Documentatie atasata la

GRUPUL RURAL OAR

Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural

Limba: Romana

1590 afisari

Tip documentatie: Ghid de arhitectură

Pagina 1 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

COLECTIVUL DE ELABORARE Coordonator: Eugen VAIDA Consultanți științifici: prof. dr. honoris causa Christoph MACHAT arh. Jan HÜLSEMANN Echipa de autori: arh. Eugen VAIDA arh. Dana RAICU arh. Veronica VAIDA arh. Klaus BIRTHLER Cu sprijinul: Grupul Rural al OAR Asociația MONUMENTUM Editare și machetare: arh. Veronica VAIDA Corectură de text: Ana PASCU Descrierea CIP este disponibilă la Biblioteca Națională a României. Ghid de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural. Zona cu influență săsească, sudul Transilvaniei Pro Editură și Tipografie, București, 2017 ISBN: 978-606-94330-3-4 Ghidurile au apărut cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România din Fondul „Timbrul Arhitecturii”. Proiect susținut de Anglo Romanian Trust for Traditional Architecture (ARTTA), Global Heritage Fund (GHF) și The Headley Trust. Tipărit: Pro Editură și Tipografie Dedicăm acest ghid arhitectului Fritz Balthes, un promotor neobosit al proiec

Pagina 1-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 2 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

tării contextuale de la începutul secolului XX din satele sud-transilvănene. Fritz Balthes a schimbat, în numai şase ani de activitate profesională, percepţia asupra abordării integrate a proiectării. Principiile şi regulile de compoziţie pe care le-a creat şi după care s-a ghidat sunt valabile şi astăzi. Reinterpretarea elementelor arhitecturii vernaculare, înţelegerea perfectă a logicii constructive şi integrarea lor în fondul construit istoric prin compoziţii pline de rafinament artistic fac ca exemplele lui Fritz Balthes să constituie modele pentru oricine se angrenează în dificila sarcină a împăcării specificului local cu funcțiunea și cu confortul contemporan de locuire, într-o abordare responsabilă. ROSTUL GHIDULUI Rostul acestui material este de a furniza un instrument de lucru locuitorilor mediului rural, autorităților locale, investitorilor, proiectanților și consultanților implicați în procesul de construire sau elaborare a unor regu

Pagina 2-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 3 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

lamente de construire în mediul rural, pentru a se putea încadra în exigenţele și obiectivele strategiei naționale de conservare și promovare a identităților locale, precum și de a da un impuls puternic agenților economici locali în direcția dezvoltării durabile în mod responsabil. Ghidul își propune să fie un set de reguli ușor de aplicat, cu exemple clare (inclusiv de tipul AŞA DA sau AŞA NU), care să faciliteze alegerea modelelor adecvate de către cei ce vor să construiască în mediul rural. În același timp, ghidul intenționează să ușureze activitatea echipelor de proiectare/ consultanță în alegerea configurațiilor, a materialelor și a tehnologiilor necesare construirii în mediul rural, fie că vorbim despre proiecte finanțate prin PNDR, despre elaborarea documentațiilor de urbanism sau despre simple intervenții cu finanțare exclusiv privată. Obiectivul esenţial al acestui ghid este păstrarea nealterată a spiritului așezărilor în care

Pagina 3-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 4 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

sunt propuse proiectele și creșterea calității vieții, dar cu conservarea tradițiilor și a peisajului cultural existent – acestea fiind, de fapt, chiar resurse pentru dezvoltarea durabilă în mediul rural. În acest sens, există deschidere pentru abordări specifice secolului al XXI-lea care țin cont de resursele locale, de energiile regenerabile, precum și de cunoașterea acumulată Membri ai Grupului Rural al OAR în vizită la un atelier meșteșugăresc local local (meșteșugurile și tehnica populară). Proiectele de succes din mediul rural evidențiază faptul că există o legătură foarte strânsă între calitatea peisajului natural, a celui construit și calitatea vieții. Viitorul oricărei comunități depinde de modul în care își administrează resursele. Mediul construit (construcțiile de orice fel) poate fi o resursă extrem de valoroasă sau, din contră, doar un consumator de resurse. În acest sens, prezentul material propune soluții care pun î

Pagina 4-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 5 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

n valoare înțelepciunea tradiției constructive locale, a utilizării responsabile a resurselor locale, dar în același timp oferă soluții noi, ce țin de materiale și tehnici moderne de construcție și de surse de energie regenerabilă. Respir! Nevoia clădirilor tradiţionale de a respira O casă sănătoasă ... pentru un corp sănătos! Casa în care locuim este o extensie a organismului nostru şi, asemeni epidermei, trebuie în primul rând să ne protejeze de agenţii externi, de vânt, ploaie sau zăpadă, frig sau caniculă. Şi, la fel ca pielea noastră, acest înveliş protector are nevoie să respire şi să transpire, astfel încât să asigure un mediu sănătos în interior. În timpul activităţilor noastre, în interiorul clădirilor se formează o anumită cantitate de vapori de apă. Aceştia pot proveni de la spălat, de la gătit sau doar din simplul fapt că respirăm. Un anumit grad de umiditate a aerului este necesar, dar dacă nivelul acesteia creşt

Pagina 5-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 6 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

e prea mult şi se menţine pentru un timp îndelungat, va conduce inevitabil la condens şi la dezvoltarea unor agenţi biologici dăunători, cum ar fi mucegaiul. O ventilaţie corespunzătoare este esenţială Clădirile tradiţionale sunt construite din materiale permeabile, care lasă clădirea să respire. Astfel, prin zidărie, planşee, pardoseli şi chiar tâmplării, are loc un transfer foarte lent al aerului însoţit de vaporii de apă de la interior spre exterior, transfer care contribuie la menţinerea unei atmosfere sănătoase înăuntrul locuinţei. Bineînţeles, mai e nevoie şi de aerisirea zilnică a locuinţei, fiind bine cunoscută zicala: „Unde soarele nu intră pe geam, intră doctorul pe uşă”. Incompatibilitatea materialelor moderne cu sistemele de construcţie tradiţionale Una dintre problemele actuale o constituie utilizarea materialelor moderne pentru repararea clădirilor tradiţionale sau pentru modernizarea acestora. Marea majoritate a acestor tip

Pagina 6-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 7 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

uri de materiale s-a dovedit incompatibilă cu sistemele de construcţie tradiţionale, deoarece, în timp ce clădirile moderne se bazează pe materiale impermeabile, cele tradiţionale permit un anumit transfer de vapori şi evaporarea umidităţii. Utilizarea mortarelor cu ciment (în loc de var), a sistemelor uşoare de construcţii cu izolaţii din polistiren sau din alte fibre artificiale (în loc de zidării solide permeabile cu capacitate de înmagazinare a căldurii – inerţie termică), a tâmplăriilor din PVC cu geam termopan (în locul celor din lemn), a membranelor de plastic şi a acoperişurilor cu plăci metalice contribuie la formarea unui înveliş impermeabil, care nu mai permite clădirii să respire. În aceste condiţii, ventilarea trebuie făcută exclusiv prin deschiderea ferestrelor sau prin alte mijloace mecanice. Această necesitate nu poate fi, în cele mai multe cazuri, satisfăcută în condiţiile vieţii moderne, când, din motive de securitate sau d

Pagina 7-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 8 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

in lipsă de timp, ferestrele nu sunt ţinute deschise atât cât ar trebui, iar sistemele mecanice nu sunt întreţinute corespunzător. De asemenea, prin utilizarea finisajelor moderne, ca, de exemplu, a sistemului de parchet laminat de tip PAL, a vopselurilor sintetice (pe bază de solvenţi), a mochetelor şi a adezivilor utilizaţi la producerea şi fixarea acestora, a mobilei de tip PAL şi PFL, s-a observat o creştere periculoasă a nivelului de compuşi organici volatili (VOC) în compoziţia aerului din interiorul locuinţelor. Ultimele studii care s-au făcut în ţările din Vest arată că nivelul acestor compuşi (VOC) a crescut într-atât, încât gradul de poluare din interiorul locuinţelor moderne a devenit cu mult mai mare decât cel exterior. De asemenea, numărul mare de copii cu probleme respiratorii şi alergii a dus la efectuarea a numeroase studii în Marea Britanie, care au demonstrat că problemele de sănătate se asociază cu existenţa componenţilor orga

