălpi: realizată din două tălpi longitudinale, așezate la distanță de 6 ‒ 7 m, în care se înfig 4 perechi de stâlpi, uniți câte doi la partea superioară. Pe corni sunt bătute transversal laturile care vor susține paiele. 2. Șura poligonală: construită din bârne rotunde, așezate pe o talpă groasă; aceasta a dispărut complet, se mai întâlnește ca adăpost agricolpastoral, în afara gospodăriei. 3. Șura dreptunghiulară: are porțile mari orientate spre stradă, acestea fiind și suport pentru realizarea unor compoziții decorative. Structura șurii: șură simplă, cu bârne de lemn încheiate la colțuri în „coadă de rândunică”, tăiate sau nu, și șarpantă acoperită cu strat gros de paie împletite cu crengi, șindrilă. Șura este construită pe o temelie joasă, din piatră, legată, sau, mai nou, este din zidărie de cărămidă. Compartimentarea șurii clasice: 2 ‒ 3 compartimente, unu sau două fiind grajduri pentru animal

Pagina 94-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 95 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

e; unul era destinat treieratului grâului și altor activități agricole, altul era destinat conservării și păstrării inventarului agricol și uneori a nutrețului. Un spațiu special destinat păstrării nutrețului era podul șurii, amenajat peste grajd și în restul podului șurii. Grajdul era alcătuit din intrare (ușa de intrare), ieslea la care animalele erau legate, unu sau două geamuri pentru iluminat și o ușă de dimensiuni mai mici, pentru evacuarea gunoiului. Acoperișul este înalt, cu pantă accentuată, generând un volum foarte mare. Acoperișul, foarte înalt, în patru ape, poate găzdui ușor camere de locuit chiar și prin dublă mansardare. 2.3.3.1.Țara Hațegului Pătulele, șurile, grajdurile și șoproanele fac separația între curte și grădină și sunt amplasate, în general, paralel cu strada și uneori perpendicular pe stradă (fig.1, 2, 3). Structura anexelor: - din zidărie de piatră/cărămidă legată cu mortar de var sau argilă, acoper

Pagina 95-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 96 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ită cu învelitoare de stuf, șindrilă, mai nou, țiglă; - cu bârne de lemn încheiate la colțuri cu „coadă de rândunică”, tăiate sau nu, și șarpantă acoperită cu strat gros de paie împletite cu crengi și șindrilă, construită pe o temelie joasă din piatră legată sau, mai nou, din zidărie de cărămidă. Învelitorile sunt de stuf, șindrilă și, mai nou, din țiglă. În general, structura rămâne aparentă, decorațiile sunt minimale și există doar la nivelul porții de acces în șură. 19 1 Șură amplasată perpendicular pe stradă (imagine din Zeicani) 2 Șură amplasată paralel cu strada (imagine din Densuș) 3 Șură amplasată perpendicular, (imagine din Zeicani) la stradă 20 2.3.3.2. Valea Jiului 2.3.3.4. Țara Zarandului Pătulele, șurile, grajdurile și șoproanele fac separația între curte și grădină și sunt amplasate, în general, paralel cu strada și uneori perpendicular pe stradă. Acestea coexistă cu organizările de t

Pagina 96-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 97 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ipul ocolului întărit (fig. 35, 37, 38). Anexele pot avea structură: - din zidărie de piatră/cărămidă, așezată cu mortar de var sau argilă, fiind acoperite cu învelitoare de stuf, șindrilă sau, mai nou, din țiglă; - din bârne de lemn încheiate la colțuri cu „coadă de rândunică”, tăiate sau nu, și cu șarpantă acoperită cu un strat gros de paie împletite cu crengi sau șindrilă, construită pe o temelie joasă din piatră legată sau, mai nou, din zidărie de cărămidă; sunt acoperite cu învelitoare de stuf sau șindrilă, recent înlocuită cu țiglă. În general, structura rămâne aparentă, decorațiile sunt minimale și există la nivelul porții de acces în șură. Anexele gospodărești au plan dreptunghiular și dublă compartimentare. Pătulele, șurile, grajdurile, șoproanele (fig. 9, 10, 11, 12) fac separația între curte și grădină și sunt amplasate, în general, paralel cu strada și uneori perpendicular pe stradă. Anexele pot av

