Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural
Tip documentatie: Ghid de arhitectură
Salvează pdf
Full screen
COLECTIVUL DE ELABORARE
Coordonator:
Eugen VAIDA
Consultanți științifici:
prof. dr. honoris causa Christoph MACHAT
arh. Jan HÜLSEMANN
Echipa de autori:
arh. Eugen VAIDA
arh. Dana RAICU
arh. Veronica VAIDA
arh. Klaus BIRTHLER
Cu sprijinul:
Grupul Rural al OAR
Asociația MONUMENTUM
Editare și machetare:
arh. Veronica VAIDA
Corectură de text:
Ana PASCU
Descrierea CIP este disponibilă la Biblioteca Națională a României.
Ghid de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural. Zona cu influență săsească,
sudul Transilvaniei
Pro Editură și Tipografie, București, 2017
ISBN: 978-606-94330-3-4
Ghidurile au apărut cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România din Fondul „Timbrul Arhitecturii”.
Proiect susținut de Anglo Romanian Trust for Traditional Architecture (ARTTA), Global Heritage Fund (GHF) și The Headley Trust.
Tipărit: Pro Editură și Tipografie
Dedicăm acest ghid arhitectului Fritz Balthes, un promotor neobosit al proiec
tării
contextuale de la începutul secolului XX din satele sud-transilvănene. Fritz Balthes a schimbat,
în numai şase ani de activitate profesională, percepţia asupra abordării integrate a proiectării.
Principiile şi regulile de compoziţie pe care le-a creat şi după care s-a ghidat sunt valabile şi
astăzi. Reinterpretarea elementelor arhitecturii vernaculare, înţelegerea perfectă a logicii
constructive şi integrarea lor în fondul construit istoric prin compoziţii pline de rafinament artistic
fac ca exemplele lui Fritz Balthes să constituie modele pentru oricine se angrenează în dificila
sarcină a împăcării specificului local cu funcțiunea și cu confortul contemporan de locuire, într-o
abordare responsabilă.
ROSTUL GHIDULUI
Rostul acestui material este de
a furniza un instrument de lucru
locuitorilor mediului rural, autorităților
locale, investitorilor, proiectanților și
consultanților implicați în procesul
de construire sau elaborare a unor
regu
lamente de construire în mediul
rural, pentru a se putea încadra în
exigenţele și obiectivele strategiei
naționale de conservare și promovare
a identităților locale, precum și de a da
un impuls puternic agenților economici
locali în direcția dezvoltării durabile în
mod responsabil.
Ghidul își propune să fie un set de
reguli ușor de aplicat, cu exemple clare
(inclusiv de tipul AŞA DA sau AŞA NU),
care să faciliteze alegerea modelelor
adecvate de către cei ce vor să
construiască în mediul rural. În același
timp, ghidul intenționează să ușureze
activitatea echipelor de proiectare/
consultanță în alegerea configurațiilor, a
materialelor și a tehnologiilor necesare
construirii în mediul rural, fie că vorbim
despre proiecte finanțate prin PNDR,
despre elaborarea documentațiilor de
urbanism sau despre simple intervenții
cu finanțare exclusiv privată.
Obiectivul esenţial al acestui ghid
este păstrarea nealterată a spiritului
așezărilor în care
sunt propuse
proiectele și creșterea calității vieții, dar
cu conservarea tradițiilor și a peisajului
cultural existent – acestea fiind, de
fapt, chiar resurse pentru dezvoltarea
durabilă în mediul rural.
În acest sens, există deschidere
pentru abordări specifice secolului
al XXI-lea care țin cont de resursele
locale, de energiile regenerabile,
precum și de cunoașterea acumulată
Membri ai Grupului Rural al OAR în vizită la un atelier meșteșugăresc local
local (meșteșugurile și tehnica
populară).
Proiectele de succes din mediul
rural evidențiază faptul că există o
legătură foarte strânsă între calitatea
peisajului natural, a celui construit
și calitatea vieții. Viitorul oricărei
comunități depinde de modul în
care își administrează resursele.
Mediul construit (construcțiile de
orice fel) poate fi o resursă extrem
de valoroasă sau, din contră, doar un
consumator de resurse. În acest sens,
prezentul material propune soluții
care pun î
n valoare înțelepciunea
tradiției constructive locale, a utilizării
responsabile a resurselor locale, dar
în același timp oferă soluții noi, ce țin
de materiale și tehnici moderne de
construcție și de surse de energie
regenerabilă.
Respir! Nevoia
clădirilor tradiţionale
de a respira
O casă sănătoasă ... pentru
un corp sănătos!
Casa în care locuim este o extensie
a organismului nostru şi, asemeni
epidermei, trebuie în primul rând să ne
protejeze de agenţii externi, de vânt,
ploaie sau zăpadă, frig sau caniculă.
Şi, la fel ca pielea noastră, acest
înveliş protector are nevoie să respire
şi să transpire, astfel încât să asigure
un mediu sănătos în interior.
În timpul activităţilor noastre, în
interiorul clădirilor se formează o
anumită cantitate de vapori de apă.
Aceştia pot proveni de la spălat, de
la gătit sau doar din simplul fapt că
respirăm. Un anumit grad de umiditate
a aerului este necesar, dar dacă
nivelul acesteia creşt
e prea mult şi se
menţine pentru un timp îndelungat,
va conduce inevitabil la condens şi
la dezvoltarea unor agenţi biologici
dăunători, cum ar fi mucegaiul.
O ventilaţie corespunzătoare
este esenţială
Clădirile tradiţionale sunt construite
din materiale permeabile, care lasă
clădirea să respire. Astfel, prin zidărie,
planşee, pardoseli şi chiar tâmplării,
are loc un transfer foarte lent al aerului
însoţit de vaporii de apă de la interior
spre exterior, transfer care contribuie la
menţinerea unei atmosfere sănătoase
înăuntrul locuinţei. Bineînţeles, mai
e nevoie şi de aerisirea zilnică a
locuinţei, fiind bine cunoscută zicala:
„Unde soarele nu intră pe geam, intră
doctorul pe uşă”.
Incompatibilitatea materialelor
moderne cu sistemele de
construcţie tradiţionale
Una dintre problemele actuale
o constituie utilizarea materialelor
moderne pentru repararea clădirilor
tradiţionale sau pentru modernizarea
acestora. Marea majoritate a acestor
tip
uri de materiale s-a dovedit
incompatibilă cu sistemele de
construcţie tradiţionale, deoarece, în
timp ce clădirile moderne se bazează
pe materiale impermeabile, cele
tradiţionale permit un anumit transfer
de vapori şi evaporarea umidităţii.
Utilizarea mortarelor cu ciment (în
loc de var), a sistemelor uşoare de
construcţii cu izolaţii din polistiren
sau din alte fibre artificiale (în loc de
zidării solide permeabile cu capacitate
de înmagazinare a căldurii – inerţie
termică), a tâmplăriilor din PVC cu
geam termopan (în locul celor din
lemn), a membranelor de plastic şi
a acoperişurilor cu plăci metalice
contribuie la formarea unui înveliş
impermeabil, care nu mai permite
clădirii să respire. În aceste condiţii,
ventilarea trebuie făcută exclusiv
prin deschiderea ferestrelor sau prin
alte mijloace mecanice. Această
necesitate nu poate fi, în cele mai
multe cazuri, satisfăcută în condiţiile
vieţii moderne, când, din motive
de securitate sau d
in lipsă de timp,
ferestrele nu sunt ţinute deschise atât
cât ar trebui, iar sistemele mecanice
nu sunt întreţinute corespunzător.
De
asemenea,
prin
utilizarea
finisajelor moderne, ca, de exemplu,
a sistemului de parchet laminat de
tip PAL, a vopselurilor sintetice (pe
bază de solvenţi), a mochetelor şi
a adezivilor utilizaţi la producerea
şi fixarea acestora, a mobilei de tip
PAL şi PFL, s-a observat o creştere
periculoasă a nivelului de compuşi
organici volatili (VOC) în compoziţia
aerului din interiorul locuinţelor.
Ultimele studii care s-au făcut în
ţările din Vest arată că nivelul acestor
compuşi (VOC) a crescut într-atât,
încât gradul de poluare din interiorul
locuinţelor moderne a devenit cu
mult mai mare decât cel exterior. De
asemenea, numărul mare de copii cu
probleme respiratorii şi alergii a dus
la efectuarea a numeroase studii în
Marea Britanie, care au demonstrat că
problemele de sănătate se asociază
cu existenţa componenţilor orga
nici
volatili proveniţi din materialele de
construcţie moderne şi cu lipsa de
ventilaţie corespunzătoare, datorată
sistemelor de construcţie moderne.
Materialele naturale sunt
ecologice şi durabile
Prin urmare, este recomandabil ca,
în măsura în care este posibil, să se
menţină folosirea materialelor naturale
în locuinţele tradiţionale – parchet şi
pardoseli din lemn, tâmplării din lemn
vopsite cu vopseluri naturale, şape
pe bază de mortar de var, zugrăveli
pentru pereţi pe bază de var, cretă etc.