Pagina 8-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 9 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

nici volatili proveniţi din materialele de construcţie moderne şi cu lipsa de ventilaţie corespunzătoare, datorată sistemelor de construcţie moderne. Materialele naturale sunt ecologice şi durabile Prin urmare, este recomandabil ca, în măsura în care este posibil, să se menţină folosirea materialelor naturale în locuinţele tradiţionale – parchet şi pardoseli din lemn, tâmplării din lemn vopsite cu vopseluri naturale, şape pe bază de mortar de var, zugrăveli pentru pereţi pe bază de var, cretă etc. şi vopseluri pentru tâmplărie pe bază de in etc. De asemenea, în condiţiile în care trebuie să ne gândim din ce în ce mai mult la reducerea poluării mediului înconjurător, toate aceste materiale se dovedesc a fi mai ecologice decât cele moderne, fiind, totodată, şi mai durabile. Utilizarea mortarelor de var pentru lucrările de reparaţii Este necesar ca mortarele pentru zidărie să fie mai permeabile, mai „moi” decât materialele utilizate î

Pagina 9-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 10 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

n compoziţia zidăriei (piatra, cărămida, argila nearsă etc.), pentru că prin mortar se înlesneşte eliminarea umidităţii din interiorul locuinţei şi a celei care apare din cauza fenomenului de capilaritate. Apa aduce cu ea şi săruri care, dacă nu pot fi eliminate (ca în cazul utilizării tencuielilor cu ciment sau al placărilor cu gresie), formează o crustă ce contribuie la desprinderea tencuielii şi la deteriorarea blocurilor de piatră sau cărămidă. Aşadar, tipurile de mortar recomandabile sunt, în general, cele din var sau cele din pământuri argiloase, utilizate în mod tradiţional. Revenind la fenomenul de capilaritate, care poate duce la formarea igrasiei (prezenţa permanentă a umidităţii excesive în zidărie), subliniem din nou importanţa ventilării adecvate a locuinţei, dar şi necesitatea identificării sursei de umezeală şi a introducerii unui sistem adecvat de drenare pe perimetrul clădirii. De asemenea, este de dorit ca suprafeţele din

Pagina 10-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 11 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

jurul clădirii să fie permeabile (pavaje tradiţionale cu piatră cubică, piatră de râu, pietriş, blocuri din lemn, plăci de ceramică şi argilă arsă pe pat de nisip, suprafeţe verzi etc.), pentru a permite evaporarea apei din sol. Mai ales în cazul curţilor tradiţionale, atunci când suprafeţele se betonează extensiv, apele din sol încearcă să se elimine prin zidăria clădirilor, fenomen ce duce, inevitabil, la apariţia igrasiei. Prin folosirea cimentului pentru reparaţia soclurilor, nu se face altceva decât să se împingă nivelul igrasiei şi mai sus în zidărie, până când apa găseşte un mediu mai permeabil prin care să se elimine. Importanţa menţinerii ferestrelor originare O altă problemă acută ce se observă în zonele cu locuinţe tradiţionale este înlocuirea tâmplăriei ferestrelor existente din lemn cu cele din PVC cu geam termopan. Chiar și atunci când au o vechime de mai bine de o sută de ani, în mare parte, aceste ferestre nu nece

Pagina 11-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 12 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

sită decât mici reparaţii şi o revopsire, pentru a rezista încă o dată pe atât. În schimb, tâmplăriile din PVC cu geam termopan sunt garantate pentru aproximativ zece ani. Mai mult, ceea ce iniţial pare o investiţie care permite economisirea resurselor financiare prin reducerea consumului de energie, pe termen lung poate duce la cheltuieli majore, datorate lucrărilor de asanare necesare din cauza apariţiei mucegaiului în interiorul locuinţei şi, nu în ultimul rând, problemelor de sănătate survenite. Pe lângă aspectul legat de sănătatea celor ce locuiesc în astfel de case, importantă este şi menţinerea aspectului, a unităţii de stil a clădirii, aspect, de altfel, reglementat şi prin lege. Reabilitarea clădirilor existente Revenind la aspectul ecologic, 60 % din totalul de CO2 emis anual în ţările dezvoltate este atribuit industriei de construcţii şi activităţilor sale adiacente. Ca urmare, cea mai responsabilă şi mai ecologică abordare este r

Pagina 12-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 13 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

eabilitarea construcţiilor deja existente. Un număr foarte mare de clădiri sunt încă demolate sau lăsate să cadă în ruină, multe dintre acestea putând fi reabilitate şi modernizate cu utilizarea unor resurse minime. Clădirile istorice, tradiţionale, care fac parte din identitatea locală, sunt cele care creează în rândul locuitorilor oraşului acea stare de familiaritate, de apartenenţă la o comunitate. Silvia Demeter-Lowe 3 Implicarea comunității în gospodărirea responsabilă a mediului construit Grija cu care întreținem, reparăm sau construim - fie că este vorba de casele tradiționale, părintești, sau de clădiri noi, reprezintă un proces ce presupune asumarea unei responsabilități față de întreaga comunitate. Orice clădire trebuie percepută, în primul rând, ca o componentă a ansamblului așezării sătești. Astfel, o clădire trainică, frumoasă, care își îndeplinește bine rostul pentru care a fost construită, ar trebui să fie un

Pagina 13-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 14 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

motiv de mândrie pentru întreaga comunitate. Acest lucru devine și mai evident, mai relevant, în cazul clădirilor cu funcțiuni publice, comunitare: primăria, școala, căminul cultural, dispensarul, clădirile de cult etc. Principiile care vor sta la baza oricărei intervenții asupra mediului construit din zonele rurale (fie că este vorba de conservare, întreținere, modernizare sau construire) sunt următoarele: ▪▪ respectul pentru moștenirea culturală; se va urmări cu precădere integrarea în context prin păstrarea nealterată a identității așezării, a peisajului construit și a celui natural; ▪▪ responsabilitate față de urmași; îmbunătățirea condițiilor de viață din prezent prin valorificarea resurselor locale în mod judicios, pe termen lung, pentru a rămâne disponibile și generațiilor viitoare; ▪▪ utilizarea surselor de energie regenerabile; ▪▪ valorificarea amplasamentului astfel încât forma/volumetria și înfățișarea clădi

Pagina 14-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 15 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

rii să reflecte climatul local: orientare și însorire, umiditate și vânturi dominante, oscilații de temperatură etc.; ▪▪ utilizarea materialelor și a tehnicilor tradiționale care, de fapt, reflectă soluțiile cele mai bune, cristalizate de-a lungul timpului pentru condițiile de mediu locale; ▪▪ utilizarea materialelor reciclabile și refolosirea apelor uzate și pluviale. Pentru noile programe/ funcțiuni propuse în mediul rural, întotdeauna se vor analiza următoarele aspecte: ▪▪ Relevanța: „Cât de necesară este această nouă clădire sau ansamblu pentru comunitate? Cum se va asigura întreținerea și funcționarea noilor clădiri?” ▪▪ Incluziunea socială: „Cât de echitabilă este repartizarea serviciilor, a utilităților, a facilităților de producție în teritoriu?”. Se va urmări favorizarea accesului tuturor membrilor comunității în aceeași măsură la noile funcțiuni. Dezvoltare comunitară prin calificare profesională și î

Pagina 15-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 16 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ncurajarea economiei locale În anumite comunităţi, deşi există resurse de materie primă valoroase, acestea sunt neglijate de localnici, iar meşteşugul prelucrării lor s-a pierdut. În această situaţie, este necesară calificarea localnicilor astfel încât să poată avea acces la resurse, în vederea susținerii unor activităţi de economie socială capabile să aducă un venit constant în comunitate. Acest principiu este extrem de important atât datorită rezultatului direct de ieftinire a investiţiei prin folosirea forţei de muncă locale, cât şi datorită efectului pe termen lung pe care îl asigură: în teritoriu rămân nu numai funcţiunile capabile să deservească locuirea, ci şi personalul calificat capabil să le utilizeze. Acest deziderat se poate atinge doar printr-o politică investiţională coerentă, care trebuie să urmeze niște paşi necesari, cum sunt: ▪▪ cooptarea localnicilor adulţi şi lipsiţi de ocupaţie ca mână de lucru, pentru în