Pagina 97-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 98 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ea structură: - din zidărie de piatră/cărămidă așezată cu mortar de var sau argilă; sunt acoperite cu învelitoare de stuf, șindrilă sau, mai nou, țiglă; - simplă, cu bârne de lemn încheiate la colțuri cu „coadă de rândunică”, tăiate sau nu, și șarpantă acoperită cu un strat gros de paie împletite cu crengi sau șindrilă, construită pe o temelie joasă din piatră legată sau, mai nou, din zidărie de cărămidă. Acoperișul este din învelitoare de stuf, șindrilă sau, mai nou, din țiglă. În general, structura rămâne aparentă, decorațiile sunt minimale, existând la nivelul porții de acces în șură. S-au păstrat câteva exemple de șuri cu plan poligonal și dublă 1 Anexe în ocolul întărit (imagine din Câmpu lui Neag) 2 4 3 Anexe (imagine din Câmpu lui Neag) Anexe în ocolul întărit (imagine din Câmpu lui Neag) 5 Gospodărie (imagine din Chergheș) 2.3.3.3. Ținutul Orăștiei Pătulele, șurile, grajdurile, șoproanele (fig

Pagina 98-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 99 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

. 6, 7, 8) fac separația între curte și grădină și sunt amplasate, în general, paralel cu strada și uneori perpendicular pe stradă. Anexele pot avea structură: - din zidărie de piatră/cărămidă așezată cu mortar de var sau argilă; sunt acoperite cu învelitoare de stuf, șindrilă sau, mai nou, din țiglă. - simplă, cu bârne de lemn încheiate la colțuri cu „coadă de rândunică”, tăiate sau nu, și șarpantă acoperită cu un strat gros de paie împletite cu crengi sau șindrilă, construită pe o temelie joasă din piatră legată sau, mai nou, din zidărie de cărămidă; anexele sunt acoperite cu învelitoare de stuf, șindrilă, mai nou, din țiglă. În general, structura rămâne aparentă, decorațiile sunt minimale, existând la nivelul porții de acces în șură. Acestea au plan dreptunghiular, cu dublă compartimentare. 9 Șură (imagine din Valea Mare de Criș) 6 Șură (imagine din Cârjiți) 10 Șură (imagine din Crăciunești) Șură (ima

Pagina 99-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 100 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

gine din Cârjiți) 7 11 Șură (imagine din Crăciunești) Șură (imagine din Câmpu lui Neag) Șură (imagine din Chergheș) 8 12 Șură (imagine din Crăciunești) compartimentare. 2.3.3.5. Valea Mureșului de Jos Pătulele, șurile, grajdurile, șoproanele (fig. 1, 2, 3, 4, 5, 6) fac separația între curte și grădină și sunt amplasate, în general, paralel cu strada și uneori perpendicular pe stradă. Anexele pot avea structură: - din zidărie de piatră/cărămidă așezată cu mortar de var sau argilă; sunt acoperite cu învelitoare de stuf, șindrilă sau, mai nou, din țiglă. - simplă, cu bârne de lemn încheiate la colțuri cu „coadă de rândunică”, tăiate sau nu, și șarpantă acoperită cu un strat gros de paie împletite cu crengi sau șindrilă, construită pe o temelie joasă din piatră legată sau, mai nou, din zidărie de cărămidă, acoperită cu învelitoare de stuf, șindrilă sau, mai nou, țiglă. În general, structura rămâne aparent�

Pagina 100-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 101 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