şi vopseluri pentru tâmplărie pe bază
de in etc. De asemenea, în condiţiile în
care trebuie să ne gândim din ce în ce
mai mult la reducerea poluării mediului
înconjurător, toate aceste materiale
se dovedesc a fi mai ecologice decât
cele moderne, fiind, totodată, şi mai
durabile.
Utilizarea mortarelor de var
pentru lucrările de reparaţii
Este necesar ca mortarele pentru
zidărie să fie mai permeabile, mai
„moi” decât materialele utilizate î
n
compoziţia zidăriei (piatra, cărămida,
argila nearsă etc.), pentru că prin
mortar se înlesneşte eliminarea
umidităţii din interiorul locuinţei şi a
celei care apare din cauza fenomenului
de capilaritate. Apa aduce cu ea şi
săruri care, dacă nu pot fi eliminate (ca
în cazul utilizării tencuielilor cu ciment
sau al placărilor cu gresie), formează
o crustă ce contribuie la desprinderea
tencuielii şi la deteriorarea blocurilor
de piatră sau cărămidă. Aşadar,
tipurile de mortar recomandabile sunt,
în general, cele din var sau cele din
pământuri argiloase, utilizate în mod
tradiţional.
Revenind
la
fenomenul
de
capilaritate,
care
poate
duce
la
formarea
igrasiei
(prezenţa
permanentă a umidităţii excesive în
zidărie), subliniem din nou importanţa
ventilării adecvate a locuinţei, dar
şi necesitatea identificării sursei de
umezeală şi a introducerii unui sistem
adecvat de drenare pe perimetrul
clădirii. De asemenea, este de dorit
ca suprafeţele din
jurul clădirii să fie
permeabile (pavaje tradiţionale cu
piatră cubică, piatră de râu, pietriş,
blocuri din lemn, plăci de ceramică
şi argilă arsă pe pat de nisip,
suprafeţe verzi etc.), pentru a permite
evaporarea apei din sol. Mai ales în
cazul curţilor tradiţionale, atunci când
suprafeţele se betonează extensiv,
apele din sol încearcă să se elimine
prin zidăria clădirilor, fenomen ce
duce, inevitabil, la apariţia igrasiei. Prin
folosirea cimentului pentru reparaţia
soclurilor, nu se face altceva decât să
se împingă nivelul igrasiei şi mai sus
în zidărie, până când apa găseşte un
mediu mai permeabil prin care să se
elimine.
Importanţa menţinerii ferestrelor
originare
O altă problemă acută ce se observă
în zonele cu locuinţe tradiţionale
este înlocuirea tâmplăriei ferestrelor
existente din lemn cu cele din PVC cu
geam termopan. Chiar și atunci când
au o vechime de mai bine de o sută
de ani, în mare parte, aceste ferestre
nu nece
sită decât mici reparaţii şi o
revopsire, pentru a rezista încă o dată
pe atât. În schimb, tâmplăriile din PVC
cu geam termopan sunt garantate
pentru aproximativ zece ani. Mai
mult, ceea ce iniţial pare o investiţie
care permite economisirea resurselor
financiare prin reducerea consumului
de energie, pe termen lung poate duce
la cheltuieli majore, datorate lucrărilor
de asanare necesare din cauza
apariţiei mucegaiului în interiorul
locuinţei şi, nu în ultimul rând,
problemelor de sănătate survenite.
Pe lângă aspectul legat de sănătatea
celor ce locuiesc în astfel de case,
importantă este şi menţinerea
aspectului, a unităţii de stil a clădirii,
aspect, de altfel, reglementat şi prin
lege.
Reabilitarea clădirilor existente
Revenind la aspectul ecologic, 60
% din totalul de CO2 emis anual
în ţările dezvoltate este atribuit
industriei de construcţii şi activităţilor
sale adiacente. Ca urmare, cea mai
responsabilă şi mai ecologică abordare
este r
eabilitarea construcţiilor deja
existente. Un număr foarte mare de
clădiri sunt încă demolate sau lăsate
să cadă în ruină, multe dintre acestea
putând fi reabilitate şi modernizate
cu utilizarea unor resurse minime.
Clădirile istorice, tradiţionale, care
fac parte din identitatea locală, sunt
cele care creează în rândul locuitorilor
oraşului acea stare de familiaritate, de
apartenenţă la o comunitate.
Silvia Demeter-Lowe
3
Implicarea comunității
în gospodărirea
responsabilă a
mediului construit
Grija cu care întreținem, reparăm sau
construim - fie că este vorba de casele
tradiționale, părintești, sau de clădiri
noi, reprezintă un proces ce presupune
asumarea unei responsabilități față
de întreaga comunitate. Orice clădire
trebuie percepută, în primul rând, ca
o componentă a ansamblului așezării
sătești. Astfel, o clădire trainică,
frumoasă, care își îndeplinește bine
rostul pentru care a fost construită,
ar trebui să fie un
motiv de mândrie
pentru întreaga comunitate. Acest
lucru devine și mai evident, mai
relevant, în cazul clădirilor cu
funcțiuni
publice,
comunitare:
primăria, școala, căminul cultural,
dispensarul, clădirile de cult etc.
Principiile care vor sta la baza
oricărei intervenții asupra mediului
construit din zonele rurale (fie
că este vorba de conservare,
întreținere,
modernizare
sau
construire)
sunt
următoarele:
▪▪ respectul
pentru
moștenirea
culturală; se va urmări cu precădere
integrarea în context prin păstrarea
nealterată a identității așezării, a
peisajului construit și a celui natural;
▪▪ responsabilitate față de urmași;
îmbunătățirea condițiilor de viață din
prezent prin valorificarea resurselor
locale în mod judicios, pe termen
lung, pentru a rămâne disponibile și
generațiilor viitoare;
▪▪ utilizarea surselor de energie
regenerabile;
▪▪ valorificarea
amplasamentului
astfel încât forma/volumetria și
înfățișarea clădi
rii să reflecte climatul
local: orientare și însorire, umiditate
și vânturi dominante, oscilații de
temperatură etc.;
▪▪ utilizarea materialelor
și a
tehnicilor tradiționale care, de fapt,
reflectă soluțiile cele mai bune,
cristalizate de-a lungul timpului pentru
condițiile de mediu locale;
▪▪ utilizarea materialelor reciclabile și
refolosirea apelor uzate și pluviale.
Pentru
noile
programe/
funcțiuni propuse în mediul
rural,
întotdeauna
se
vor
analiza
următoarele
aspecte:
▪▪ Relevanța: „Cât de necesară este
această nouă clădire sau ansamblu
pentru comunitate? Cum se va asigura
întreținerea și funcționarea noilor
clădiri?”
▪▪ Incluziunea socială: „Cât de
echitabilă este repartizarea serviciilor,
a utilităților, a facilităților de producție
în teritoriu?”. Se va urmări favorizarea
accesului tuturor membrilor comunității
în aceeași măsură la noile funcțiuni.
Dezvoltare comunitară
prin calificare
profesională și
î
ncurajarea economiei
locale
În anumite comunităţi, deşi există
resurse de materie primă valoroase,
acestea sunt neglijate de localnici, iar
meşteşugul prelucrării lor s-a pierdut.
În această situaţie, este necesară
calificarea localnicilor astfel încât
să poată avea acces la resurse, în
vederea susținerii unor activităţi de
economie socială capabile să aducă
un venit constant în comunitate.
Acest principiu este extrem de
important atât datorită rezultatului
direct de ieftinire a investiţiei prin
folosirea forţei de muncă locale, cât
şi datorită efectului pe termen lung
pe care îl asigură: în teritoriu rămân
nu numai funcţiunile capabile să
deservească locuirea, ci şi personalul
calificat capabil să le utilizeze.
Acest deziderat se poate atinge
doar printr-o politică investiţională
coerentă, care trebuie să urmeze niște
paşi necesari, cum sunt:
▪▪ cooptarea localnicilor adulţi şi
lipsiţi de ocupaţie ca mână de lucru,
pentru în
ceput, necalificată;
▪▪ aducerea în teritoriu a inginerilor,
a maiştrilor, a tehnicienilor şi a
muncitorilor capabili să instruiască
şi să asigure calificarea lucrătorilor
necalificaţi;
▪▪ organizarea de cursuri practice
şi de cursuri de fomare şi calificare
pentru localnici;
▪▪ dezvoltarea unor centre de
valorificare
a
materialelor
de
construcție ecologice rurale cu
aplicații în domeniul construcțiilor;
▪▪ pe măsura derulării programului,
gradul de calificare a personalului
creşte; consecutiv, creşte remuneraţia
şi capacitatea de a întreţine locuinţele
nou create;
▪▪ atingerea obiectivelor avute în
vedere la terminarea programului:
aceste funcţiuni productive vor rămâne
în teritoriu, urmând să deservească
întreaga aşezare în ansamblul ei;
în plus, la terminarea programului,
zona va fi locuită de un segment de
populaţie productiv. care va fi capabil
să presteze munci calificate în cadrul
aşezării, dar şi în vecinătate,
lucrătorii
fiind astfel capabili să-și întrețină
casele și gospodăriile.