Pagina 16-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 17 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ceput, necalificată; ▪▪ aducerea în teritoriu a inginerilor, a maiştrilor, a tehnicienilor şi a muncitorilor capabili să instruiască şi să asigure calificarea lucrătorilor necalificaţi; ▪▪ organizarea de cursuri practice şi de cursuri de fomare şi calificare pentru localnici; ▪▪ dezvoltarea unor centre de valorificare a materialelor de construcție ecologice rurale cu aplicații în domeniul construcțiilor; ▪▪ pe măsura derulării programului, gradul de calificare a personalului creşte; consecutiv, creşte remuneraţia şi capacitatea de a întreţine locuinţele nou create; ▪▪ atingerea obiectivelor avute în vedere la terminarea programului: aceste funcţiuni productive vor rămâne în teritoriu, urmând să deservească întreaga aşezare în ansamblul ei; în plus, la terminarea programului, zona va fi locuită de un segment de populaţie productiv. care va fi capabil să presteze munci calificate în cadrul aşezării, dar şi în vecinătate,

Pagina 17-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 18 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

lucrătorii fiind astfel capabili să-și întrețină casele și gospodăriile. Rostul arhitectului Arhitectul are rostul de a îmbina oportunitățile cu resursele și nevoile beneficiarilor, indiferent dacă aceștia sunt o familie, o firmă, un ONG sau autorități locale, și de a oferi soluții realiste în timp util. Reușita demersului său este direct proporțională cu adecvarea proiectului la cele enumerate mai sus. Aceste lucruri nu trebuie rupte din contextul mediului rural românesc de început de secol XXI, în care confuzia dintre valoare și nonvaloare este mult prea des întâlnită. În acest sens, arhitectul are și rolul de a-și consilia beneficiarul (fără a-l manipula), pentru a asigura premise realiste unor proiecte/demersuri ce au ca finalitate sporirea calității vieții, inclusiv prin atributele mediului natural sau ale fondului construit, la care participă în mod direct. Rostul lui este să aducă echilibru acolo unde este chemat. CUPRINS ROSTUL GHI

Pagina 18-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 19 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

DULUI .....................................................................1 IMPLICAREA COMUNITĂȚII ÎN GOSPODĂRIREA RESPONSABILĂ A MEDIULUI CONSTRUIT ..............................2 1. ZONA ........................................................................................6 1.1. Delimitarea geografică a zonelor după unități administrativ-teritoriale ...............................................................6 1.2. Precizarea caracteristicilor zonei ..........................................7 2. SPECIFICUL LOCAL ...............................................................8 2.1. Amplasarea pe lot și sistemul constructiv ............................8 2.2. Tipologiile de acoperișuri, pante, materiale de învelitori, culori, goluri de iluminare și ventilare (forme permise) în funcție de caracteristicile climei, ale reliefului și de tehnicile locale ........9 2.3. Gabaritele/proporțiile conforme specificului local și soluții ecologice durabile de secol XXI .....

Pagina 19-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 20 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

............................................9 2.4. Traveele de fațadă conforme specificului local, fără a ieși din scara clădirilor învecinate, ca percepție umană ..........................9 2.5. Raportul plin/gol, forma, dimensiunea și proporția golurilor, conform specificului local ...........................................................9 3. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR ......................................10 3.1. Prevederi generale privind intervențiile noi .........................10 3.2. Amplasarea în cadrul aşezării ............................................10 3.2.1. Specificul aşezărilor .....................................................10 3.2.2. Recomandări ................................................................10 3.3. POT, CUT, regim de înălțime ..............................................11 3.4. Amplasarea construcțiilor și a amenajărilor noi în afara vetrei satului – probleme de încadrare în peisaj ..............................

Pagina 20-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 21 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

...12 3.5. Amplasarea construcțiilor și a amenajărilor noi în vatra satului – probleme de încadrare pe lot ......................................13 4. AMENAJAREA CLĂDIRILOR EXISTENTE ...........................18 5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE ...........................................22 5.1. ACOPERIŞUL .....................................................................22 5.1.1. Specificul local ................................................................22 5.1.2. Recomandări ..................................................................23 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp), dispuse în sistem pavilionar ...............................................................................23 Forma şi volumetria ..............................................................23 Şarpanta ..............................................................................

Pagina 21-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 22 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

25 Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) ..................26 Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile ......................26 B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip monovolum ..........................................................................27 Forma şi volumetria ..............................................................27 Şarpanta ..............................................................................28 Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) ..................28 Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile ......................28 C. Intervenţii pe construcţiile existente (gabarit mic, mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ...29 Forma şi volumetria ..............................................................29 Şarpanta ..............................................................................29 Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) ..................

Pagina 22-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 23 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

30 Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile ......................32 5.2. PEREŢII ...............................................................................36 5.2.1. Specificul local ................................................................36 5.2.2. Recomandări .................................................................37 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) .................................37 B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) de tip monovolum ..........................................................................38 C. Intervenţii pe construcţiile existente (cu gabarit mic, mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ...38 5.3. FUNDAŢIILE .......................................................................41 5.3.1. Specificul local ................................................................41 5.3.2. Recomandări .................................................

Pagina 23-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 24 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

.................41 A. Construcții cu gabarit mic (<120 mp) .................................41 B. Construcții cu gabarit mare (250– 395 mp) ........................41 C. Intervenții pe costrucțiile existente (de gabarit mic, mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) .......................41 5.4. TÂMPLĂRIA ȘI GOLURILE ................................................42 5.4.1. Specificul local ................................................................42 5.4.2. Recomandări .................................................................43 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), dispuse în sistem pavilionar ...............................................................................................43 B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip monovolum ..........................................................................44 C. I

Pagina 24-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 25 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ntervenţii pe construcţiile existente (de gabarit mic, mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ...45 5.5. PORȚILE .............................................................................47 5.6. ELEMENTELE DE FAŢADĂ ...............................................48 5.6.1. Specificul local: registre orizontale (coamă, cornișă, brâu, soclu) şi verticale (pridvor, coş de fum etc.)...............................48 5.6.2. Recomandări .................................................................48 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp) ......................48 Marcarea registrelor orizontale Marcarea registrelor verticale Timpanele și decoraţiile de faţadă Streşinile și burlanele Materialele pentru finisaje Culorile Tehnologiile Ierarhizarea fațadelor B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip monovolum ...........................................................................49 Marcarea registrelor orizontale Marcarea registrelor

Pagina 25-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 26 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

verticale Timpanele și decoraţiile de faţadă Streşinile și burlanele Materialele pentru finisaje Culorile Tehnologiile Ierarhizarea fațadelor C. Intervenţiile pe construcţiile existente (de gabarit mic, mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) .....50 Marcarea registrelor orizontale Marcarea registrelor verticale Timpanele și decoraţiile de faţadă Streşinile și burlanele Materialele pentru finisaje Culorile Tehnologiile Instalaţiile şi instalaţiile tehnologice (după caz) 5.7. AMENAJĂRILE EXTERIOARE ...........................................53 5.7.1. Specificul local ................................................................53 Construcţiile anexe Spaţiile de trecere/spaţiile exterioare Scările exterioare Pavimente şi amenajări exterioare Vegetaţia Împrejmuirile Elemente de mobilier rural exterior: bancă, fântână, cruce, adăpătoare etc 5.7.2. Recomandări ..................................................................53 A. Construcț

Pagina 26-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 27 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ii noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), dispuse în sistem pavilionar .............................................................................54 Construcţiile anexe Spaţii de trecere/spaţii exterioare Scările exterioare Pavimentele exterioare Vegetaţia Împrejmuirile Elementele de mobilier rural exterior: bancă, fântână, cruce, adăpătoare etc Iluminarea exterioară Reclamele, firmele, inscripţiile, însemnele Echiparea edilitară B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip monovolum ..........................................................................56 Construcţiile anexe Spaţii de trecere/spaţii exterioare Scările exterioare Pavimentele exterioare Vegetaţia Împrejmuirile Elementele de mobilier rural exterior: bancă, fântână, cruce, adăpătoare etc Iluminarea exterioară Reclamele, firmele, inscripţiile, însemnele Echiparea edilitară 6

Pagina 27-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 28 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

. SPAȚIUL PUBLIC....................................................................57 6.1. Specific local....................................................................57 6.2. Recomandări....................................................................57 7. PERFORMANŢA ENERGETICĂ.............................................61 7.1. Recomandări...................................................................61 7.1.1. Sistemele de încălzire (cerinţele de securitate la foc) ...61 7.1.2. Eficienţa termică (sisteme şi materiale de izolare) ........62 ANEXE........................................................................................64 Anexa 1: Studiu de amplasare și încadrare în imaginea așezării (imagine generală din punct de belvedere, silueta așezării, desfășurate stradale) ................................................................64 Anexa 2: Glosar de termeni .......................................................64 CREDIT IMAGINI..........