�, decorațiile sunt minimale, fiind localizate la nivelul porții de acces în șură. Acestea au plan dreptunghiular, cu dublă 3 Gospodărie (imagine din Furcșoara) 7 Anexe (imagine din Cerbăl) Șură (imagine din Cerbăl) 21 Gospodărie (imagine din Brotuna) fig.35 Cutin 4 Șură (imagine din Cerbăl) Gospodărie (imagine din Basarabosa) 8 9 6 Șură (imagine din Sârbi) compartimentare. 2.3.3.6. Ținutul Pădurenilor 1 2 Șură (imagine din Visca) Pătulele, șurile, grajdurile, șoproanele fac separația între curte și grădină și sunt amplasate, în general, paralel cu strada și uneori perpendicular pe stradă. Structura este din: - zidărie de piatră/cărămidă așezată cu mortar de var sau argilă; sunt acoperite cu învelitoare de stuf, șindrilă sau, mai nou, din țiglă (fig. 10, 12); - bârne de lemn încheiate la colțuri cu „coadă de rândunică”, tăiate sau nu, și cu șarpantă acoperită cu un strat gros de paie împletite cu crengi sau �

Pagina 101-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 102 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

�indrilă, construită pe o temelie joasă din piatră legată sau, mai nou, din zidărie de cărămidă; sunt acoperite cu învelitoare de stuf sau șindrilă, materiale recent înlocuite cu țigla (fig. 11). În general, structura rămâne aparentă, decorațiile sunt minimale și sunt localizate doar la nivelul porții de acces în șură. Anexele gospodărești au plan dreptunghiular și dublă compartimentare (fig. 8, 9, 13). Se găsesc fie independente pe parcelă, fie alipite de casa principală (fig. 7, 11). 10 Șură (imagine din Cerbăl) Șură (imagine din Bunilă) 13 Șură (imagine din Cutin) 5 Șură (imagine din Cerbăl) Șură (imagine din Boia Bărzii) 12 11 2.3.4. Tipologia anexelor gospodărești de mici dimensiuni 22 Acestea au destinații diverse: - pentru depozitarea cerealelor (jitnițele și găbănașele), sunt construcții în formă de case în miniatură, construite din bârne, scânduri groase sau împletituri de nuiele; uneori, au aspectul uno

Pagina 102-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 103 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

r case cu prispă și stâlpi dăltuiți; - ocoalele pentru oi și cotețele pentru porci și găini; - bucătăria de vară: „conia” aflată în apropierea casei este o construcție de dimensiuni mici (4 x 5 m), cu prispă cu stâlpi; cămările: sunt construcții suplimentare pentru păstrarea alimentelor și a hainelor, în forma unor case monocelulare, înălțate pe pivnițe, cu prispă în față și stâlpi dăltuiți sau cu arcade. Cămările sunt construite din bârne groase, cu uși solide și o ferestruică pentru lumină. Ele erau construcții fie independente, fie alipite de casa principală. 2.3.4.2. Valea Jiului 2.3.4.4.Țara Zarandului 2.3.4.5. Valea Mureșului de Jos Bucătăria de vară, conia, cămara, cotețele și cotărcile au forma unor case monocelulare, înălțate sau nu pe pivnițe cu structură din piatră (fig. 2, 3). Cămările sunt construite din bârne groase, cu uși solide și o ferestruică pentru lumină. Ele erau construcții fie independent

Pagina 103-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 104 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

e pe parcelă, fie alipite de casa principală. Anexele de dimensiuni mici: bucătăria de vară, conia, cămara, cotețele, cotărcile (fig. 5, 6) au forma unor case monocelulare, înălțate sau nu pe pivnițe cu structură de piatră, cu sau fără prispă în față și stâlpi dăltuiți sau cu arcade. Cămările sunt construite din bârne groase, cu uși solide și o ferestruică pentru lumină. Ele erau construcții fie independente, fie alipite de casa principală. Anexele gospodărești de mici dimensiuni sunt: bucătăria de vară, conia, cămara, cotețele, cotărcile (fig. 7, 8, 9). Acestea au forma unor case monocelulare, înălțate sau nu pe pivnițe cu structură de piatră, cu sau fără prispă în față și stâlpi dăltuiți sau cu arcade. Cămările sunt construite din bârne groase, cu uși solide și o ferestruică pentru lumină. Ele erau construcții fie independente, fie alipite de casa principală. 2.3.4.6. Ținutul Pădurenilor Bucătăria de vară, coni