Rostul arhitectului
Arhitectul are rostul de a îmbina
oportunitățile cu resursele și nevoile
beneficiarilor, indiferent dacă aceștia
sunt o familie, o firmă, un ONG sau
autorități locale, și de a oferi soluții
realiste în timp util. Reușita demersului
său este direct proporțională cu
adecvarea
proiectului
la
cele
enumerate mai sus. Aceste lucruri nu
trebuie rupte din contextul mediului
rural românesc de început de secol
XXI, în care confuzia dintre valoare și
nonvaloare este mult prea des întâlnită.
În acest sens, arhitectul are și rolul
de a-și consilia beneficiarul (fără a-l
manipula), pentru a asigura premise
realiste unor proiecte/demersuri ce
au ca finalitate sporirea calității vieții,
inclusiv prin atributele mediului natural
sau ale fondului construit, la care
participă în mod direct. Rostul lui este
să aducă echilibru acolo unde este
chemat.
CUPRINS
ROSTUL GHI
DULUI .....................................................................1
IMPLICAREA COMUNITĂȚII ÎN GOSPODĂRIREA
RESPONSABILĂ A MEDIULUI CONSTRUIT ..............................2
1. ZONA ........................................................................................6
1.1. Delimitarea geografică a zonelor după unități
administrativ-teritoriale ...............................................................6
1.2. Precizarea caracteristicilor zonei ..........................................7
2. SPECIFICUL LOCAL ...............................................................8
2.1. Amplasarea pe lot și sistemul constructiv ............................8
2.2. Tipologiile de acoperișuri, pante, materiale de învelitori,
culori, goluri de iluminare și ventilare (forme permise) în funcție
de caracteristicile climei, ale reliefului și de tehnicile locale ........9
2.3. Gabaritele/proporțiile conforme specificului local și soluții
ecologice durabile de secol XXI .....
............................................9
2.4. Traveele de fațadă conforme specificului local, fără a ieși din
scara clădirilor învecinate, ca percepție umană ..........................9
2.5. Raportul plin/gol, forma, dimensiunea și proporția golurilor,
conform specificului local ...........................................................9
3. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR ......................................10
3.1. Prevederi generale privind intervențiile noi .........................10
3.2. Amplasarea în cadrul aşezării ............................................10
3.2.1. Specificul aşezărilor .....................................................10
3.2.2. Recomandări ................................................................10
3.3. POT, CUT, regim de înălțime ..............................................11
3.4. Amplasarea construcțiilor și a amenajărilor noi în afara vetrei
satului – probleme de încadrare în peisaj ..............................
...12
3.5. Amplasarea construcțiilor și a amenajărilor noi în vatra
satului – probleme de încadrare pe lot ......................................13
4. AMENAJAREA CLĂDIRILOR EXISTENTE ...........................18
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE ...........................................22
5.1. ACOPERIŞUL .....................................................................22
5.1.1. Specificul local ................................................................22
5.1.2. Recomandări ..................................................................23
A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții
noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi
cu gabarit mare (peste 250 mp), dispuse în sistem
pavilionar ...............................................................................23
Forma şi volumetria ..............................................................23
Şarpanta ..............................................................................
25
Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) ..................26
Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile ......................26
B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip
monovolum ..........................................................................27
Forma şi volumetria ..............................................................27
Şarpanta ..............................................................................28
Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) ..................28
Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile ......................28
C. Intervenţii pe construcţiile existente (gabarit mic,
mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ...29
Forma şi volumetria ..............................................................29
Şarpanta ..............................................................................29
Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) ..................
30
Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile ......................32
5.2. PEREŢII ...............................................................................36
5.2.1. Specificul local ................................................................36
5.2.2. Recomandări .................................................................37
A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții
noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) .................................37
B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) de tip
monovolum ..........................................................................38
C. Intervenţii pe construcţiile existente (cu gabarit mic,
mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ...38
5.3. FUNDAŢIILE .......................................................................41
5.3.1. Specificul local ................................................................41
5.3.2. Recomandări .................................................
.................41
A. Construcții cu gabarit mic (<120 mp) .................................41
B. Construcții cu gabarit mare (250– 395 mp) ........................41
C. Intervenții pe costrucțiile existente (de gabarit mic, mediu
sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) .......................41
5.4. TÂMPLĂRIA ȘI GOLURILE ................................................42
5.4.1. Specificul local ................................................................42
5.4.2. Recomandări .................................................................43
A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții
noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu
gabarit mare (250 – 395 mp), dispuse în sistem pavilionar
...............................................................................................43
B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip
monovolum ..........................................................................44
C. I
ntervenţii pe construcţiile existente (de gabarit mic,
mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ...45
5.5. PORȚILE .............................................................................47
5.6. ELEMENTELE DE FAŢADĂ ...............................................48
5.6.1. Specificul local: registre orizontale (coamă, cornișă, brâu,
soclu) şi verticale (pridvor, coş de fum etc.)...............................48
5.6.2. Recomandări .................................................................48
A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp) ......................48
Marcarea registrelor orizontale
Marcarea registrelor verticale
Timpanele și decoraţiile de faţadă
Streşinile și burlanele
Materialele pentru finisaje
Culorile
Tehnologiile
Ierarhizarea fațadelor
B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip
monovolum ...........................................................................49
Marcarea registrelor orizontale
Marcarea registrelor
verticale
Timpanele și decoraţiile de faţadă
Streşinile și burlanele
Materialele pentru finisaje
Culorile
Tehnologiile
Ierarhizarea fațadelor
C. Intervenţiile pe construcţiile existente (de gabarit mic,
mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) .....50
Marcarea registrelor orizontale
Marcarea registrelor verticale
Timpanele și decoraţiile de faţadă
Streşinile și burlanele
Materialele pentru finisaje
Culorile
Tehnologiile
Instalaţiile şi instalaţiile tehnologice (după caz)
5.7. AMENAJĂRILE EXTERIOARE ...........................................53
5.7.1. Specificul local ................................................................53
Construcţiile anexe
Spaţiile de trecere/spaţiile exterioare
Scările exterioare
Pavimente şi amenajări exterioare
Vegetaţia
Împrejmuirile
Elemente de mobilier rural exterior: bancă,
fântână, cruce, adăpătoare etc
5.7.2. Recomandări ..................................................................53
A. Construcț
ii noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții
noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi
cu gabarit mare (250 – 395 mp), dispuse în sistem
pavilionar .............................................................................54
Construcţiile anexe
Spaţii de trecere/spaţii exterioare
Scările exterioare
Pavimentele exterioare
Vegetaţia
Împrejmuirile
Elementele de mobilier rural exterior: bancă,
fântână, cruce, adăpătoare etc
Iluminarea exterioară
Reclamele, firmele, inscripţiile, însemnele
Echiparea edilitară
B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip
monovolum ..........................................................................56
Construcţiile anexe
Spaţii de trecere/spaţii exterioare
Scările exterioare
Pavimentele exterioare
Vegetaţia
Împrejmuirile
Elementele de mobilier rural exterior: bancă,
fântână, cruce, adăpătoare etc
Iluminarea exterioară
Reclamele, firmele, inscripţiile, însemnele
Echiparea edilitară
6
. SPAȚIUL PUBLIC....................................................................57
6.1. Specific local....................................................................57
6.2. Recomandări....................................................................57
7. PERFORMANŢA ENERGETICĂ.............................................61
7.1. Recomandări...................................................................61
7.1.1. Sistemele de încălzire (cerinţele de securitate la foc) ...61
7.1.2. Eficienţa termică (sisteme şi materiale de izolare) ........62
ANEXE........................................................................................64
Anexa 1: Studiu de amplasare și încadrare în imaginea așezării
(imagine generală din punct de belvedere, silueta așezării,
desfășurate stradale) ................................................................64
Anexa 2: Glosar de termeni .......................................................64
CREDIT IMAGINI..........
..............................................................65
5
1. ZONA
1.1. Delimitarea geografică a zonelor după
unități administrativ-teritoriale
Zona din sudul Transilvaniei cu clădiri ce poartă influențe arhitectonice săsești
sau aflate în interiorul acestei zone reprezintă 4 % din teritoriul geografic al
României și cuprinde o parte dintre unităţile administrativ-teritoriale ale judeţelor
Sibiu, Brașov, Mureș și Alba.