Pagina 28-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 29 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

..............................................................65 5 1. ZONA 1.1. Delimitarea geografică a zonelor după unități administrativ-teritoriale Zona din sudul Transilvaniei cu clădiri ce poartă influențe arhitectonice săsești sau aflate în interiorul acestei zone reprezintă 4 % din teritoriul geografic al României și cuprinde o parte dintre unităţile administrativ-teritoriale ale judeţelor Sibiu, Brașov, Mureș și Alba. 6 Ghidul se aplică în toate satele din teritoriul administrativ al următoarelor localități: Judeţul Sibiu: Alma, Alțîna, Agnita (satele Ruja şi Coveş), Apoldu de Jos, Ațel, Avrig (satele Bradu, Săcădate și Glâmboaca), Axente Sever, Bazna, Bîrghiș, Biertan, Blăjel, Brateiu, Brădeni, Bruiu, Chirpăr, Cârța, Cisnădie (sat Cisnădioara), Copşa Mică (sat Târnăvioara), Cristian, Dârlos, Dumbrăveni (satele Ernea și Șaroș pe Târnave), Hoghilag, Iacobeni, Laslea, Loamneș, Ludoș, Marpod, Mediaş (sat Ighișu Nou),

Pagina 29-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 30 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

Merghindeal, Miercurea Sibiului (satele Apoldu de Sus și Dobârca), Mihăileni, Moșna, Nocrich, Păuca, Ocna Sibiului (sat Topârcea), Roșia, Sălişte (sat Amnaş), Slimnic, Șeica Mare, Șeica Mică, Șelimbăr, Șura Mare, Șura Mică, Târnava, Valea Viilor și Vurpăr. Judeţul Brașov: Apața, Beclean (satele Boholț şi Calbor), Bod, Budila, Bunești, Cața, Cincu, Cristian, Crizbav, Dumbrăvița, Feldioara, Hălchiu, Hărman, Hoghiz, Holbav, Homorod, Jibert, Măieruș, Mândra (sat Şona), Prejmer, Sânpetru, Șoarș, Tărlungeni, Teliu, Ticușu, Ungra, Voila (sat Cincșor) și Vulcan. Judeţul Mureș: Albești, Apold, Bahnea (sat Cund), Băgaciu, Bălăușeri (satele Filitelnic şi Senereuş), Daneș, Nadeș, Saschiz, Vânători, Viișoara și Zagăr. Județul Alba: Cenade, Câlnic, Cut, Gârbova, Jidvei, Săsciori și Șpring. 1.2. Precizarea caracteristicilor zonei De-a lungul vremii, zona Transilvaniei de Sud s-a caracterizat prin diversitate culturală și printr-o

Pagina 30-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 31 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

istorie care, după cum o probează săpăturile arheologice, coboară până în perioada paleoliticului mijlociu şi a neoliticului. Caracteristici geografice și climatice Zona săsească se întinde pe teritoriul județelor Sibiu, Brașov, Mureș și Alba, este situată în partea centrală a României, delimitată la vest de localitatea Orăștie, la sud de râul Olt și zona Rucăr-Bran, la est de arcul intracarpatic, iar la nord de râurile Târnava Mică și Mureș. Relieful este omogen, alcătuit din coline domoale, așezate de-a lungul râurilor. Altitudinea variază de la 262 m în localitatea Sebeș (județul Alba) la 599 m în localitatea Cristian (județul Brașov). Clima este temperatcontinentală moderată, cu influenţe submediteraneene. Caracteristici demografice şi etnografice Zona a avut posibilităţi de comunicare cu Oltenia și Muntenia prin intermediul drumurilor de plai de peste munte, dar şi în mod direct, prin calea creată de râul Olt. Legăturile de

Pagina 31-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 32 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

peste munţi s-au manifestat prin treceri de populaţie în cele două direcţii, fenomen cu urme evidente în toponimie. La nivelul judeţului, preponderentă este populaţia rurală faţă de cea urbană. Majoritatea populaţiei este de naţionalitate română şi religie ortodoxă. La nivel teritorial, caracteristica dominantă este scăderea populaţiei, continuu după 1992, cu procente mai mari în zonele greu accesibile. Sporul natural, prin tendinţa negativă din ultimii ani joacă un rol important în diminuarea populaţiei. Structura pe vârste a populaţiei rurale este caracterizată printr-un relativ dezechilibru, procesul accentuat de îmbătrânire demografică fiind evident. Ramuri economice și meșteșugărești Potenţialul economic este reprezentat de: agricultură, silvicultură, industrie, turism şi piscicultură. Economia locală se bazează pe următoarele elemente: resurse naturale, turism, folosinţe agricole şi silvice, factori balneoclimaterici şi factori

Pagina 32-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 33 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

i de producţie care valorifică resursele culturale, naturale şi umane. Teritoriul este definit de un grad al sărăciei înalt. Ocupaţii principale: - agricultura, practicată în toate localităţile din zonă la nivel de subzistenţă sau la scară mare; - pomicultura are o veche tradiţie în zonă, în special în partea de nord, unde pomii au găsit condiţii bune de dezvoltare. Fructele au constituit o sursă suplimentară de venituri, prin vânzarea rachiului, şi au avut un rol important în alimentaţia tradiţională; - viticultura era specifică aşezărilor stabile şi cu o îndelungată practică agricolă, cu preponderenţă în partea de nord a zonei, pe colinele mărginite de Târnave, şi se practică atât pe terenuri mici, cât şi pe suprafețe întinse; - silvicultura se practică în zonele forestiere, cu precădere în zona de sud a zonei; - creşterea animalelor se practică uniform pe tot teritoriul zonei; - apicultura se practică uniform în întreaga

Pagina 33-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 34 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

zonă, datorită bogăţiei florei melifere; mierea a fost folosită în alimentaţie până la fabricarea zahărului din sfeclă, ceara a servit secole de-a rândul la iluminat; produsele apicole au fost întrebuinţate în medicina populară. Ocupaţii secundare: - vânătoarea era favorizată de pădurile întinse, varietatea şi calitatea vânatului, precum şi de sistemul de proprietate, care dădea tuturor moşnenilor posibilitatea să vâneze fără restricţii; în prezent, vânătoarea este reglementată; pescuitul s-a practicat în toate râurile şi pâraiele din zonă; în prezent, este reglementat. Industrie: Judeţele Sibiu, Mureș și Brașov sunt unele dintre judeţele bogate în resurse naturale, atât din punctul de vedere al cantităţilor, cât şi al diversităţii. Resursele pot fi identificate şi la nivelul resurselor minerale de suprafaţă şi de adâncime (în mare parte, gaze naturale). Industria este dominată de activităţile extractive şi de produc

Pagina 34-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 35 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ere a energiei. Industria prelucrătoare este reprezentată de: industria alimentară şi a băuturilor, prelucrarea lemnului şi fabricarea de mobilă, industria producătoare de confecţii şi îmbrăcăminte, industria materialelor de construcţie, sticlă şi ceramică. Meşteşuguri ţărăneşti: - prelucrarea lemnului: Mălâncrav, Agnita - prelucrarea metalelor: Agnita, Șona, Viscri - ceramică: Saschiz, Chirpăr, Drăușeni - ţesături şi port popular: Paloș, Alțîna, Săsăuș, Bazna, Rupea - împletituri de nuiele: Fofeldea, Zlagna - muzicanţi şi lăutari: Dăișoara, Rupea, Dacia, Alțîna, Retiș, Cincu, Stejărișu, Nou Săsesc, Chirpăr, Merghindeal, Glâmboaca, Micăsasa, Nou, Agnita. Materiale de construcție Principalul material de construcţie este lemnul de stejar. Se folosea piatra pentru realizarea soclului sau a soclului înalt. Împreună cu piatra, după 1900, începe să se folosească şi cărămida, atât pentru fundaţie, cât şi pentru ziduri,

Pagina 35-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 36 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

coloane şi arcade. Învelitoarea era din paie, țiglă, rareori din șiță. În ultima vreme, a sporit ponderea de case de cărămidă cu acoperiş din țiglă ceramică. 7 2. SPECIFICUL LOCAL 2.1. Amplasarea pe lot și sistemul constructiv 8 Gospodăria permanentă, aflată în vatra satului, cuprinde: casa de locuit, acareturile destinate creşterii animalelor şi acareturile necesare depozitării produselor agroalimentare. La acestea se adaugă împrejmuirea, poarta și fântâna. Clădirile gospodăriilor sunt dispuse pe lot în formă de I sau L, rareori U, pe conturul liniei de proprietate. În satele săsești, rigurozitatea urbanistică este marcată de organizarea liniară a străzilor în jurul cetăților, iar ritmul clădirilor și al loturilor este unul de asemenea riguros, pe când în satele românești găsim adesea străzi sinuoase, cu insule și intrări alveolare, în jurul cărora sunt grupate 3 – 4 gospodării. Alinierea la stradă nu reprezintă întotde

