Combaterea temperaturilor caniculare extreme prin crearea de natură urbană

Temperatura globală medie a depășit temporar pragul de 1,5°C [1] peste nivelul preindustrial în prima și a treia săptămână a lunii. Începând cu luna mai, temperatura medie globală a suprafeței mării a fost cu mult peste valorile observate anterior pentru această perioadă a anului, ceea ce a contribuit la o lună iulie excepțional de caldă.

În cadrul unei ședințe a UN (United Nations – Organizația Națiunilor Unite) [2], secretarul general António GUTERRES a subliniat necesitatea unei acțiuni globale privind emisiile de gaze cu efect de seră, a adaptării la schimbările climatice și a finanțării pentru climă. El a avertizat că „era încălzirii globale s-a încheiat” și că „a sosit era fierberii globale”. Deși schimbările climatice sunt evidente, „încă putem opri ce este mai rău”, a spus el. „Dar, pentru a face acest lucru, trebuie să transformăm un an de arșiță într-un an de ambiție arzătoare”.

„Vremea extremă care a afectat multe milioane de oameni în luna iulie este, din păcate, realitatea dură a schimbărilor climatice și o avanpremieră a viitorului.” - secretarul general al Organizației Meteorologice Mondiale, prof. Petteri TAALAS

„Necesitatea de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră este mai urgentă ca niciodată. Acțiunea climatică nu este un lux ci o necesitate.” [3]

Dacă nu se reduce rapid consumul de combustibili fosili, valurile de căldură se vor intensifica, urmând să apară la fiecare 2-5 ani într-o lume cu 2°C mai caldă [4].

Căldura letală este mai puțin recunoscută; în Spania, însă, s-au înregistrat 4.600 de decese doar în 2022, din cauza temperaturilor ce au depășit 40°C. Fără reducerea emisiilor, 90.000 de europeni ar putea muri anual din cauza căldurii [5]. Numărul deceselor cauzate de căldură a crescut în SUA, Mexic, Spania, Italia, Grecia, Cipru, Algeria și China; la fel și spitalizările. Peste 100 de milioane de locuitori din sudul SUA și din Italia și Spania se confruntă cu alerte de căldură, ceea ce are impact asupra cererii de energie electrică și a culturilor precum măslinele și bumbacul. Zonele urbane, unde locuiesc 75% dintre europeni, se confruntă cu amenințări urgente, deoarece infrastructura care absoarbe căldura și spațiul verde limitat creează „insule de căldură”. Temperaturile de la suprafața urbană pot fi cu 10-15°C mai ridicate comparativ cu cele din arealele rurale învecinate [5].

Temperatura globală medie zilnică a aerului de la suprafață de la 1 ianuarie 1940 până la 23 iulie 2023, reprezentată ca serie de timp pentru fiecare an. 2023 și 2016 sunt marcate cu linii groase colorate în roșu deschis și roșu închis. Alți ani sunt reprezentați cu linii subțiri și umbrite în funcție de deceniu, de la albastru (anii 1940) la roșu cărămiziu (anii 2020). Linia punctată și învelișul gri reprezintă pragul de 1,5°C peste nivelul preindustrial (1850-1900) și imprecizia acestuia. Date: ERA5. Credit: C3S/ ECMWF.

Încălzirea rapidă a Europei intensifică valurile de căldură cu risc pentru sănătate, care se vor înrăutăți în toate regiunile, în special în sud. Între 2017 și 2021, Europa s-a încălzit cu 2°C peste normele secolului al XIX-lea (C3S, 2022a). Începând cu anul 2000, o mare parte din continent s-a confruntat cu valuri de căldură intense recurente (AEM, 2022c). Riscurile în creștere includ zile mai călduroase, temperaturi nocturne ridicate și valuri de căldură umedă tot mai mari (AEM, 2021a). Insulele de căldură urbană (>2°C) afectează aproape jumătate din spitalele și școlile din orașe, expunând persoanele vulnerabile [6].

Valurile de căldură se află pe primul loc între fenomenele meteorologice mortale din Europa. Vulnerabilitatea la căldură extremă va spori morbiditatea și mortalitatea, dacă nu se iau măsuri. Numărul deceselor cauzate de căldură este în creștere, în special în sudul Europei. Creșterea temperaturilor a dus la o pierdere anuală de 16 ore de muncă pe an pentru fiecare lucrător din locurile de muncă cu expunere ridicată, în perioada 2016-2019, comparativ cu perioada 1965-1994, sudul continentului fiind cel mai afectat. Atenuarea și adaptarea urgentă la schimbările climatice sunt imperative pentru sănătatea umană [4]. Amenințările actuale și viitoare la adresa sănătății din Europa necesită o intensificare a acțiunilor climatice.