6
Ghidul se aplică
în toate satele din
teritoriul administrativ al
următoarelor localități:
Judeţul Sibiu: Alma, Alțîna, Agnita
(satele Ruja şi Coveş), Apoldu de Jos,
Ațel, Avrig (satele Bradu, Săcădate și
Glâmboaca), Axente Sever, Bazna,
Bîrghiș, Biertan, Blăjel, Brateiu,
Brădeni, Bruiu, Chirpăr, Cârța,
Cisnădie (sat Cisnădioara), Copşa
Mică (sat Târnăvioara), Cristian,
Dârlos, Dumbrăveni (satele Ernea și
Șaroș pe Târnave), Hoghilag, Iacobeni,
Laslea, Loamneș, Ludoș, Marpod,
Mediaş (sat Ighișu Nou),
Merghindeal,
Miercurea Sibiului (satele Apoldu de
Sus și Dobârca), Mihăileni, Moșna,
Nocrich, Păuca, Ocna Sibiului
(sat Topârcea), Roșia, Sălişte (sat
Amnaş), Slimnic, Șeica Mare, Șeica
Mică, Șelimbăr, Șura Mare, Șura
Mică, Târnava, Valea Viilor și Vurpăr.
Judeţul Brașov: Apața, Beclean
(satele Boholț şi Calbor), Bod,
Budila, Bunești, Cața, Cincu, Cristian,
Crizbav,
Dumbrăvița,
Feldioara,
Hălchiu, Hărman, Hoghiz, Holbav,
Homorod, Jibert, Măieruș, Mândra
(sat Şona), Prejmer, Sânpetru, Șoarș,
Tărlungeni, Teliu, Ticușu, Ungra, Voila
(sat Cincșor) și Vulcan.
Judeţul Mureș: Albești, Apold,
Bahnea
(sat
Cund),
Băgaciu,
Bălăușeri
(satele
Filitelnic
şi
Senereuş), Daneș, Nadeș, Saschiz,
Vânători,
Viișoara
și
Zagăr.
Județul Alba: Cenade, Câlnic, Cut,
Gârbova, Jidvei, Săsciori și Șpring.
1.2. Precizarea
caracteristicilor
zonei
De-a lungul vremii, zona Transilvaniei
de Sud s-a caracterizat prin diversitate
culturală și printr-o
istorie care,
după cum o probează săpăturile
arheologice, coboară până în perioada
paleoliticului mijlociu şi a neoliticului.
Caracteristici
geografice și climatice
Zona săsească se întinde pe teritoriul
județelor Sibiu, Brașov, Mureș și
Alba, este situată în partea centrală
a României, delimitată la vest de
localitatea Orăștie, la sud de râul Olt
și zona Rucăr-Bran, la est de arcul
intracarpatic, iar la nord de râurile
Târnava Mică și Mureș. Relieful este
omogen, alcătuit din coline domoale,
așezate de-a lungul râurilor. Altitudinea
variază de la 262 m în localitatea Sebeș
(județul Alba) la 599 m în localitatea
Cristian (județul Brașov).
Clima
este
temperatcontinentală moderată, cu influenţe
submediteraneene.
Caracteristici
demografice şi
etnografice
Zona a avut posibilităţi de comunicare
cu Oltenia și Muntenia prin intermediul
drumurilor de plai de peste munte, dar
şi în mod direct, prin calea creată de
râul Olt. Legăturile de
peste munţi s-au
manifestat prin treceri de populaţie în
cele două direcţii, fenomen cu urme
evidente în toponimie.
La nivelul judeţului, preponderentă
este populaţia rurală faţă de cea
urbană. Majoritatea populaţiei este de
naţionalitate română şi religie ortodoxă.
La nivel teritorial, caracteristica
dominantă este scăderea populaţiei,
continuu după 1992, cu procente mai
mari în zonele greu accesibile. Sporul
natural, prin tendinţa negativă din ultimii
ani joacă un rol important în diminuarea
populaţiei. Structura pe vârste a
populaţiei rurale este caracterizată
printr-un relativ dezechilibru, procesul
accentuat de îmbătrânire demografică
fiind evident.
Ramuri economice și
meșteșugărești
Potenţialul economic este reprezentat
de: agricultură, silvicultură, industrie,
turism şi piscicultură. Economia
locală se bazează pe următoarele
elemente: resurse naturale, turism,
folosinţe agricole şi silvice, factori
balneoclimaterici şi factori
i de producţie
care valorifică resursele culturale,
naturale şi umane. Teritoriul este
definit de un grad al sărăciei înalt.
Ocupaţii principale:
- agricultura, practicată în toate
localităţile din zonă la nivel de
subzistenţă sau la scară mare;
- pomicultura are o veche tradiţie
în zonă, în special în partea de nord,
unde pomii au găsit condiţii bune de
dezvoltare. Fructele au constituit o sursă
suplimentară de venituri, prin vânzarea
rachiului, şi au avut un rol important în
alimentaţia tradiţională;
- viticultura era specifică aşezărilor
stabile şi cu o îndelungată practică
agricolă, cu preponderenţă în partea de
nord a zonei, pe colinele mărginite de
Târnave, şi se practică atât pe terenuri
mici, cât şi pe suprafețe întinse;
- silvicultura se practică în zonele
forestiere, cu precădere în zona de sud
a zonei;
- creşterea animalelor se practică
uniform pe tot teritoriul zonei;
- apicultura se practică uniform în
întreaga
zonă, datorită bogăţiei florei
melifere; mierea a fost folosită în
alimentaţie până la fabricarea zahărului
din sfeclă, ceara a servit secole de-a
rândul la iluminat; produsele apicole au
fost întrebuinţate în medicina populară.
Ocupaţii secundare:
- vânătoarea era favorizată de pădurile
întinse, varietatea şi calitatea vânatului,
precum şi de sistemul de proprietate,
care
dădea
tuturor
moşnenilor
posibilitatea să vâneze fără restricţii; în
prezent, vânătoarea este reglementată;
pescuitul
s-a
practicat
în
toate râurile şi pâraiele din zonă;
în
prezent,
este
reglementat.
Industrie:
Judeţele Sibiu, Mureș și Brașov sunt
unele dintre judeţele bogate în resurse
naturale, atât din punctul de vedere al
cantităţilor, cât şi al diversităţii. Resursele
pot fi identificate şi la nivelul resurselor
minerale de suprafaţă şi de adâncime
(în mare parte, gaze naturale). Industria
este dominată de activităţile extractive
şi de produc
ere a energiei. Industria
prelucrătoare este reprezentată de:
industria alimentară şi a băuturilor,
prelucrarea lemnului şi fabricarea de
mobilă, industria producătoare de
confecţii şi îmbrăcăminte, industria
materialelor de construcţie, sticlă şi
ceramică.
Meşteşuguri ţărăneşti:
- prelucrarea lemnului: Mălâncrav,
Agnita
- prelucrarea metalelor: Agnita, Șona,
Viscri
- ceramică: Saschiz, Chirpăr, Drăușeni
- ţesături şi port popular: Paloș, Alțîna,
Săsăuș, Bazna, Rupea
- împletituri de nuiele: Fofeldea,
Zlagna
- muzicanţi şi lăutari: Dăișoara, Rupea,
Dacia, Alțîna, Retiș, Cincu, Stejărișu,
Nou Săsesc, Chirpăr, Merghindeal,
Glâmboaca, Micăsasa, Nou, Agnita.
Materiale de construcție
Principalul material de construcţie
este lemnul de stejar. Se folosea piatra
pentru realizarea soclului sau a soclului
înalt. Împreună cu piatra, după 1900,
începe să se folosească şi cărămida,
atât pentru fundaţie, cât şi pentru ziduri,
coloane şi arcade. Învelitoarea era din
paie, țiglă, rareori din șiță. În ultima
vreme, a sporit ponderea de case de
cărămidă cu acoperiş din țiglă ceramică.
7
2. SPECIFICUL LOCAL
2.1. Amplasarea pe lot și sistemul constructiv
8
Gospodăria permanentă, aflată
în vatra satului, cuprinde: casa de
locuit, acareturile destinate creşterii
animalelor şi acareturile necesare
depozitării produselor agroalimentare.
La acestea se adaugă împrejmuirea,
poarta și fântâna.
Clădirile gospodăriilor sunt dispuse
pe lot în formă de I sau L, rareori U, pe
conturul liniei de proprietate. În satele
săsești,
rigurozitatea
urbanistică
este marcată de organizarea liniară
a străzilor în jurul cetăților, iar ritmul
clădirilor și al loturilor este unul
de asemenea riguros, pe când în
satele românești găsim adesea
străzi sinuoase, cu insule și intrări
alveolare, în jurul cărora sunt grupate
3 – 4 gospodării. Alinierea la stradă
nu reprezintă întotde
auna o regulă
în satele românești arhaice, adesea
între fațada principală și stradă apare
o mică grădină de flori. Casa săsească
este dispusă, în general, cu fațada
principală pe limita de proprietate la
aliniamentul stradal. Aceasta poate
fi dispusă cu latura lungă spre stradă
sau, precum în cele mai multe cazuri,
cu latura scurtă, casele fiind urmate,
în prelungirea lor, de șoproanele
pentru uneltele agricole și de șurile
mari, dispuse transversal pe lot, care
despart curtea de grădină. În cazul
gospodăriilor săsești, grajdurile sunt
dispuse în prelungirea caselor, iar
în cazul gospodăriilor românești,
acestea sunt amenajate ca o încăpere
distinctă în șură. Există și excepții în
acest sens în rândul tuturor etniilor,
precum există și excepții cu privire
la poziționarea șurii: în sate precum
Richiș, Nocrich, Veseud sau Moșna, le
găsim poziționate de-a lungul lotului,
în continuarea grajdului. La Moșna,
pe una dintre străzi
, casele sunt
poziționate în spatele curții, iar șurile
se află la stradă.