Pagina 36-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 37 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

auna o regulă în satele românești arhaice, adesea între fațada principală și stradă apare o mică grădină de flori. Casa săsească este dispusă, în general, cu fațada principală pe limita de proprietate la aliniamentul stradal. Aceasta poate fi dispusă cu latura lungă spre stradă sau, precum în cele mai multe cazuri, cu latura scurtă, casele fiind urmate, în prelungirea lor, de șoproanele pentru uneltele agricole și de șurile mari, dispuse transversal pe lot, care despart curtea de grădină. În cazul gospodăriilor săsești, grajdurile sunt dispuse în prelungirea caselor, iar în cazul gospodăriilor românești, acestea sunt amenajate ca o încăpere distinctă în șură. Există și excepții în acest sens în rândul tuturor etniilor, precum există și excepții cu privire la poziționarea șurii: în sate precum Richiș, Nocrich, Veseud sau Moșna, le găsim poziționate de-a lungul lotului, în continuarea grajdului. La Moșna, pe una dintre străzi

Pagina 37-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 38 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

, casele sunt poziționate în spatele curții, iar șurile se află la stradă. Sistemul constructiv al șurilor este unul din cadre de lemn din schelet de stejar și căpriori din brad. Casa de locuit are o planimetrie simplă în cele mai multe cazuri, cu variații de la sat la sat și de la uliță la uliță: la demisol, există o pivniță pe întreg conturul clădirii, iar parterul, la care se ajunge prin intermediul unei scări și al unui pridvor din lemn, se compune din două, uneori trei încăperi. Casa este construită din pereți de piatră și cărămidă la nivelul pivnițelor, iar la nivelul superior din cărămidă, ca și frontoanele. Zidurile de piatră de 60 – 80 cm grosime sunt alcătuite, la casele mai vechi, din două rânduri de piatră, între care este dispus un strat de 10 – 15 cm de moloz – lut și spărturi din cărămidă –, cu rol de izolație termică. Cele două straturi de piatră sunt legate între ele, din când în când, de o lespede de p

Pagina 38-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 39 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

iatră de lățimea zidului. În satele locuite în trecut majoritar de români sau de maghiari, precum Săsăuș, Bungard, Grânari, Topârcea, găsim încă micile case din lemn. Pardoseala și tavanul sunt din grinzi de stejar, rareori din brad, dispuse transversal, iar închiderile orizontale, din scândură de brad. În multe cazuri, grinda a doua de la fereastră este inscripționată cu numele sau inițialele proprietarului, luna și anul construcției. Uneori, aceste inscripții se găsesc pe tocul de la intrarea în pivniță. La nivelul frontoanelor și al fațadelor, găsim câteva tipuri diferite de construcție, tipul mai vechi de construcție fiind cel cu fronton triunghiular și cu pinion teșit, prevăzut cu două guri de aerisire și iluminare a podului. Dispusă în axa frontonului, se află, în cele mai multe cazuri, o rozetă sau o nișă. Cele două, uneori trei, ferestre de la fațadă sunt protejate de intemperii prin intermediul unei streșini acoperite cu țig

Pagina 39-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 40 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

lă. Aceasta are și rolul de a proteja împotriva intemperiilor o inscripție aflată, în multe cazuri, deasupra ferestrelor. Inscripții se mai pot găsi în colțurile frontonului, în rozetă și în nișele de pe fronton, uneori și în lateralul ferestrelor de pe fațadă sau pe poarta din zidărie. Ferestrele, împărțite în canaturi în formă de cruce sau în șase canaturi, precum ferestrele flamande, erau dintr-o singură foaie de geam în trecut, dar la începutul secolului au apărut ferestrele duble, care izolează mai bine clădirile. Tipologia planimetrică a gospodăriei 1 Planimetria simplă a unei case tradiționale de secol XVII: pridvor, bucătărie, cameră de zi și dormitor 3 Planimetria complexă a unei gospodării săsești de secol XIX: casă de locuit în formă de L cu pridvor, șopron pentru car, grajd, șură, șopron pentru utilajele agricole, coșer și căsuță de locuit „bătrânească” 2 Planimetria complexă a unei gospodării româneșt

Pagina 40-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 41 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

i de secol XIX: casă de locuit în formă de L cu pridvor, cuptor, șopron, grajd și șură 2.2. Tipologiile de acoperișuri, pante, materiale de învelitori, culori, goluri de iluminare și ventilare (forme permise) în funcție de caracteristicile climei, ale reliefului și de tehnicile locale trecerea coşului de fum. Construcţiile noi au în planul acoperişului timpane, lucarne cu forme diverse, nespecifice, neproporţionate, adesea prost orientate cardinal, cu numeroase vicii constructive în zonele de tangenţă la panta acoperişului. În Transilvania de Sud, acoperişul tradiţional este în două ape, având uneori o pantă scurtă la nivelul pinionului teșit, și rareori în patru ape, cu pantă corespunzătoare reliefului în care se află (pantă înaltă), acoperit cu țiglă de tip solzi, paie, rareori șindrilă. Alte materiale folosite pentru alcătuirea învelitorii, în funcţie de specificul aşezării, mai sunt: olanele, stuful sau trestia, paiele sau cocen

Pagina 41-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 42 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ii. Se pot întâlni şi acoperiri în două ape, dar mai rar şi cu precădere pentru construcţiile anexe. Şarpanta este realizată din lemn, cu îmbinări, crestături şi cuie din lemn (la construcţiile mai vechi), şi din metal la cele mai recente. În ultimele două decenii, acoperişul a cunoscut o modificare la construcţiile existente, construcţiile noi nemaiţinând cont de specificul local, de însorire, de orientarea vânturilor etc. decât în foarte mică măsură, fapt care, în unele situații, a influenţat şi durabilitatea acestora în timp. La construcţiile noi, în volumetrie se observă o preponderenţă în folosirea a două ape, renunțându-se la teșitura de la nivelul frontonului. Streșinile au cunoscut o modificare în sensul supradimensionării, mai ales la nivelul frontonului. De asemenea, chiar şi ţigla ceramică tradițională a început să fie înlocuită cu tablă, țiglă din beton sau cu alte materiale inferioare calitativ, ieftine, care nu �

Pagina 42-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 43 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

�i-au dovedit durabilitatea în timp şi care nu sunt neapărat compatibile cu factorii de mediu în care sunt puse în operă. Culorile acoperişurilor vechi sunt naturale: nuanţe natur de bruncărămiziu, creând o anumită unitate și încadrare în peisajul agrar din jur. Pentru învelitorile din materiale noi, culorile nu sunt definite, adesea sunt saturate şi discrepante în ansamblul aşezării. În general, acoperişul tradiţional nefiind folosit ca spaţiu locuibil, nu beneficiază de lucarne sau alte goluri funcţionale, cu excepţia celor pentru Din punct de vedere volumetric, casa tradiţională se încadrează în tipul cu un singur nucleu compoziţional, în care armonia şi echilibrul sunt date de proporţiile dintre înălţimea peretelui şi a acoperişului şi de întrepătrunderea dintre spaţiile închise ale locuirii şi spaţiile semideschise care fac legătura cu lumea înconjurătoare. În funcţie de tipul de construcţie, se întâlnesc următoarele propor

Pagina 43-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 44 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ții: ▪înălţimea ▪ pereţilor este mai mică decât înălţimea acoperişului; ▪înălţimea ▪ pereţilor este egală cu jumătate din înălţimea acoperişului, în special la anexe; ▪înălţimea ▪ pereţilor este egală cu cea a acoperişului. înclinate, a dispariţiei pridvorului. DA 2.5. Raportul plin/gol, forma, dimensiunea și proporția golurilor și a ferestrelor, conform specificului local 2.3. Gabaritele (proporțiile conforme specificului local și soluții ecologice durabile de secol XXI) DA 1 Înălţimea pereţilor mai mică decât înălţimea acoperişului (Daia, jud. Mureș) DA 2 Înălțimea pereților este egală cu jumătate din înălțimea acoperișului (Daia, jud. Mureș) 3 Înălţimea pereţilor este egală cu cea a acoperişului (Roandola, jud. Sibiu) 2.4. Traveele de fațadă conforme specificului local, fără a ieși din scara clădirilor învecinate, ca percepție umană Elementele regulatoare care creează liniile principale