Pagina 104-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 105 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

a, cămara, cotețele și cotărcile au forma unor case monocelulare, înălțate sau nu pe pivnițe, cu structură de piatră, cu sau fără prispă în față și stâlpi dăltuiți sau cu arcade. Cămările sunt construite din bârne groase, cu uși solide și o ferestruică pentru lumină. Ele erau construcții fie independente pe parcelă, fie alipite de casa principală (fig. 10, 11, 12). 2 10 Anexe (imagine din Câmpu lui Neag) Anexe (imagine din Cerbăl) 5 Anexă (imagine din Bunilă) 2.3.4.1.Țara Hațegului Anexele gospodărești de mici dimensiuni, bucătăria de vară, conia, cămara, cotețele, cotărcile, au forma unor case monocelulare, înălțate sau nu pe pivnițe cu structură de piatră, cu sau fără prispă în față și stâlpi dăltuiți sau cu arcade. Cămările sunt construite din bârne groase, cu uși solide și o ferestruică pentru lumină. Ele erau construcții fie independente, fie alipite de casa principală. 3 11 Anexe (imagine din Câmpu lui N

Pagina 105-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 106 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

eag) 2.3.4.3. Ținutul Orăștiei Anexele gospodărești de mici dimensiuni, bucătăria de vară, conia, cămara, cotețele, cotărcile (fig. 4) au forma unor case monocelulare, înălțate sau nu pe pivnițe cu structură de piatră, cu sau fără prispă în față și stâlpi dăltuiți sau cu arcade. Cămările sunt construite din bârne groase, cu uși solide și o ferestruică pentru lumină. Ele erau construcții fie independente, fie alipite de casa principală. Anexă (imagine din Bunilă) 7 6 Anexe (imagine din Valea Mare de Criș) Anexe (imagine din Birtin) 12 8 Anexe (imagine din Brâznic) 1 Anexe (imagine din Pui) 9 4 Anexe (imagine din Chergheș) Anexe (imagine din Căzănești) Anexă (imagine din Leleșe) 2.3.5. Tipologiile de gospodării tradiționale și contemporane În funcție de amplasarea casei și a șurii pe parcelă, întâlnim următoarele tipologii de gospodării: 1. În formă de I, cu latura scurtă la stradă, situație în care anexele mari

Pagina 106-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 107 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

și mici sunt dispuse în prelungirea casei, ocupând latura lungă a curţii, cu retrageri și gard amplasat în fața casei sau cu front la stradă (fig. 8). Tipologia este întâlnită în Țara Hațegului (Zeicani), Țara Zarandului (Brad), Valea Mureșului de Jos (Gurasada, Dobra) și rar în Ținutul Pădurenilor (Leleșe). 2. În formă de L, situație în care șura este amplasată transversal pe lot, separând curtea de grădină; cu retrageri și gard la stradă sau cu front la stradă; tipologia se regăsește în Țara Hațegului (Zeicani, Sântămăria Orlea, Densuș etc.), Ținutul Orăștiei (Orăștioara de Sus, Costești, Ludeștii de Jos), Țara Zarandului (Câinelu de Sus), Valea Mureșului de Jos (Roșcani), Ținutul Pădurenilor (Bătrâna). Această tipologie cunoaște mai multe variante: - cu casa de locuit perpendiculară pe stradă și cu anexele mari și mici paralele cu strada; - cu șura la stradă, perpendiculară pe stradă, şi casa retrasă în spate, a

Pagina 107-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 108 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

vând latura lungă paralelă cu strada, determinând o ocupare în L. În anumite zone, șura avea rol de reprezentare a situației socialeconomice și de aceea era plasată la stradă. Ea a fost înlocuită cu casa nouă de locuit în timpurile moderne. - cu latura lungă a casei paralelă cu strada şi micile anexe şi șura perpendiculare/paralele cu casa de locuit, determinând o ocupare a parcelei în L. 3. În formă de U. Acolo unde permite panta, casa și anexele se grupează într-o semiincintă. Casa poate fi dispusă perpendicular sau paralel cu strada. Târnațul este orientat spre curte și foarte rar spre stradă. În situațiile cu târnaț pe colț, el este amplasat pe fațada estică/ sudică. Tipologia se regăsește în toate zonele județului. Față de stradă, există o mică retragere, de 1,5 ‒ 6,0 m. Au gard amplasat în fața casei. Prezintă același tip de fațadă la stradă ca restul caselor. Între gardul de la stradă și fațada casei este amenajat u