Sistemul constructiv al șurilor este
unul din cadre de lemn din schelet
de stejar și căpriori din brad. Casa
de locuit are o planimetrie simplă în
cele mai multe cazuri, cu variații de
la sat la sat și de la uliță la uliță: la
demisol, există o pivniță pe întreg
conturul clădirii, iar parterul, la care
se ajunge prin intermediul unei scări și
al unui pridvor din lemn, se compune
din două, uneori trei încăperi. Casa
este construită din pereți de piatră și
cărămidă la nivelul pivnițelor, iar la
nivelul superior din cărămidă, ca și
frontoanele. Zidurile de piatră de 60 –
80 cm grosime sunt alcătuite, la casele
mai vechi, din două rânduri de piatră,
între care este dispus un strat de 10
– 15 cm de moloz – lut și spărturi din
cărămidă –, cu rol de izolație termică.
Cele două straturi de piatră sunt
legate între ele, din când în când, de
o lespede de p
iatră de lățimea zidului.
În satele locuite în trecut majoritar
de români sau de maghiari, precum
Săsăuș, Bungard, Grânari, Topârcea,
găsim încă micile case din lemn.
Pardoseala și tavanul sunt din grinzi
de stejar, rareori din brad, dispuse
transversal, iar închiderile orizontale,
din scândură de brad.
În multe cazuri, grinda a doua de
la fereastră este inscripționată cu
numele sau inițialele proprietarului,
luna și anul construcției. Uneori,
aceste inscripții se găsesc pe tocul
de la intrarea în pivniță. La nivelul
frontoanelor și al fațadelor, găsim
câteva tipuri diferite de construcție,
tipul mai vechi de construcție fiind
cel cu fronton triunghiular și cu pinion
teșit, prevăzut cu două guri de aerisire
și iluminare a podului. Dispusă în axa
frontonului, se află, în cele mai multe
cazuri, o rozetă sau o nișă. Cele două,
uneori trei, ferestre de la fațadă sunt
protejate de intemperii prin intermediul
unei streșini acoperite cu țig
lă. Aceasta
are și rolul de a proteja împotriva
intemperiilor o inscripție aflată, în
multe cazuri, deasupra ferestrelor.
Inscripții se mai pot găsi în colțurile
frontonului, în rozetă și în nișele de pe
fronton, uneori și în lateralul ferestrelor
de pe fațadă sau pe poarta din zidărie.
Ferestrele, împărțite în canaturi în
formă de cruce sau în șase canaturi,
precum ferestrele flamande, erau
dintr-o singură foaie de geam în trecut,
dar la începutul secolului au apărut
ferestrele duble, care izolează mai
bine clădirile.
Tipologia planimetrică
a gospodăriei
1
Planimetria simplă a unei case
tradiționale de secol XVII: pridvor,
bucătărie, cameră de zi și dormitor
3
Planimetria complexă a unei gospodării săsești de secol XIX: casă de locuit
în formă de L cu pridvor, șopron pentru car, grajd, șură, șopron pentru utilajele
agricole, coșer și căsuță de locuit „bătrânească”
2
Planimetria
complexă
a
unei
gospodării româneșt
i de secol XIX:
casă de locuit în formă de L cu pridvor,
cuptor, șopron, grajd și șură
2.2. Tipologiile
de acoperișuri,
pante, materiale de
învelitori, culori,
goluri de iluminare
și ventilare (forme
permise) în funcție de
caracteristicile climei,
ale reliefului și de
tehnicile locale
trecerea coşului de fum. Construcţiile
noi au în planul acoperişului timpane,
lucarne cu forme diverse, nespecifice,
neproporţionate,
adesea
prost
orientate cardinal, cu numeroase
vicii constructive în zonele de
tangenţă la panta acoperişului.
În Transilvania de Sud, acoperişul
tradiţional este în două ape, având
uneori o pantă scurtă la nivelul
pinionului teșit, și rareori în patru ape,
cu pantă corespunzătoare reliefului în
care se află (pantă înaltă), acoperit cu
țiglă de tip solzi, paie, rareori șindrilă.
Alte materiale folosite pentru alcătuirea
învelitorii, în funcţie de specificul
aşezării, mai sunt: olanele, stuful sau
trestia, paiele sau cocen
ii. Se pot întâlni
şi acoperiri în două ape, dar mai rar
şi cu precădere pentru construcţiile
anexe. Şarpanta este realizată din
lemn, cu îmbinări, crestături şi cuie
din lemn (la construcţiile mai vechi),
şi din metal la cele mai recente.
În ultimele două decenii, acoperişul a
cunoscut o modificare la construcţiile
existente, construcţiile noi nemaiţinând
cont de specificul local, de însorire, de
orientarea vânturilor etc. decât în foarte
mică măsură, fapt care, în unele situații,
a influenţat şi durabilitatea acestora în
timp. La construcţiile noi, în volumetrie
se observă o preponderenţă în folosirea
a două ape, renunțându-se la teșitura
de la nivelul frontonului. Streșinile
au cunoscut o modificare în sensul
supradimensionării, mai ales la nivelul
frontonului. De asemenea, chiar şi ţigla
ceramică tradițională a început să fie
înlocuită cu tablă, țiglă din beton sau cu
alte materiale inferioare calitativ, ieftine,
care nu
i-au dovedit durabilitatea
în timp şi care nu sunt neapărat
compatibile cu factorii de mediu în care
sunt puse în operă.
Culorile acoperişurilor vechi sunt
naturale: nuanţe natur de bruncărămiziu, creând o anumită unitate și
încadrare în peisajul agrar din jur. Pentru
învelitorile din materiale noi, culorile nu
sunt definite, adesea sunt saturate şi
discrepante în ansamblul aşezării.
În general, acoperişul tradiţional
nefiind folosit ca spaţiu locuibil, nu
beneficiază de lucarne sau alte goluri
funcţionale, cu excepţia celor pentru
Din punct de vedere volumetric,
casa tradiţională se încadrează în tipul
cu un singur nucleu compoziţional, în
care armonia şi echilibrul sunt date de
proporţiile dintre înălţimea peretelui şi
a acoperişului şi de întrepătrunderea
dintre spaţiile închise ale locuirii
şi spaţiile semideschise care fac
legătura cu lumea înconjurătoare.
În funcţie de tipul de construcţie, se
întâlnesc următoarele propor
ții:
▪înălţimea
▪
pereţilor este mai mică
decât înălţimea acoperişului;
▪înălţimea
▪
pereţilor este egală cu
jumătate din înălţimea acoperişului, în
special la anexe;
▪înălţimea
▪
pereţilor este egală cu cea
a acoperişului.
înclinate, a dispariţiei pridvorului.
DA
2.5. Raportul plin/gol,
forma, dimensiunea și
proporția golurilor și
a ferestrelor, conform
specificului local
2.3. Gabaritele
(proporțiile conforme
specificului local
și soluții ecologice
durabile de secol XXI)
DA
1
Înălţimea pereţilor mai mică decât
înălţimea acoperişului (Daia, jud. Mureș)
DA
2
Înălțimea pereților este egală cu
jumătate din înălțimea acoperișului
(Daia, jud. Mureș)
3
Înălţimea pereţilor este egală cu cea a
acoperişului (Roandola, jud. Sibiu)
2.4. Traveele de
fațadă conforme
specificului local,
fără a ieși din scara
clădirilor învecinate, ca
percepție umană
Elementele regulatoare care creează
liniile principale
ale faţadelor sunt
determinate de linia de coamă, linia de
streaşină, pridvorul, fundaţia.
Se remarcă elementele de conturare
a ferestrelor pentru construcţiile
tencuite şi cu precădere pentru
construcţiile mai noi din cărămidă, cu
vădite influenţe din zona orăşenească.
De asemenea, tencuiala este uneori
colorată, iar motivele ornamentale
se grupează la cornişe şi în jurul
ferestrelor, după modelul caselor
orăşeneşti.
Detalii decorative mai apar, de
asemenea, la anexele gospodăreşti, la
obloane, la stâlpi, la streșini, la pazie,
la capetele de grinzi, și contribuie la
imaginea de ansamblu a peisajului
rural. Aproape toate casele sunt
prevăzute cu pridvor, plasat pe latura
dinspre curte.