Pagina 44-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 45 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ale faţadelor sunt determinate de linia de coamă, linia de streaşină, pridvorul, fundaţia. Se remarcă elementele de conturare a ferestrelor pentru construcţiile tencuite şi cu precădere pentru construcţiile mai noi din cărămidă, cu vădite influenţe din zona orăşenească. De asemenea, tencuiala este uneori colorată, iar motivele ornamentale se grupează la cornişe şi în jurul ferestrelor, după modelul caselor orăşeneşti. Detalii decorative mai apar, de asemenea, la anexele gospodăreşti, la obloane, la stâlpi, la streșini, la pazie, la capetele de grinzi, și contribuie la imaginea de ansamblu a peisajului rural. Aproape toate casele sunt prevăzute cu pridvor, plasat pe latura dinspre curte. În ultimele decenii, aceste caractere regulatoare comune s-au diluat din cauza apariţiei acoperişurilor cu mai multe pante, a existenţei coamelor Ferestrele întâlnite sunt, în general, în patru sau șase canaturi, simple sau duble. Acestea au un rol important î

Pagina 45-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 46 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

n conturarea imaginii casei tradiționale, oferind specificitate și individualitate construcțiilor vechi. Ferestrele și, în general, tâmplăria (uși, porți, obloane) tradiţionale sunt realizate din lemn aparent sau sunt vopsite cu vopsele pe bază de ulei de in sau pe bază de rășini; cele ale construcţiilor mai noi nu au o coerenţă de ansamblu și au deseori culori standard (din pricina resurselor financiare reduse): alb, de cele mai multe ori, sau sunt acoperite cu folie PVC cu imitaţie de lemn. În unele situaţii, dimensiunile tradiţionale ale ferestrelor nu mai corespund necesităţilor utilizării actuale a spaţiilor, fapt ce se răsfrânge în tendinţa de augmentare a dimensiunilor. Ca rezultat al importurilor nefericite, în ultimele decenii au apărut goluri de dimensiuni şi forme lipsite de specific local, incoerente unele cu altele, care nu se pot caracteriza printrun raport tipic şi o coerenţă locală, și sunt, de multe ori, dictate de ferestrele cump�

Pagina 46-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 47 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

�rate la mâna a doua. Pentru construcțiile noi, se recomandă a se păstra raportul plin/gol al construcțiilor tradiționale, ceea ce nu înseamnă că vor trebui folosite dimensiunile tradiționale ale golurilor, ci că pot fi creați pereți vitrați de dimensiuni mari, care să corespundă unei necesități mari de iluminat zenital, în acord cu funcțiunea propusă. Se recomandă alternarea golurilor mici ale arhitecturii vernaculare cu pereți vitrați. Nu se recomandă lucarne cu forme rotunde, triunghiulare, trapezoidale. NU! 9 4 AȘA NU: Caz frecvent de modificare inadecvată a golurilor ferestrelor de la fațadă: prin amenajarea unui gol în axa frontonului, se slăbește stabilitatea acestuia, riscând să apară fisuri. (Daia, jud. Mureș) 3. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR 10 Amplasarea pe lot trebuie să respecte coerenţa de ansamblu în care se integrează şi se va face conform specificului localităţii, în funcţie de accesibilitate, panta terenului, orientare,

Pagina 47-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 48 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

însorire, curenţi de aer, prezenţa unui curs de apă, alinieri, fronturi, retrageri de la stradă/uliţă, număr de clădiri amplasate pe lot şi distanţele dintre acestea (ierarhizare). Modul de amplasare a construcţiilor pe lot va avea la bază reglementările PUG, codul civil, normativele şi legislaţia în vigoare la data întocmirii proiectului privitoare la distanţa minimă dintre construcţii, însorire, siguranţă şi stabilitate, siguranţă la foc. În cazul zonelor construite compact, construcţiile se vor alinia cu existentul. Se recomandă retragerea construcţiilor faţă de aliniament, dacă se respectă coerenţa şi caracterul fronturilor stradale. Nu se recomandă derogări de la regulamentele locale de urbanism prin documentații de urbanism PUD/PUZ. În situaţia în care se vor întocmi astfel de documentaţii, acestea vor cuprinde OBLIGATORIU documentaţia pentru studiul de amplasament şi încadrare în volumetria de ansamblu, conform cu Anexa 1. Se va j

Pagina 48-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 49 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ustifica amplasarea pe teren cu un plan de încadrare în zonă (Anexa 1), care să evidențieze așezarea tradițională a construcțiilor pe loturi în zonă. Se vor identifica ZONE DE RISC (de exemplu, harta de inundabilitate, alunecările de teren etc.) A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), dispuse în sistem pavilionar Amplasarea construcţiilor pe lot se va face cu păstrarea organizării şi ierarhizării specifice pe parcelă a construcţiilor, asigurându-se coerenţa ansamblului și integrarea volumelor în imaginea generală percepută la nivelul străzii. Pentru menținerea sau refacerea identității spațiului tipic rural, este importantă preluarea și evidențierea relației şi a dialogului dintre zonele unei gospodării, accesurile, traseele, articulațiile, gabaritele, orientarea construcțiilor unele față de celelalte și față de drum, ca și limbaj

Pagina 49-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 50 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ul arhitectural echilibrat, volumetria discretă. Pentru intervenţiile pe construcţii existente (reconversie şi/sau extindere), conversia funcţională şi volumetrică se va realiza cu păstrarea specificului local şi integrarea construcţiei şi a extinderilor în ansamblul organizării gospodăriei. Intervenţiile pe construcţiile existente şi construcţiile noi nu trebuie să se evidenţieze ca elemente dominante vizibile din drum sau din diverse puncte de perspectivă şi belvedere cunoscute la nivel local. Se va justifica amplasarea pe teren cu un plan de încadrare în zonă (Anexa 1), care să evidențieze așezarea tradițională a construcțiilor pe loturi în zonă. B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp), de tip monovolum Construcţiile noi nu trebuie să se evidenţieze ca elemente dominante vizibile din drum sau din diverse puncte de perspectivă şi belvedere cunoscute la nivel local. Se va justifica amplasarea pe teren cu un plan de încadrare în zonă

Pagina 50-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 51 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

(Anexa 1), care să evidențieze încadrarea în ţesutul rural a construcţiilor propuse şi armonizarea cu scara şi modul de distribuţie pe lot. 3.1. Prevederile generale privind intervențiile noi Există două soluții de amplasare: a) în afara vetrei satului – pentru funcțiuni precum: centre de producție și de procesare de dimensiuni mari, mori de apă, grajduri, săli de sport mari etc. b) în vatra satului: toate celelalte funcțiuni Noile construcții se vor împărți în trei categorii: A. Construcții noi cu gabarit mic (max. 120 mp) – adecvate pentru funcțiuni precum: locuințe individuale, cabinete medicale, puncte farmaceutice, ateliere meșteșugărești sau de producție de mici dimensiuni, centre comunitare cu rol social, agropensiuni. B. Construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) – adecvate pentru funcțiuni de tipul: locuințe individuale, funcție educațională (creșe, grădinițe, afterschool) ateliere mecanice, hale de producție, atelier

Pagina 51-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 52 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

e meșteșugărești și de producție de dimensiuni medii. C. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp): – realizate sub formă de ansamblu pavilionar, adecvat implantării în țesutul rural a funcțiunilor de tip: servicii, birouri, administrație, IT etc. – realizate sub formă de ansambluri de dimensiuni mari, adecvate pentru funcțiuni de tipul: educațională (școli, săli de sport), producție, activități meșteșugărești, depozitare, clădiri zootehnice, vinării etc. Ghidul se adresează atât construcţiilor existente, cât şi construcţiilor propuse. Atât pentru conversia construcţiilor existente, cât și pentru construcţiile propuse, se recomandă folosirea tehnicilor, a materialelor tradiţionale originare şi a meşterilor care încă mai există în zonă. Pentru toate funcţiunilele aflate în studiu, se recomandă refolosirea fondului construit existent: a caselor, a grajdurilor, a șoproanelor și a șurilor, care să valorifice un fond construit