Pagina 108-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 109 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

n spațiu verde cu flori. Celelalte clădiri din gospodărie sunt așezate împrăștiat, dar șura și grajdurile sunt așezate sub același acoperiș, sunt așezate lateral, cu axa paralelă cu strada. Grădina începe de la șură în fund și împarte lotul în două părți egale. Retragerea construcțiilor se adaptează formelor de relief și pantei terenului; de aceea, casa de locuit poate fi retrasă chiar până la jumătatea lotului. Această dispunere a gospodăriilor în U cunoaște mai multe variante: - Gospodării cu casa de locuit perpendiculară pe stradă, cu anexa mare paralelă cu strada, care separă curtea de grădină, iar anexa mică este perpendiculară pe stradă, paralelă cu casa. - Cu latura scurtă a casei paralelă cu strada, adiacentă construcţiilor de locuit şi micilor anexe lipite în lungul acesteia, perpendicular (în mod excepţional, paralel). Pe latura lungă este amplasată șura, determinând o ocupare a parcelei în L sau în U. - Cu latura l

Pagina 109-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 110 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ungă a casei paralelă cu strada şi micile anexe şi șura perpendiculare/paralele cu casa de locuit, determinând o ocupare a parcelei în U. - Gospodării având anexele la stradă. 4. Paralel, caz în care șura este amplasată paralel cu casa de locuit, cu aceeași retragere față de stradă și față de cealaltă limită de proprietate, laterală. Tipologia aceasta este întâlnită în Valea Jiului (Câmpu lui Neag), Ținutul Pădurenilor (Bătrâna), Țara Hațegului, Țara Zarandului. 5. Cu curte interioară: cu toate laturile ocupate de construcții, având casa de locuit la stradă ‒ casa cu ocol întărit (specifică regiunilor Ţara Haţegului, Ținutul Pădurenilor, Valea Jiului). 6. Cu ocol întărit sau ocol pătrat: ele grupează casa și acareturile, care sunt unite printr-un gard solid de lemn/piatră în jurul curții. Accesul se realizează printr-o singură poartă și doar din interiorul ocolului se poate ajunge în locuință și în restul construcțiilor.

Pagina 110-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 111 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

Forma rezultată prin închidere este cea de patrulater mai mult sau mai puțin regulat, generat prin așezarea tuturor construcțiilor. Se mai păstrează, în prezent, doar în regiunea Văii Jiului. Casa cu ocol întărit este specifică aşezărilor de tip risipit, este perfect adaptată reliefului şi păstrează un echilibru perfect al volumelor. Acest tip de locuinţă, specifică crescătorilor de animale, a dăinuit multă vreme, fiind reprodus şi în arhitectura de zidărie. Gospodăria cu ocol întărit se regăsea odinioară şi în Ţara Haţegului, Ţinutul Pădurenilor și în Țara Zarandului. 7. În a doua jumătate a secolului al XX-lea, apar locuinţe compacte construite la aliniamentul stradal, generând fronturi stradale continue, având anexele construite fie transversal, fie longitudinal în partea posterioară. Această tipologie poate fi întâlnită în multe zone ale ţării, deci nu poate fi considerată o tipologie specifică vreunei zone. 8. În ultima

