Foraje puturi apa  TIPFOR

Foraje puturi apa TIPFOR

Marca:
TIPFOR
Serviciu prestat de:

TIPFOR

Vezi profil furnizor
Informațiile din această pagină nu mai sunt actualizate.
TIPFOR

Foraje puturi de adâncime


Despre foraje puturi la mică adâncime putem spune că sunt lucrări ieftine. Acesta este adevărul, din acest motiv sunt preferate de către o mare parte din clienți. Este vorba însă de clienții neinformați. Cine însă dorește apă de calitate va alege întotdeauna foraje puturi de adancime.
 
Motivația forării unui puț de adâncime constă doar în calitate. Căci un foraj care se alimentează din primul strat de apă, acesta va fi pânza freatică. Ori, după cum se știe, pânza freatică este deja un rezervor de apă poluată. Calitatea acestei ape nu mai este cea de acum 40-50 de ani, în ea se varsă toate scurgerile, toți agenții poluatori, precipitațiile care aduc apa din atmosfera poluată.
 
V-ați putea gândi și la varianta ca pentru grădină să folosiți apa dintr-un foraj de suprafață. Iar pentru consum și gătit să folosiți apa îmbuteliată. Ar fi o soluție de compromis, probabil mai ieftină decât un foraj la mare adâncime. Însă gândiți-vă ce fel de culturi veți obține dacă le stropiți cu o apă plină de nitriți și pesticide. Știți desigur răspunsul, așa că nu mai ezitați și alegeți foraje puturi de adâncime.
 

Foraje de mediu, piezometre pentru asigurarea calității apei subterane

 
Când spunem foraje de mediu ne referim de fapt la piezometre. Noțiunile sunt oarecum echivalente, în sensul că vorbirea curentă le atribuie aceeași semnificație. Limbajul comun se referă la același lucru, fie că-i spune foraj de mediu, fie piezometru.

Agențiile de protecție a mediului sunt obligate prin lege să monitorizeze calitatea apelor în general, a celor subterane în particular. Urmărirea calității apei subterane (în special a pânzei freatice) se face aproape exclusiv prin intermediul execuției unor foraje de mediu. Au primit această denumire (în vorbirea curentă) deoarece sunt cerute de către agențiile de protecție a mediului. Dacă nu ar exista norme legale în sensul acesta, probabil că puțini antreprenori ar cheltui bani cu piezometrele, respectiv cu denumirea generică de foraje de mediu.

Piezometre sunt acele aparate prin care se determină nivelul de compresibilitate al unui lichid. În cazul forajelor de mediu ele sunt folosite (și) la prelevarea probelor de apă, de unde și denumirea primită în limbajul curent.


Cine are nevoie de foraje de mediu…

Nevoia de a face foraje de mediu derivă din viața cotidiană. O fermă de porci va fi supravegheată cu atenție, tocmai pentru a evita poluarea apelor subterane. În practică s-a observat că fermele de animale pot fi mari poluatoare. Situația este identică și în cazul firmelor producătoare de substanțe chimice, fabrici de îngrășăminte, depozite de substanțe toxice, depozite de deșeuri etc.

Forajele de mediu sunt utile și pentru flotațiile miniere și iazurile de decantare. Acestea sunt de asemenea mari pericole în a oferi surse de poluare a apelor subterane.

Urmărirea activității economice cu potențial de poluare este o sarcină care revine României în cadrul programelor de cooperare și supraveghere la nivel european. Însă nu doar atât, efectuarea de piezometre în mod regulat ne pune la adăpost de accidente ecologice. Apoi, păstrarea mediului și a apelor subterane cât mai curate este o datorie față de generațiile viitoare.
 

Foraje geotermale și pompe de căldură

 
Noțiunea de foraje pompe de căldură începe să fie din ce în ce mai cautată. IÎn fapt, este vorba despre o tehnologie revoluționară. Respectiv aceea prin care căldura pământului se folosește pentru încălzire pe timp de iarnă. Sau, despre foraje pompe de căldură putem vorbi și vara, când procedeul este invers.
Prin geotermie înțelegem tot acest ansamblu de tehnici prin care folosim energia termică a pământului. În continuare, încercăm să explicăm foarte pe scurt, tot ce ține de această inovație a tehnicii.