Pagina 52-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 53 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

valoros (există, de exemplu, problema caselor tradiționale abandonate, nu neapărat listate ca monumente istorice), care păstrează, de cele mai multe ori, caracteristici sintetice ale arhitecturii tradiţionale. Modalităţile de extindere se pot realiza: ▪▪ În continuarea volumului, la înălţime asemănătoare cu acoperișul şi cu aceeaşi formă de acoperiş, respectând ierarhia volumelor. ▪▪ Ca volum nou, similar ca formă şi proporţie, legat de volumul existent prin diverse spaţii de articulare. ▪▪ Prin reconversia şi extinderea anexelor: șoproane, grajduri, șuri. 3.2. Amplasarea în cadrul aşezării Construcțiile cu gabarit mic, cele cu gabarit mijlociu și cele cu gabarit mare care pot fi realizate sub formă de ansamblu pavilionar și se încadrează în țesutul local vor fi amplasate în vatra satului sau la marginea acestuia, ținând cont de amplasarea clădirilor din vecinătate, pentru a asigura însorirea, igiena și coerența arealului din c

Pagina 53-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 54 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

are vor face parte. Construcțiile cu gabarit mare, monovolum, care depășesc scara locului, vor fi obligatoriu amplasate în afara satului, la marginea localității, într-o zonă rezervată prin PUG sau neocupată de țesutul specific local, fără să agreseze peisajul și perspectivele importante către sat. În general, se recomandă ca acestea să fie amplasate într-o zonă în afara conurilor de vizibilitate importante, chiar la o depărtare mai mare de sat. 3.2.1. Specificul aşezărilor În Transilvania de Sud, aşezările se caracterizează prin vechime şi printrun grad sporit de stabilitate. Satele se desfăşoară pe spinări şi culmi de deal, de-a lungul văilor principale şi secundare ori pe versanţii acestora, şi prezintă trăsăturile specifice ale comunităţilor din zonele în care se încadrează. Sate compact adunate: sate aşezate de-a lungul văilor, cu parcelar istoric dispus cu latura scurtă spre stradă și cu străzi sinuoase. În general, există o

Pagina 54-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 55 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

stradă principală care duce spre cetatea țărănească fortificată, în cazul satelor săsești, aflată în centrul satului sau în imediata apropiere, pe un deal. 3.2.2. Recomandări: Regulile de amplasare a funcțiunilor vor avea la bază reglementările PATJ/PUG. Nu sunt recomandabile derogări de la RLU prin documentații de urbanism PUD/PUZ. Amplasarea trebuie să aibă la bază prevederile şi reglementările prevăzute în regulamentul de urbanism specific fiecărei zone în care se amplasează construcţia şi Regulamentul General de Urbanism, cu modificările şi completările ulterioare. Autorizarea lucrărilor se face cu respectarea normelor stabilite de consiliile locale pentru ocuparea raţională a terenurilor şi pentru realizarea următoarelor obiective: ▪▪ completarea zonelor centrale, potrivit condiţiilor urbanistice specific impuse de caracterul zonei, având prioritate instituţiile publice, precum şi serviciile de interes general; ▪▪ valorificarea

Pagina 55-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 56 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

terenurilor din zonele echipate cu reţele tehnico-edilitare; Construcţiile se vor amplasa corespunzător funcţiunilor pe care le adăpostesc: funcţiunile cu scară mare, funcţiunile posibil generatoare de poluare (ferme de animale, procesare de biomasă, depozite etc.), necompatibile în mod direct cu funcţiunea de locuire – la periferia satului, în zonele de dezvoltare a acestuia, în zone cu grad mare de răsfirare, după caz. Amplasarea construcţiilor care, prin natura şi destinaţia lor, pot genera riscuri tehnologice (determinate de procesele industriale sau agricole care prezintă pericol de incendii, explozii, radiaţii, surpări de teren sau de poluare a aerului, a apei sau a solului) se face numai pe baza unui studiu de impact elaborat şi aprobat conform prevederilor legale. Se va evita comasarea sau divizarea parcelelor, ţinându-se cont de caracteristicile parcelarului istoric păstrat. Modificarea (comasarea sau divizarea) acestuia este permisă dacă nu se sc

Pagina 56-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 57 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

himbă/alterează imaginea spaţiului public. Amplasarea intervenţiilor în vatra satului şi/sau în zonele periferice se va justifica prin studiul de amplasament (Anexa 1). Autorizarea executării construcţiilor şi a amenajărilor pe terenurile agricole din extravilan este permisă pentru funcţiunile şi în condiţiile stabilite de lege. Se va urmări gruparea suprafeţelor de teren afectate construcţiilor, spre a evita prejudicierea activităţilor agricole şi de creştere a animalelor. A. Construcții noi cu gabarit mic (< 120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare, dispuse în sistem pavilionar (peste 250 mp) Se vor amplasa, preferabil, în vatra satului, ținând cont de țesutul rural existent și de specificul local, iar dacă este cazul modificării planului parcelar existent (divizare sau comasare), acest lucru se va realiza fără modificarea aspectului spațiului public. Amplasarea în vatra satului se va justif

Pagina 57-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 58 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ica printr-un studiu de amplasare. DA B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp), de tip monovolum Se vor amplasa în exteriorul vetrei, într-o zonă acceptată prin PUG/PUZ sau neocupată de țesutul specific local, pentru a nu agresa caracterul rural al zonei. Se vor găsi soluții compensatorii de ameliorare a impactului vizual major asupra teritoriului: împrejmuirea cu vegetație, acoperirea cu iarbă, îngroparea parțială în pământ etc. Amplasarea se va justifica printr-un studiu de amplasare. NU! 11 4 1 AȘA DA: Alinierea clădirilor noi la cele existente este importantă pentru coerența urbanistică a așezării, chiar și atunci când ne referim la partea din spate a lotului. (Roadeș, jud. Brașov) 3 AȘA NU: Este interzisă amplasarea în vatra satului a unor construcții supradimensionate, având o volumetrie ce nu amintește de specificul local. (Apold, jud. Mureș) 3.3. POT, CUT, regim de înălțime DA 2 AȘA DA: Exemplul se referă la dispunerea p

Pagina 58-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 59 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

avilionară a construcțiilor care se pretează la funcțiuni precum: școli, grădinițe, afterschooluri, centre de producție etc. (Turulung-Vii, Satu Mare) Regulile de amplasare a funcțiunii vor avea la bază reglementările PUG, codul civil, normativele şi legislaţia în vigoare la data întocmirii proiectului privitoare la distanţa minimă dintre construcţii, însorire, siguranţă şi stabilitate, siguranţă la foc. Nu sunt recomandabile derogări de la RLU prin documentații de urbanism PUD/PUZ. În situaţia în care se vor întocmi astfel de documentaţii, acestea vor cuprinde OBLIGATORIU documentaţia pentru studiul de amplasament şi încadrare în volumetria de ansamblu, pentru justificarea oportunității intervenției. Nu se va construi pe terenurile agricole din intravilan, pe terenurile cu destinaţia de fâneaţă sau livadă (cu excepția clădirilor de exploatare a fructelor, a legumelor etc.). A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi cu

Pagina 59-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 60 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp), dispuse în sistem pavilionar În funcție de densitatea așezărilor în cadrul satului: ▪▪POT maxim = 35 % ▪▪ CUT maxim = 0,7 (nu intră în calcul pivnița și spațiul tehnic, amplasate la subsol sau la demisol, demisolul având maximum 1,8 m suprateran, iar suprafața totală, luată în calcul, constituie suprafața curții). În grădină nu se pot ridica construcții permanente, cu excepția extinderii șurii, precum în fig. 1, pag. 21. ▪▪ Regimul maxim de înălțime = D + P + E, D/S + P + E + M, D/S + P + M, P +1+M ▪▪ Față de cota terenului în cel mai inferior punct: ▪▪Înălțime maximă la streașină = 5,5 m; ▪▪Înălțime maximă la coamă = 11 m (în cazul învelitorilor cu panta de 45° – 55°); ▪▪ 12 m (în cazul învelitorilor cu panta de 55° – 70°). Schița reflectă modul în care mansardarea podurilor reprezintă un câștig de suprafață loc