Pagina 111-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 112 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

perioadă, începând cu anii '90 apar casele „importate” din reviste, construite repectând doar Regulamentul General de Urbanism, care nu ține cont de particularitățile zonale. În general, ele sunt retrase din aliniamentul stradal, nu ţin cont de relief şi de scara localităţii, ieşind în evidenţă ca prezențe individuale în context. Amplasate în vetrele vechi ale satelor denaturează întregul peisaj rural. 23 2.3.5.1. Țara Hațegului: tipologii Tipologie de gospodării tradiționale cu șura amplasată pe parcelă paralel cu casa Tipologie de gospodării tradiționale în formă de I, cu acareturile dispuse pe parcelă în prelungirea casei 24 00.100 6 ulița 7 Amplasarea construcțiilor pe parcelă: Gospodărie tradițională (imagine din Zeicani) reprezentare în plan ulița 1 Amplasarea construcțiilor pe parcelă: reprezentare în plan 2 Gospodărie tradițională (imagine din Hațeg ) 8 ulița 3 Gospodărie tradițională (imagine din Clopoti

Pagina 112-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 113 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

va) 4 10 Această tipologie se caracterizează prin amplasarea casei la aproximativ 60 cm față de una dintre limitele laterale de proprietate, iar față de uliță, la aproximativ 3 ‒ 5 metri. În unele cazuri, casa este amplasată pe limita de proprietate cu strada. Anexele gospodărești sunt construite în continuarea casei, lipite sau cu spațiu între ele. De regulă, între casă și șură se află bucătăria de vară și cuptorul. casă de locuit 9 Gospodărie tradițională (imagine din Hațeg) Gospodărie tradițională (imagine din Densuș) 5 LEGENDĂ: Amplasarea construcțiilor pe parcelă: reprezentare în plan anexe gospodărești 11 Această tipologie se caracterizează prin amplasarea casei și a șurii paralel. Casa este construită la aproximativ 60 cm față de una dintre limitele laterale de proprietate, iar față de uliță poate fi retrasă și cu 3 ‒ 5 metri. În mod tradițional, șura și grajdul sunt amplasate sub același acoperiș. Bucăt

Pagina 113-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 114 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ăria de vară și cuptorul sunt localizate într-o construcție separată, în continuarea casei, sau între casă și șură, în partea din spate a curții. Construcțiile sunt fie transversale pe lot, fie longitudinale pe lot. limită de proprietate uliță delimitare între curte și grădină Tipologie de gospodării tradiționale în formă de L, cu șura amplasată pe parcelă paralel și retrasă de la stradă Tipologie de gospodării tradiționale în formă de L, cu șura amplasată perpendicular pe stradă și casa de locuit paralelă cu strada, dar retrasă 25 2 5 Gospodărie tradițională (imagine din Hațeg) Gospodărie tradițională (imagine din Densuș) ulița 1 ulița Amplasarea construcțiilor pe parcelă: reprezentare în plan GSPublisherEngine 0.0.100.100 4 Amplasarea construcțiilor pe parcelă: reprezentare în plan 6 3 Această tipologie este caracteristică satelor grupate, unde ocuparea teritoriului este mai densă. În această situație, ca

Pagina 114-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 115 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

sa este amplasată perpendicular pe uliță, la stradă, iar șura și grajdul (o singură construcție) sunt localizate perpendicular față de casă, paralel cu strada, delimitând curtea de grădină. Bucătăria de vară și cuptorul sunt adesea amplasate în construcții separate, în continuarea casei. LEGENDĂ: casă de locuit anexe gospodărești Această tipologie este caracteristică satelor risipite sau gospodăriilor localizate la marginea satelor, unde parcela este de mari dimensiuni, iar gospodăriile vecine sunt la distanță mare. În această situație, casa este amplasată paralel cu ulița, în fundul curții, iar șura și grajdul (o singură construcție) sunt localizate perpendicular față de casă, în spațiul rămas între casă și uliță. Bucătăria de vară și cuptorul sunt adesea amplasate în construcții separate, în continuarea casei. delimitare între curte și grădină limită de proprietate uliță Tipologie de gospodării tradiționale �

Pagina 115-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 116 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

