Element structural al constructiei, aflat la baza acesteia avand rolul de a transmite solului si a asigura repartizarea uniforma a presiunilor exercitate de constructie asupra acestuia astfel incat sa nu fie depasita presiunea specifica admisibila pe stratul de fundare. Fundatiile pot fi directe (continue sau izolate) sau indirecte (pe piloti) tipul acesteia stabilindu-se in functie de natura terenului de fundare si caracteristicile constructiei.
Fundatie continua: bloc de fundare in forma de retea, utilizat in general pentru structuri cu diafragme (ziduri, pereti).
Fundatie izolata: fundatie cu bloc de fundare de forma poligonala (dreptunghi in general), sub stalpi sau sub nodurile retelelor de grinzi. A nu se confunda cu izolarea elementelor care compun fundatia.
Mai multe informatii vezi si in Dosare tematice - Fundatii.