Rapoartele studiilor efectuate le oferă autorităților locale strategii practice pentru a combate insulele de căldură urbană. Prin crearea de coridoare de vânt pentru ventilație, prin proiectarea de acoperișuri și fațade verzi pentru clădiri, prin utilizarea unor culori mai deschise în construcții, prin crearea numeroaselor spații verzi și printr-o mai bună utilizare a apei, este posibil să se reducă temperaturile urbane [7] și să se îmbunătățească condițiile de viață ale locuitorilor orașelor.

Planurile de acțiune împotriva căldurii sunt puse în aplicare din ce în ce mai des și există dovezi că acestea conduc la reducerea mortalității cauzate de căldură.

În plus, orașele care au o planificare urbană pentru căldură extremă tind să fie mai răcoroase și să reducă efectul de insulă de căldură urbană. Există o nevoie urgentă de accelerare a punerii în aplicare a planurilor de acțiune împotriva căldurii, având în vedere creșterea vulnerabilității determinată de tendințele care se intersectează între schimbările climatice, îmbătrânirea populației și urbanizare.

Un val de căldură - sub aspectul sănătății - este o perioadă de cel puțin două zile consecutive în care temperatura maximă aparentă (T appmax) depășește a 90-a percentilă a lui T appmax și temperatura minimă (T min) depășește a 90-a percentilă a lui Tmin. Temperatura aparentă este o măsură a disconfortului relativ datorat căldurii și umidității ridicate combinate. Valurile de căldură legate de sănătate sunt calculate pentru lunile iunie, iulie și august.

Politicile europene promovează utilizarea soluțiilor bazate pe natură și ecologizarea urbană [6]. Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 încurajează readucerea naturii în orașe prin crearea unei infrastructuri verzi biodiverse și accesibile. Strategia subliniază, de asemenea, importanța elaborării unor planuri de ecologizare urbană în orașele și în localitățile mari (CE, 2020c). Rolul soluțiilor bazate pe natură, în ceea ce privește rezistența la schimbările climatice, este recunoscut de strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice (CE, 2021a).

Vegetația din orașe ajută la reducerea temperaturilor prin evapotranspirație, umbrire și absorbție mai mică a căldurii și, astfel, poate contribui la scăderea mortalității cauzate de căldură (PASCAL et al., 2021). Parcurile, arborii și acoperișurile verzi apar ca măsuri eficiente pentru reducerea temperaturii aerului ambiant și pentru îmbunătățirea confortului termic atât în exterior, cât și în interior. UBA (2022) identifică menținerea arborilor existenți și plantarea de noi arbori, completată de înverzirea acoperișurilor și a fațadelor, printre opțiunile de adaptare la căldură potrivite pentru moderarea climatului.

Înverzirea liniilor de tramvai este o soluție eficientă pentru estomparea efectului de insulă de căldură urbană, deoarece plantele de tip sedum sau chiar simplul gazon au un efect de răcire considerabil și influențează în mod pozitiv climatul local.

În mediul urban, implementarea vegetației între șinele tramvaielor poate reduce temperatura cu până la 50%, diminuând riscul de deformare a șinelor și eliminând nevoia de inspecții frecvente. Datorită liniilor de tramvai înverzite, orașele pot beneficia de o răcire naturală, cu multiple avantaje, precum: îmbunătățirea calității aerului, crearea unor microclimate mai plăcute și promovarea spațiilor comunitare, aducând natura mai aproape de mediul urban și sporind bunăstarea mentală a locuitorilor.

Pentru a combate creșterea temperaturilor, este esențial să se recurgă la soluții bazate pe crearea de natură urbană. Ca, de exemplu, creșterea acoperirii cu arbori în zonele urbane la 30% [5] – măsură care ar putea preveni aproape 40% din decesele cauzate de căldură (The Lancet).

Înverzirea urbană oferă o serie de beneficii: reducerea temperaturii, retenția apei pentru a limita inundațiile, filtrarea aerului, reducerea zgomotului și creșterea bunăstării mentale (AEM, 2019a). Impactul său asupra sănătății este substanțial, putând preveni decesele premature în orașele europene și favorizând sustenabilitatea. (Pereira Barboza et al., 2021)