�n formă de U, cu șura paralelă cu strada și casa de locuit perpendiculară pe stradă Tipologie de gospodării tradiționale în formă de U, cu anexele amplasate perpendicular pe stradă și casa de locuit paralelă cu strada, dar retrasă 26 2 ulița 1 Gospodărie tradițională (imagine din Hațeg) GSPublisherEngine 0.0.100.100 Amplasarea construcțiilor pe parcelă: reprezentare în plan ulița Amplasarea construcțiilor parcelă: reprezentare în plan 6 5 pe Gospodărie tradițională (imagine din Tuștea) GSPublisherEngine 0.0.100.100 3 Gospodărie tradițională (imagine din Densuș) 7 4 Această tipologie este caracteristică satelor adunate. Conformația gospodăriei are la bază retragerea casei de locuit, ca element de delimitare a curții de grădină. Șura reprezintă, în anumite zone, statutul social al familiei; de aceea, se amplasează la stradă, perpendicular pe aceasta. Casa este poziționată paralel cu strada, în fundul curții, iar șura și

Pagina 116-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 117 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

grajdul (o singură construcție) sunt localizate perpendicular față de casă, în spațiul rămas între casă și uliță. Anexele mici (bucătăria de vară, cuptorul și unele spații de depozitare) sunt adesea amplasate în construcții separate, la stradă, perpendicular pe aceasta. LEGENDĂ: casă de locuit anexe gospodărești Această tipologie este caracteristică satelor adunate. Conformația gospodăriei are la bază principiul de plasare a șurii în fundul curții, transversal pe lot, cu rol de delimitare a curții de grădină. Casa de locuit este poziționată cu sau fără retragere față de stradă, perpendicular pe aceasta. Anexele mici (bucătăria de vară, cuptorul și unele spații de depozitare) sunt adesea amplasate în construcții separate, la stradă, perpendicular pe aceasta. delimitare între curte și grădină limită de proprietate uliță Tipologie de gospodării tradiționale în formă de U, cu semiincintă, cu anexele amplasate perpendicu

Pagina 117-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 118 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

lar pe stradă și casa de locuit paralelă cu strada, retrasă în fundul curții Tipologie de gospodării tradiționale în formă de incintă, cu anexele și locuința la stradă, dispuse în jurul unei curți interioare, cu casa paralelă cu strada, retrasă în fundul curții 27 GSPublisherEngine 0.0.100.100 ulița 2 1 Amplasarea construcțiilor pe parcelă: reprezentare în plan Gospodărie tradițională Sarmizegetusa) (imagine din ulița Amplasarea construcțiilor pe parcelă: reprezentare în plan 4 5 Gospodărie tradițională (imagine din Clopotiva) GSPublisherEngine 0.0.100.100 3 Această tipologie este caracteristică satelor răsfirate, în care proprietățile au suprafețe mari, iar următoarele gospodării se află la distanțe mari. Conformația gospodăriei are la bază principiul organizării tuturor funcțiunilor astfel încât să se obțină o incintă/semiincintă. Casa de locuit este amplasată la stradă, paralel cu aceasta. Toate construcțiil

Pagina 118-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 119 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

e sunt dispuse în jurul incintei. LEGENDĂ: casă de locuit anexe gospodărești 6 Această tipologie este caracteristică satelor răsfirate. Conformația gospodăriei are la bază principiul organizării tuturor funcțiunilor în jurul unei curți interioare închise. Casa de locuit este amplasată la stradă, paralel cu aceasta. Toate construcțiile sunt dispuse în jurul curții interioare. delimitare între curte și grădină limită de proprietate uliță 2.3.5.2. Valea Jiului: tipologii Tipologie de gospodării tradiționale în formă de L, cu șura amplasată pe parcelă paralel cu strada Tipologie de gospodării tradiționale cu șura amplasată pe parcelă paralel cu casa de locuit 28 1 ulița Gospodărie tradițională (imagine din Câmpu lui Neag) Amplasarea construcțiilor pe parcelă: reprezentare în plan ulița 7 Gospodărie tradițională (imagine din Câmpu lui Neag) Amplasarea construcțiilor pe parcelă: reprezentare în plan GSPublisherEngine 0.0

Pagina 119-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 120 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