Pagina 60-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 61 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

uită sensibil egală cu cea din varianta construirii unui nou etaj. Construirea unei clădiri înalte pune serioase probleme de încadrare în specificul local. NU! 5 AȘA NU: Simulare: nerespectarea aliniamentului general la streașină și la coamă atrage după sine agresarea imaginii de ansamblu a desfășuratei stradale. (Beia, jud. Brașov) B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp), de tip monovolum 12 În funcție de densitatea așezărilor în cadrul satului: ▪▪POT maxim = 35 % ▪▪ CUT maxim = 0,7 (nu intră în calcul pivnița și spațiul tehnic, amplasate la subsol sau la demisol, demisolul având maximum 1,8 m suprateran, iar suprafața totală luată în calcul constituie suprafața curții). În grădină nu se pot ridica construcții permanente, cu excepția extinderii șurii, precum în fig. 1, pag. 21. ▪▪ Regimul maxim de înălțime = D + P + E, D/S + P + M ▪▪Înălțime maximă la streașină = 5,5 m; ▪▪ Înălțime maximă la coam�

Pagina 61-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 62 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

� = 11 m (în cazul învelitorilor cu panta de 45° – 55°) și 12 m (în cazul învelitorilor cu panta de 55° – 70°). ▪▪ Față de cota terenului în punctul cel mai de jos: ▪▪Înălțime maximă la streașină = 5,5 m; ▪▪Înălțime maximă la coamă = 11 m. ▪▪ Pentru terenurile rezultate în urma dezmembrării, POT și CUT se vor calcula raportat la suprafața terenului inițial, din planul parcelar istoric. NU! DA 5 AȘA NU: Se va evita amplasarea construcțiilor de dimensiuni mari la intrarea în sat, mai ales în conul de vizibilitate a unui monument sau ansamblu important de clădiri. În general, gabaritul clădirilor scade spre marginea satului, iar clădirile noi trebuie să țină cont de acest lucru. 3 AȘA DA: Construirea perimetrală scade riscul înălțării excesive a construcțiilor și creează incinte specifice satului sud-transilvănean. (Turulung-Vii, Satu Mare) NU! 3.4. Amplasarea construcțiilor și a amenajărilor noi în afara vetre

Pagina 62-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 63 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

i satului – probleme de încadrare în peisaj NU! NU! 1 6 AȘA NU: Supradimensionarea unor laturi ale construcției poate scoate construcția din scara locului, cu impact negativ asupra peisajului înconjurător. AȘA NU: Amplasarea unei construcții supradimensionate la intrarea în sat (Hosman, jud. Sibiu) NU! DA 4 AȘA NU: Se interzice amplasarea unor clădiri noi în vizorul primei imagini asupra satului, indiferent dacă se merge pe un drum de țară, printre dealuri sau pe o șosea de mare trafic. 2 AȘA DA: Prin fragmentarea volumului, dar fără a pierde din suprafața construită, se îmbunătățește vizibil impactul vizual asupra mediului, dând întregii construcții o scară umană. 7 AȘA NU: Amplasarea unei clădiri permanente de locuit în afara vetrei satului are un efect distrugător asupra peisajului. Satele grupate și pajiștile neconstruite reprezintă o caracteristică extrem de importantă a peisajului cultural sud-transilvănean, unic în Europa, �

Pagina 63-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 64 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

�i din această cauză trebuie păstrat. (Ruja, jud. Sibiu) 3.5. Amplasarea construcțiilor și a amenajărilor noi în vatra satului – probleme de încadrare pe lot NU! DA 13 1 AȘA NU: Se va evita amplasarea unor construcții noi în vatra satului în locurile în care acestea impietează asupra vizibilității către un monument istoric sau către o perspectivă valoroasă. NU! 3 AȘA DA: Spațiul liber dintre grajd și șură poate fi utilizat ca spațiu construibil. Se recomandă atenție mărită pentru problemele legate de incendiu, legătura nouă convertind întregul ansamblu într-un volum unic. DA 2 AȘA NU: Simulare: lotizare pentru locuințe dispusă în conul de vizibilitate a unei perspective spectaculoase asupra satului (Hosman, jud. Sibiu) 4 AȘA DA: În lipsa anexelor din prelungirea casei, se poate construi o clădire cu un gabarit semnificativ. DA DA 14 1 AȘA DA: Volumul în care se vor încadra clădirile noi trebuie să respecte specificul local

Pagina 64-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 65 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

; în cazul acesta, cel dat de vecinătăți. DA 3 AȘA DA: Intervențiile noi trebuie să respecte specificul ierarhiei volumelor. În cazul acesta, ambele case de pe lot sunt asemănătoare ca dimensiune. DA 2 AȘA DA: Alternanța caselor dispuse transversal pe lot cu cele dispuse longitudinal sunt cazuri destul de frecvente, care apar în satele înstărite. Această caracteristică trebuie păstrată și în cazul intervențiilor noi. 4 AȘA DA: Alipirea casei mici de casa vecină s-a făcut în trecut din motive de ordin practic: folosirea maximală a spațiului curții, apa urmând a fi scursă înspre interiorul lotului. DA DA 15 1 AȘA DA: Unirea acoperișului casei mai vechi cu cel al casei construite ulterior a reprezentat în trecut o metodă frecventă de a câștiga un spațiu în plus, atât în podul pentru depozitare, cât și la nivelul parterului, folosit pentru adăpostirea temporară a carului cu fân, protejând în același timp poarta de intemperii. S

Pagina 65-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 66 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

e recomandă păstrarea conformației originare a clădirilor, dar, în cazul clădirilor fără valoare istorică, ci strict ambientale, se acceptă soluția precizată mai sus. 3 AȘA DA: Compoziția asimetrică a ansamblului fațadei este o caracteristică pregnantă a satelor arhaice și dă o notă pitorească desfășuratei stradale. Se recomandă, pe cât posibil, păstrarea acestei soluții pentru intervențiile noi. Se acceptă în mod excepțional mărirea gabaritului clădirii mici până la nivelul casei vecine, dar numai în cazurile justificate. DA 2 Exemplu de acoperișuri comasate 4 AȘA DA: Diferențierea volumelor prin gabarit și poziționare pe lot generează imaginea unică a satelor din sudul Transilvaniei, iar clădirile noi trebuie să se înscrie în acest specific. Se acceptă, în mod excepțional, mărirea gabaritului clădirii mici până la nivelul casei vecine, dar numai în cazurile justificate. NU! DA 16 1 AȘA DA: Conformația clădirilor noi

Pagina 66-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 67 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

trebuie să răspundă cerințelor actuale de locuire. În cazul de mai sus, construcția nouă primește funcția de garaj, fiind prevăzută cu un gol adecvat pentru accesul spre carosabil. (Richiș, jud. Sibiu) 3 AȘA NU: Construirea în mijlocul incintei și retras de la marginile lotului nu reprezintă un specific al satelor din sudul Transilvaniei și trebuie, ca atare, evitat. NU! DA 2 AȘA DA: Construcție nouă: pensiune turistică realizată cu finanțare europeană. Exemplul se referă la dispunerea și volumetria adecvată a corpurilor, nu la soluția detaliilor de arhitectură. (Bunești, jud. Brașov) 4 AȘA NU: Supradimensionarea clădirilor este interzisă, chiar dacă respectă regimul de înălțime și retragerile de la limitele de proprietate. În cazul necesității realizării unei construcții de suprafață mare, se recomandă segmentarea gabaritului în volume ierarhizate adecvat. DACĂ SE RESPECTĂ INDICII URBANISTICI (REGIM DE ALINIERE, REGIM DE ÎNĂL

Pagina 67-Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de ...

Pagina 68 - Zona Saseasca - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

ȚIME, POT, CUT ETC.) AI VECINĂTĂȚILOR, LEGEA 350 DIN 2001 A URBANISMULUI PREVEDE CĂ NU ESTE NECESARĂ ELABORAREA UNUI P.U.Z. 17 NU! 1 AȘA NU: Este interzisă realizarea unor construcții care nu țin cont de aliniamentul general la streașină și la coamă al vecinătăților. NU! Recomandări care ţin de calitatea utilizării spaţiilor 2 AȘA NU: Este interzisă realizarea unor construcții în axa lotului sau apropiat de acesta, chiar dacă construcția nouă respectă aliniamentul la stradă. Cultură şi educaţie: În cazul construcţiilor de învăţământ, se recomandă împărţirea amplasamentului în mai multe zone funcţionale: zona ocupată de construcţie, zona curţii de recreaţie, zona terenurilor şi a instalaţiilor sportive şi zona verde. Pentru învățământul preşcolar (grădiniţe), se va asigura o suprafaţă minimă de teren de 22 mp/copil, iar pentru şcoli primare, gimnaziale, licee, şcoli postliceale şi şcoli profesionale, o suprafa