Acest tip de foraje diferită față de forajele pentru puțuri de apă, în sensul că se urmărește punerea în valoare a energiei termice a pământului. Așa cum o pompă de căldură este cu totul altceva decât o pompă de scos apa dintr-un puț de apă potabilă.

Folosirea energiei termice a pământului pentru încălzirea imobilelor a devenit un fapt relativ obișnuit și pentru România, cu precădere în vestul țării. Totuși, încălzirea locuințelor folosind energia termică a pământului are altă dimensiune în alte țări, comparativ cu cea de la noi. Deși foraje se fac și într-un caz și în celălalt, trebuie să facem distincție între sistemele de încălzire care folosesc apele termale și cele care folosesc energia termică.

Lucrari de foraj pentru sprijiniri și consolidări


Există o anumită categorie de foraje care-și au utilitatea acolo unde avem de-a face cu terenuri ce nu pot suporta sarcinile pe care le generează greutatea unei construcții. Cu alte cuvinte, solul nu poate „ține” construcția pe el, este prea moale, instabil… diverse alte motive. În aceste cazuri se folosesc foraje care au ca rezultat micropiloții sau piloții forați. Aceștia au rolul de a pătrunde dincolo de solul instabil, să ajungă la solul bun pentru construcție și a transmite greutatea acesteia. Pentru a face ușoară viața constructorilor și pentru a putea de fapt face o cosntrucție sigură se practică această metodă de foraje.

Micropiloții (piloții) forați se mai folosesc acolo unde se intenționează consolidarea unor terenuri în zonele ce urmează a fi excavate, iar acestea de obicei se află în interiorul marilor aglomerări urbane. Acest tip de foraje au deci ca obiect consolidarea si crearea posibilității reale de a construi pe un teren slab. Sunt foraje ce reprezintă de fapt ingeniozitatea tehnică a construcțiilor moderne.

 

Foraje de epuisment; asecări

 
Aceste foraje de epuisment mai sunt cunoscute sub denumirea de „asecări”. Pentru publicul profan care nu cunoaște termenii folosiți în tehnica forărilor, în hidrologie, deși nici nu trebuie să le cunoască în amănunțime, ci doar să angajeze (contracteze) un astfel de serviciu, ne facem datoria de a desluși semnificația cuvântului. Termenul de „epuisment” provine din limba franceză (nr. epuizment) fiind adaptat de vorbirea curentă a limbii române.

Forajele de epuisment înseamnă așadar îndepărtarea apei din sol pentru a se putea realiza construcții cu fundații adânci. Apar deci acolo unde au loc excavații mari de pământ. Închipuiți-vă că se dorește construirea unui hotel, a unui ansamblu imobiliar cu gabarit impresionant, a unei parcări supraterane și lucrările de fundație pentru construcții nu pot fi executate pentru că nivelul pânzei freatice este prea ridicat. În acest caz intervin forajele de epuisment (de asecări) care vor extrage apa de la adâncimea respectivă.
Pentru noi, confidențialitatea dvs. este importantă
Portalul spatiulconstruit.ro folosește cookies pentru a asigura funcționalitatea și securitatea site-ului, pentru a personaliza conținutul și modul de interacțiune, pentru a oferi facilități de social media și pentru a analiza modul în care este utilizat site-ul. Aceste cookies sunt stocate și prelucrate, de către noi sau partenerii noștri în conformitate cu toate reglementările în vigoare și toate standardele de confidențialitate și securitate actuale.

Vă rugăm să rețineți că este posibil ca anumite prelucrări ale datelor dumneavoastră cu caracter personal să nu necesite consimțământul dumneavoastră, dar vă puteți exprima acordul cu privire la prelucrarea realizată de către noi și partenerii noștri conform descrierii de mai sus utilizând butonul SUNT DE ACORD de mai jos.

Navigând în continuare, vă exprimați acordul implicit asupra folosirii cookie-urilor.

Mai multe detalii despre politica noastră de confidențialitate aflați aici: https://www.spatiulconstruit.ro/politica-de-confidentialitate.