În ultimele decenii, aceste caractere
regulatoare comune s-au diluat din
cauza apariţiei acoperişurilor cu mai
multe pante, a existenţei coamelor
Ferestrele întâlnite sunt, în general,
în patru sau șase canaturi, simple sau
duble. Acestea au un rol important î
n
conturarea imaginii casei tradiționale,
oferind specificitate și individualitate
construcțiilor vechi. Ferestrele și, în
general, tâmplăria (uși, porți, obloane)
tradiţionale sunt realizate din lemn
aparent sau sunt vopsite cu vopsele
pe bază de ulei de in sau pe bază de
rășini; cele ale construcţiilor mai noi
nu au o coerenţă de ansamblu și au
deseori culori standard (din pricina
resurselor financiare reduse): alb, de
cele mai multe ori, sau sunt acoperite
cu folie PVC cu imitaţie de lemn.
În unele situaţii, dimensiunile
tradiţionale ale ferestrelor nu mai
corespund
necesităţilor
utilizării
actuale a spaţiilor, fapt ce se
răsfrânge în tendinţa de augmentare a
dimensiunilor. Ca rezultat al importurilor
nefericite, în ultimele decenii au apărut
goluri de dimensiuni şi forme lipsite
de specific local, incoerente unele cu
altele, care nu se pot caracteriza printrun raport tipic şi o coerenţă locală, și
sunt, de multe ori, dictate de ferestrele
cump
rate la mâna a doua. Pentru
construcțiile noi, se recomandă a se
păstra raportul plin/gol al construcțiilor
tradiționale, ceea ce nu înseamnă
că vor trebui folosite dimensiunile
tradiționale ale golurilor, ci că pot fi
creați pereți vitrați de dimensiuni mari,
care să corespundă unei necesități
mari de iluminat zenital, în acord cu
funcțiunea propusă. Se recomandă
alternarea golurilor mici ale arhitecturii
vernaculare cu pereți vitrați. Nu se
recomandă lucarne cu forme rotunde,
triunghiulare, trapezoidale.
NU!
9
4
AȘA NU: Caz frecvent de modificare
inadecvată a golurilor ferestrelor de la
fațadă: prin amenajarea unui gol în axa
frontonului, se slăbește stabilitatea
acestuia, riscând să apară fisuri. (Daia,
jud. Mureș)
3. AMPLASAREA
CONSTRUCȚIILOR
10
Amplasarea pe lot trebuie să
respecte coerenţa de ansamblu
în care se integrează şi se va face
conform specificului localităţii, în
funcţie de accesibilitate, panta
terenului, orientare,
însorire, curenţi de
aer, prezenţa unui curs de apă, alinieri,
fronturi, retrageri de la stradă/uliţă,
număr de clădiri amplasate pe lot şi
distanţele dintre acestea (ierarhizare).
Modul de amplasare a construcţiilor
pe lot va avea la bază reglementările
PUG, codul civil, normativele şi
legislaţia în vigoare la data întocmirii
proiectului privitoare la distanţa
minimă dintre construcţii, însorire,
siguranţă şi stabilitate, siguranţă
la foc. În cazul zonelor construite
compact, construcţiile se vor alinia cu
existentul. Se recomandă retragerea
construcţiilor faţă de aliniament, dacă
se respectă coerenţa şi caracterul
fronturilor stradale.
Nu se recomandă derogări de la
regulamentele locale de urbanism
prin documentații de urbanism
PUD/PUZ. În situaţia în care se
vor întocmi astfel de documentaţii,
acestea vor cuprinde OBLIGATORIU
documentaţia pentru studiul de
amplasament şi încadrare în
volumetria de ansamblu, conform
cu Anexa 1. Se va j
ustifica amplasarea
pe teren cu un plan de încadrare în
zonă (Anexa 1), care să evidențieze
așezarea tradițională a construcțiilor
pe loturi în zonă.
Se vor identifica ZONE DE RISC
(de exemplu, harta de inundabilitate,
alunecările de teren etc.)
A. Construcții noi cu gabarit
mic (<120 mp), construcții noi cu
gabarit mediu (120 – 250 mp) și
construcții noi cu gabarit mare
(250 – 395 mp), dispuse în sistem
pavilionar
Amplasarea construcţiilor pe lot
se va face cu păstrarea organizării
şi ierarhizării specifice pe parcelă
a
construcţiilor,
asigurându-se
coerenţa ansamblului și integrarea
volumelor în imaginea generală
percepută la nivelul străzii. Pentru
menținerea sau refacerea identității
spațiului tipic rural, este importantă
preluarea și evidențierea relației
şi a dialogului dintre zonele unei
gospodării,
accesurile,
traseele,
articulațiile, gabaritele, orientarea
construcțiilor unele față de celelalte și
față de drum, ca și limbaj
ul arhitectural
echilibrat, volumetria discretă. Pentru
intervenţiile pe construcţii existente
(reconversie
şi/sau
extindere),
conversia funcţională şi volumetrică
se va realiza cu păstrarea specificului
local şi integrarea construcţiei şi a
extinderilor în ansamblul organizării
gospodăriei.
Intervenţiile pe construcţiile existente
şi construcţiile noi nu trebuie să se
evidenţieze ca elemente dominante
vizibile din drum sau din diverse
puncte de perspectivă şi belvedere
cunoscute la nivel local. Se va justifica
amplasarea pe teren cu un plan de
încadrare în zonă (Anexa 1), care să
evidențieze așezarea tradițională a
construcțiilor pe loturi în zonă.
B. Construcții noi cu gabarit mare
(peste 250 mp), de tip monovolum
Construcţiile noi nu trebuie să se
evidenţieze ca elemente dominante
vizibile din drum sau din diverse
puncte de perspectivă şi belvedere
cunoscute la nivel local. Se va justifica
amplasarea pe teren cu un plan de
încadrare în zonă
(Anexa 1), care să
evidențieze încadrarea în ţesutul rural
a construcţiilor propuse şi armonizarea
cu scara şi modul de distribuţie pe lot.
3.1. Prevederile
generale privind
intervențiile noi
Există două soluții de amplasare:
a) în afara vetrei satului – pentru
funcțiuni precum: centre de producție
și de procesare de dimensiuni mari,
mori de apă, grajduri, săli de sport
mari etc.
b) în vatra satului: toate celelalte
funcțiuni
Noile construcții se vor împărți în trei
categorii:
A. Construcții noi cu gabarit
mic (max. 120 mp) – adecvate
pentru funcțiuni precum: locuințe
individuale, cabinete medicale, puncte
farmaceutice, ateliere meșteșugărești
sau de producție de mici dimensiuni,
centre comunitare cu rol social,
agropensiuni.
B. Construcții noi cu gabarit
mediu (120 – 250 mp) – adecvate
pentru funcțiuni de tipul: locuințe
individuale,
funcție
educațională
(creșe, grădinițe, afterschool) ateliere
mecanice, hale de producție, atelier
e
meșteșugărești și de producție de
dimensiuni medii.
C. Construcții noi cu gabarit mare
(peste 250 mp):
– realizate sub formă de ansamblu
pavilionar, adecvat implantării în
țesutul rural a funcțiunilor de tip:
servicii, birouri, administrație, IT etc.
– realizate sub formă de ansambluri
de dimensiuni mari, adecvate pentru
funcțiuni de tipul: educațională (școli,
săli de sport), producție, activități
meșteșugărești, depozitare, clădiri
zootehnice, vinării etc.
Ghidul
se
adresează
atât
construcţiilor
existente,
cât
şi
construcţiilor propuse. Atât pentru
conversia construcţiilor existente,
cât și pentru construcţiile propuse,
se recomandă folosirea tehnicilor, a
materialelor tradiţionale originare şi
a meşterilor care încă mai există în
zonă.
Pentru toate funcţiunilele aflate în
studiu, se recomandă refolosirea
fondului construit existent: a
caselor, a grajdurilor, a șoproanelor
și a șurilor, care să valorifice un fond
construit
valoros (există, de exemplu,
problema
caselor
tradiționale
abandonate, nu neapărat listate ca
monumente istorice), care păstrează,
de cele mai multe ori, caracteristici
sintetice ale arhitecturii tradiţionale.
Modalităţile de extindere se pot
realiza:
▪▪ În continuarea volumului, la
înălţime asemănătoare cu acoperișul
şi cu aceeaşi formă de acoperiş,
respectând ierarhia volumelor.
▪▪ Ca volum nou, similar ca formă
şi proporţie, legat de volumul existent
prin diverse spaţii de articulare.
▪▪ Prin reconversia şi extinderea
anexelor: șoproane, grajduri, șuri.