.100.100 Această tipologie se caracterizează prin amplasarea casei și a șurii paralel. Casa este construită la aproximativ 60 cm față de una dintre limitele laterale de proprietate, iar față de uliță poate fi retrasă și cu 3 ‒ 5 metri. În mod tradițional, șura și grajdul sunt amplasate sub același acoperiș. Bucătăria de vară și cuptorul sunt localizate într-o construcție separată, în continuarea casei, sau între casă și șură, în partea din spate a curții. 3 Tipologie de gospodării tradiționale în formă de L, cu șura amplasată perpendicular pe stradă și casa de locuit paralelă cu strada, dar retrasă ulița 6 2 4 8 Această tipologie este caracteristică satelor grupate, unde ocuparea teritoriului este mai densă. În această situație, casa este amplasată perpendicular pe uliță, la stradă, iar șura și grajdul (o singură construcție) sunt așezate perpendicular față de casă, paralel cu strada, delimitând curtea de grădin

Pagina 120-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 121 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ă. Bucătăria de vară și cuptorul sunt adesea amplasate în construcții separate, în continuarea casei. 5 Gospodărie tradițională (imagine din Bănița) Amplasarea construcțiilor pe parcelă: reprezentare în plan casă de locuit LEGENDĂ: anexe gospodărești 9 delimitare între curte și grădină Această tipologie este caracteristică satelor risipite sau gospodăriilor localizate la marginea satelor, unde parcela este de mari dimensiuni, iar gospodăriile vecine sunt la distanță mare. În această situație, casa este amplasată paralel cu ulița, în fundul curții, iar șura și grajdul (o singură construcție) sunt localizate perpendicular față de casă, în spațiul rămas între casă și uliță. Bucătăria de vară și cuptorul sunt adesea amplasate în construcții separate, în continuarea casei. limită de proprietate uliță erEngine 0.0.100.100 Tipologie de gospodării tradiționale în formă de U, cu anexele amplasate perpendicular pe strad�

Pagina 121-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 122 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

� și casa de locuit paralelă cu strada, retrasă în fundul curții Tipologie de gospodării tradiționale: ocol întărit 29 2 Gospodărie tradițională (imagine din Câmpu lui Neag) ulița ulița 1 GSPublisherEngine 0.0.100.100 Amplasarea construcțiilor pe parcelă: reprezentare în plan 6 5 Amplasarea construcțiilor pe parcelă: reprezentare în plan Gospodărie tradițională (imagine din Câmpu lui Neag) 3 Această tipologie este caracteristică satelor de munte răsfirate și are ca scop obținerea unei curți interioare închise. Amplasarea casei se face la aproximativ 60 cm față de una dintre limitele laterale de proprietate, iar față de uliță, la aproximativ 3 ‒ 5 metri. De casa de locuit se lipesc anexele în așa manieră, încât să rezulte o curte închisă. Casa și anexele se deschid înspre curtea interioară. În unele cazuri, casa este amplasată pe limita de proprietate cu strada. Anexele gospodărești sunt construite în continuarea casei,

Pagina 122-Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 123 - Zona Hunedoara - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

lipite sau cu spațiu între ele. De regulă, între casă și șură se află bucătăria de vară și cuptorul. casă de locuit 7 Această tipologie este caracteristică satelor adunate. Conformația gospodăriei are la bază retragerea casei de locuit, ca element de delimitare a curții de grădină. Șura reprezintă, în anumite zone, statutul social al familiei; de aceea, se amplasează la stradă, perpendicular pe aceasta. Casa este poziționată paralel cu strada, în fundul curții, iar șura și grajdul (o singură construcție) sunt localizate perpendicular față de casă, în spațiul rămas între casă și uliță. Anexele mici (bucătăria de vară, cuptorul și unele spații de depozitare) sunt adesea amplasate în construcții separate, la stradă, perpendicular pe aceasta. 4 LEGENDĂ: 3 anexe gospodărești delimitare între curte și grădină limită de proprietate uliță 2.3.5.3.Ținutul Orăștiei: tipologii Tipologie de gospodării tradiționale în