3.2. Amplasarea
în cadrul aşezării
Construcțiile cu gabarit mic, cele
cu gabarit mijlociu și cele cu gabarit
mare care pot fi realizate sub formă de
ansamblu pavilionar și se încadrează
în țesutul local vor fi amplasate în
vatra satului sau la marginea acestuia,
ținând cont de amplasarea clădirilor
din vecinătate, pentru a asigura
însorirea, igiena și coerența arealului
din c
are vor face parte. Construcțiile
cu
gabarit
mare,
monovolum,
care depășesc scara locului, vor fi
obligatoriu amplasate în afara satului,
la marginea localității, într-o zonă
rezervată prin PUG sau neocupată de
țesutul specific local, fără să agreseze
peisajul și perspectivele importante
către sat. În general, se recomandă
ca acestea să fie amplasate într-o
zonă în afara conurilor de vizibilitate
importante, chiar la o depărtare mai
mare de sat.
3.2.1. Specificul
aşezărilor
În Transilvania de Sud, aşezările se
caracterizează prin vechime şi printrun grad sporit de stabilitate. Satele
se desfăşoară pe spinări şi culmi de
deal, de-a lungul văilor principale şi
secundare ori pe versanţii acestora,
şi prezintă trăsăturile specifice ale
comunităţilor din zonele în care se
încadrează.
Sate compact adunate: sate
aşezate de-a lungul văilor, cu parcelar
istoric dispus cu latura scurtă spre
stradă și cu străzi sinuoase. În general,
există o
stradă principală care duce
spre cetatea țărănească fortificată, în
cazul satelor săsești, aflată în centrul
satului sau în imediata apropiere, pe
un deal.
3.2.2. Recomandări:
Regulile de amplasare a
funcțiunilor vor avea la bază
reglementările PATJ/PUG. Nu
sunt recomandabile derogări
de la RLU prin documentații
de urbanism PUD/PUZ.
Amplasarea trebuie să aibă la bază
prevederile şi reglementările prevăzute
în regulamentul de urbanism specific
fiecărei zone în care se amplasează
construcţia şi Regulamentul General
de Urbanism, cu modificările şi
completările ulterioare.
Autorizarea lucrărilor se face cu
respectarea normelor stabilite de
consiliile locale pentru ocuparea
raţională a terenurilor şi pentru
realizarea următoarelor obiective:
▪▪ completarea zonelor centrale,
potrivit condiţiilor urbanistice specific
impuse de caracterul zonei, având
prioritate instituţiile publice, precum şi
serviciile de interes general;
▪▪ valorificarea
terenurilor din zonele
echipate cu reţele tehnico-edilitare;
Construcţiile se vor amplasa
corespunzător
funcţiunilor
pe
care le adăpostesc: funcţiunile
cu scară mare, funcţiunile posibil
generatoare de poluare (ferme de
animale, procesare de biomasă,
depozite etc.), necompatibile în
mod direct cu funcţiunea de locuire
– la periferia satului, în zonele de
dezvoltare a acestuia, în zone cu
grad mare de răsfirare, după caz.
Amplasarea construcţiilor care, prin
natura şi destinaţia lor, pot genera
riscuri tehnologice (determinate de
procesele industriale sau agricole
care prezintă pericol de incendii,
explozii, radiaţii, surpări de teren sau
de poluare a aerului, a apei sau a
solului) se face numai pe baza unui
studiu de impact elaborat şi aprobat
conform prevederilor legale.
Se va evita comasarea sau divizarea
parcelelor, ţinându-se cont de
caracteristicile parcelarului istoric
păstrat. Modificarea (comasarea
sau divizarea) acestuia este permisă
dacă nu se sc
himbă/alterează
imaginea spaţiului public. Amplasarea
intervenţiilor în vatra satului şi/sau în
zonele periferice se va justifica prin
studiul de amplasament (Anexa 1).
Autorizarea executării construcţiilor
şi a amenajărilor pe terenurile
agricole din extravilan este permisă
pentru funcţiunile şi în condiţiile
stabilite de lege. Se va urmări
gruparea suprafeţelor de teren
afectate construcţiilor, spre a evita
prejudicierea activităţilor agricole şi de
creştere a animalelor.
A. Construcții noi cu gabarit mic (< 120 mp), construcții
noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu
gabarit mare, dispuse în sistem pavilionar (peste 250 mp)
Se vor amplasa, preferabil, în vatra satului, ținând cont de țesutul rural existent
și de specificul local, iar dacă este cazul modificării planului parcelar existent
(divizare sau comasare), acest lucru se va realiza fără modificarea aspectului
spațiului public. Amplasarea în vatra satului se va justif
ica printr-un studiu de
amplasare.
DA
B. Construcții noi cu gabarit mare (peste
250 mp), de tip monovolum
Se vor amplasa în exteriorul vetrei, într-o zonă acceptată prin PUG/PUZ sau
neocupată de țesutul specific local, pentru a nu agresa caracterul rural al zonei.
Se vor găsi soluții compensatorii de ameliorare a impactului vizual major asupra
teritoriului: împrejmuirea cu vegetație, acoperirea cu iarbă, îngroparea parțială în
pământ etc. Amplasarea se va justifica printr-un studiu de amplasare.
NU!
11
4
1
AȘA DA: Alinierea clădirilor noi la cele existente este importantă pentru coerența
urbanistică a așezării, chiar și atunci când ne referim la partea din spate a lotului.
(Roadeș, jud. Brașov)
3
AȘA NU: Este interzisă amplasarea în vatra satului a unor construcții
supradimensionate, având o volumetrie ce nu amintește de specificul local.
(Apold, jud. Mureș)
3.3. POT, CUT,
regim de înălțime
DA
2
AȘA DA: Exemplul se referă la dispunerea p
avilionară a construcțiilor care se
pretează la funcțiuni precum: școli, grădinițe, afterschooluri, centre de producție
etc. (Turulung-Vii, Satu Mare)
Regulile de amplasare a funcțiunii vor
avea la bază reglementările PUG, codul
civil, normativele şi legislaţia în vigoare
la data întocmirii proiectului privitoare
la distanţa minimă dintre construcţii,
însorire, siguranţă şi stabilitate,
siguranţă la foc.
Nu sunt recomandabile derogări de
la RLU prin documentații de urbanism
PUD/PUZ. În situaţia în care se
vor întocmi astfel de documentaţii,
acestea vor cuprinde OBLIGATORIU
documentaţia pentru studiul de
amplasament şi încadrare în volumetria
de ansamblu, pentru justificarea
oportunității intervenției.
Nu se va construi pe terenurile agricole
din intravilan, pe terenurile cu destinaţia
de fâneaţă sau livadă (cu excepția
clădirilor de exploatare a fructelor, a
legumelor etc.).
A. Construcții noi cu gabarit mic
(<120 mp), construcții noi cu
gabarit
mediu (120 – 250 mp) și construcții
noi cu gabarit mare (peste 250 mp),
dispuse în sistem pavilionar
În funcție de densitatea așezărilor în
cadrul satului:
▪▪POT maxim = 35 %
▪▪ CUT maxim = 0,7 (nu intră în calcul
pivnița și spațiul tehnic, amplasate
la subsol sau la demisol, demisolul
având maximum 1,8 m suprateran,
iar suprafața totală, luată în calcul,
constituie suprafața curții). În grădină nu
se pot ridica construcții permanente, cu
excepția extinderii șurii, precum în fig. 1,
pag. 21.
▪▪ Regimul maxim de înălțime = D + P
+ E, D/S + P + E + M, D/S + P + M, P
+1+M
▪▪ Față de cota terenului în cel mai
inferior punct:
▪▪Înălțime maximă la streașină = 5,5 m;
▪▪Înălțime maximă la coamă = 11 m (în
cazul învelitorilor cu panta de 45° – 55°);
▪▪ 12 m (în cazul învelitorilor cu panta
de 55° – 70°).
Schița reflectă modul în care
mansardarea podurilor reprezintă un
câștig de suprafață loc
uită sensibil
egală cu cea din varianta construirii
unui nou etaj. Construirea unei clădiri
înalte pune serioase probleme de
încadrare în specificul local.
NU!
5
AȘA NU: Simulare: nerespectarea
aliniamentului general la streașină și
la coamă atrage după sine agresarea
imaginii de ansamblu a desfășuratei
stradale. (Beia, jud. Brașov)
B. Construcții noi cu gabarit mare
(peste 250 mp), de tip monovolum
12
În funcție de densitatea așezărilor în
cadrul satului:
▪▪POT maxim = 35 %
▪▪ CUT maxim = 0,7 (nu intră în calcul
pivnița și spațiul tehnic, amplasate la
subsol sau la demisol, demisolul având
maximum 1,8 m suprateran, iar suprafața
totală luată în calcul constituie suprafața
curții). În grădină nu se pot ridica
construcții permanente, cu excepția
extinderii șurii, precum în fig. 1, pag. 21.
▪▪ Regimul maxim de înălțime = D + P +
E, D/S + P + M
▪▪Înălțime maximă la streașină = 5,5 m;
▪▪ Înălțime maximă la coam
= 11 m (în
cazul învelitorilor cu panta de 45° – 55°)
și 12 m (în cazul învelitorilor cu panta de
55° – 70°).
▪▪ Față de cota terenului în punctul cel
mai de jos:
▪▪Înălțime maximă la streașină = 5,5 m;
▪▪Înălțime maximă la coamă = 11 m.
▪▪ Pentru terenurile rezultate în urma
dezmembrării, POT și CUT se vor calcula
raportat la suprafața terenului inițial, din
planul parcelar istoric.
NU!
DA
5
AȘA NU: Se va evita amplasarea construcțiilor de dimensiuni mari la intrarea în
sat, mai ales în conul de vizibilitate a unui monument sau ansamblu important de
clădiri. În general, gabaritul clădirilor scade spre marginea satului, iar clădirile noi
trebuie să țină cont de acest lucru.
3
AȘA DA: Construirea perimetrală scade riscul înălțării excesive a construcțiilor
și creează incinte specifice satului sud-transilvănean. (Turulung-Vii, Satu Mare)
NU!
3.4. Amplasarea construcțiilor și a
amenajărilor noi în afara vetre
i satului
– probleme de încadrare în peisaj
NU!
NU!
1
6
AȘA NU: Supradimensionarea unor
laturi ale construcției poate scoate
construcția din scara locului, cu impact
negativ asupra peisajului înconjurător.
AȘA NU: Amplasarea unei construcții supradimensionate la intrarea în sat
(Hosman, jud. Sibiu)
NU!
DA
4
AȘA NU: Se interzice amplasarea unor clădiri noi în vizorul primei imagini asupra
satului, indiferent dacă se merge pe un drum de țară, printre dealuri sau pe o
șosea de mare trafic.
2
AȘA DA: Prin fragmentarea volumului,
dar fără a pierde din suprafața
construită, se îmbunătățește vizibil
impactul vizual asupra mediului, dând
întregii construcții o scară umană.
7
AȘA NU: Amplasarea unei clădiri permanente de locuit în afara vetrei satului are un
efect distrugător asupra peisajului. Satele grupate și pajiștile neconstruite reprezintă
o caracteristică extrem de importantă a peisajului cultural sud-transilvănean, unic
în Europa,
i din această cauză trebuie păstrat. (Ruja, jud. Sibiu)
3.5. Amplasarea construcțiilor și a amenajărilor noi în
vatra satului – probleme de încadrare pe lot
NU!
DA
13
1
AȘA NU: Se va evita amplasarea unor construcții noi în vatra satului în locurile în
care acestea impietează asupra vizibilității către un monument istoric sau către o
perspectivă valoroasă.
NU!
3
AȘA DA: Spațiul liber dintre grajd și șură poate fi utilizat ca spațiu construibil. Se
recomandă atenție mărită pentru problemele legate de incendiu, legătura nouă
convertind întregul ansamblu într-un volum unic.
DA
2
AȘA NU: Simulare: lotizare pentru locuințe dispusă în conul de vizibilitate
a unei perspective spectaculoase asupra satului (Hosman, jud. Sibiu)
4
AȘA DA: În lipsa anexelor din prelungirea casei, se poate construi o clădire cu un
gabarit semnificativ.
DA
DA
14
1
AȘA DA: Volumul în care se vor încadra clădirile noi trebuie să respecte specificul
local
; în cazul acesta, cel dat de vecinătăți.
DA
3
AȘA DA: Intervențiile noi trebuie să respecte specificul ierarhiei volumelor. În
cazul acesta, ambele case de pe lot sunt asemănătoare ca dimensiune.
DA
2
AȘA DA: Alternanța caselor dispuse transversal pe lot cu cele dispuse
longitudinal sunt cazuri destul de frecvente, care apar în satele înstărite. Această
caracteristică trebuie păstrată și în cazul intervențiilor noi.
4
AȘA DA: Alipirea casei mici de casa vecină s-a făcut în trecut din motive de
ordin practic: folosirea maximală a spațiului curții, apa urmând a fi scursă înspre
interiorul lotului.
DA
DA
15
1
AȘA DA: Unirea acoperișului casei mai vechi cu cel al casei construite ulterior
a reprezentat în trecut o metodă frecventă de a câștiga un spațiu în plus, atât
în podul pentru depozitare, cât și la nivelul parterului, folosit pentru adăpostirea
temporară a carului cu fân, protejând în același timp poarta de intemperii. S
e
recomandă păstrarea conformației originare a clădirilor, dar, în cazul clădirilor
fără valoare istorică, ci strict ambientale, se acceptă soluția precizată mai sus.
3
AȘA DA: Compoziția asimetrică a ansamblului fațadei este o caracteristică
pregnantă a satelor arhaice și dă o notă pitorească desfășuratei stradale. Se
recomandă, pe cât posibil, păstrarea acestei soluții pentru intervențiile noi. Se
acceptă în mod excepțional mărirea gabaritului clădirii mici până la nivelul casei
vecine, dar numai în cazurile justificate.
DA
2
Exemplu de acoperișuri comasate
4
AȘA DA: Diferențierea volumelor prin gabarit și poziționare pe lot generează
imaginea unică a satelor din sudul Transilvaniei, iar clădirile noi trebuie să se
înscrie în acest specific. Se acceptă, în mod excepțional, mărirea gabaritului
clădirii mici până la nivelul casei vecine, dar numai în cazurile justificate.
NU!
DA
16
1
AȘA DA: Conformația clădirilor noi
trebuie să răspundă cerințelor actuale de
locuire. În cazul de mai sus, construcția nouă primește funcția de garaj, fiind
prevăzută cu un gol adecvat pentru accesul spre carosabil. (Richiș, jud. Sibiu)
3
AȘA NU: Construirea în mijlocul incintei și retras de la marginile lotului nu
reprezintă un specific al satelor din sudul Transilvaniei și trebuie, ca atare, evitat.
NU!
DA
2
AȘA DA: Construcție nouă: pensiune turistică realizată cu finanțare europeană.
Exemplul se referă la dispunerea și volumetria adecvată a corpurilor, nu la soluția
detaliilor de arhitectură. (Bunești, jud. Brașov)
4
AȘA NU: Supradimensionarea clădirilor este interzisă, chiar dacă respectă
regimul de înălțime și retragerile de la limitele de proprietate. În cazul necesității
realizării unei construcții de suprafață mare, se recomandă segmentarea
gabaritului în volume ierarhizate adecvat.
DACĂ SE RESPECTĂ INDICII URBANISTICI
(REGIM DE ALINIERE, REGIM DE ÎNĂL
ȚIME,
POT, CUT ETC.) AI VECINĂTĂȚILOR, LEGEA
350 DIN 2001 A URBANISMULUI PREVEDE
CĂ NU ESTE NECESARĂ ELABORAREA UNUI
P.U.Z.
17
NU!
1
AȘA NU: Este interzisă realizarea unor construcții care nu țin cont de aliniamentul
general la streașină și la coamă al vecinătăților.
NU!
Recomandări care ţin de
calitatea utilizării spaţiilor
2
AȘA NU: Este interzisă realizarea unor construcții în axa lotului sau apropiat de
acesta, chiar dacă construcția nouă respectă aliniamentul la stradă.
Cultură şi educaţie: În cazul
construcţiilor
de
învăţământ,
se
recomandă
împărţirea
amplasamentului în mai multe
zone funcţionale: zona ocupată de
construcţie, zona curţii de recreaţie,
zona terenurilor şi a instalaţiilor
sportive şi zona verde. Pentru
învățământul preşcolar (grădiniţe),
se va asigura o suprafaţă minimă
de teren de 22 mp/copil, iar pentru
şcoli primare, gimnaziale, licee, şcoli
postliceale şi şcoli profesionale, o
suprafa
ȚIME,
POT, CUT ETC.) AI VECINĂTĂȚILOR, LEGEA
350 DIN 2001 A URBANISMULUI PREVEDE
CĂ NU ESTE NECESARĂ ELABORAREA UNUI
P.U.Z.
17
NU!
1
AȘA NU: Este interzisă realizarea unor construcții care nu țin cont de aliniamentul
general la streașină și la coamă al vecinătăților.
NU!
Recomandări care ţin de
calitatea utilizării spaţiilor
2
AȘA NU: Este interzisă realizarea unor construcții în axa lotului sau apropiat de
acesta, chiar dacă construcția nouă respectă aliniamentul la stradă.
Cultură şi educaţie: În cazul
construcţiilor
de
învăţământ,
se
recomandă
împărţirea
amplasamentului în mai multe
zone funcţionale: zona ocupată de
construcţie, zona curţii de recreaţie,
zona terenurilor şi a instalaţiilor
sportive şi zona verde. Pentru
învățământul preşcolar (grădiniţe),
se va asigura o suprafaţă minimă
de teren de 22 mp/copil, iar pentru
şcoli primare, gimnaziale, licee, şcoli
postliceale şi şcoli profesionale, o
suprafa
... ascunde
Alte documentatii ale aceleasi game Vezi toate
Ghid de arhitectură 71 p | RO
Ghid de arhitectură 66 p | RO