Interviu cu pionierul arhitecturii ecologice - Ken Yeang, invitat special al Forumului International de Arhitectura SHARE din 6-7 noiembrie 2017

Arhitectul de origine malaeziana Ken Yeang, numit de ziarul Guardian „unul dintre cei 50 de oameni care ar putea salva planeta“, vorbeste despre ecologie si arhitectura sa durabila cu share-architects.com. Proiectele premiate din portofoliul sau includ Biblioteca Nationala din Singapore, Menara Mesiniaga, Roof Roof House si Solaris Tower.

Munca lui Ken Yeang, unul dintre pionierii si vizionarii arhitecturii durabile, este axata pe disciplina ecologiei in arhitectura. Nascut in 1948, Yeang a studiat arhitectura si designul ecologic in Marea Britanie si Statele Unite ale Americii, iar in 1974 a primit doctoratul de la Universitatea Cambridge pentru lucrarea sa intitulata „Un cadru teoretic pentru incorporarea considerentelor ecologice in designul si planificarea mediului inconjurator."

Yeang incepe sa proiecteze structurile ecologice raspunzand in primul rand climatului local si ecologiei. Proiectarea in functie de climat este designul „bioclimatic“ care constituie baza de plecare pentru includerea ulterioara a aspectelor ecologice in cladirile „ecologice“. Structurile bioclimatice folosesc putina energie si functioneaza in mare parte in mod pasiv, ceea ce inseamna ca au caracteristici precum iluminatul natural si sisteme de climatizare interioara, care sunt rezultatul integrarii atente a structurii in clima contextului. Un exemplu relevant este casa proprie a lui Yeang, Roof Roof House construita in 1985, care include multe dintre aceste idei bioclimatice. Designul distinctiv al acoperisului dublu filtreaza soarele tropical din Malaezia si ofera umbra casei. Curbura sa unica a fost conceputa pentru a lasa in interior lumina diminetii, in timp ce caldura si lumina soarelui din mijlocul zilei si de dupa amiaza este filtrata. In plus, Roof Roof House dispune de un sistem unic de ventilatie incrucisata, construita in geometria planului si configurarea constructiei care permite circulatiei aerului natural sa pastreze interiorul casei confortabil.

P. E .: Inca locuiti acolo?

K.Y .: Da, inca mai traiesc acolo! Dar un fapt interesant in viata mea ca arhitect a fost ca pe atunci colegii mei arhitecti, foarte competitivi, au folosit designul casei impotriva mea. Ei au spus clientilor: „... uitati-va la casa lui Ken, daca il angajati pe el ca arhitect asta o sa primiti, un design neconventional, dar daca ma angajeti pe mine ca arhitect, veti primi o casa conventionala.“. Asadar au folosit casa impotriva mea. 30 de ani mai tarziu, in 2015, aceeasi arhitecti colegi fac referire la casa si spun: „... aceasta este casa lui Ken Yeang ...Ken Yeang a fost inaintea timpului...“

P. E .: Sunteti preocupat de ecologie, durabilitate si design verde in cladiri, dar ce rol are poetica arhitecturii in lucrarile dumneavoastra? Ati putea sa ne spuneti mai multe despre partea imateriala a arhitecturii si modul in care abordati lumina si spatiul?

K.Y .: Lumina este foarte, foarte importanta si, de exemplu, casa mea are un spatiu interior foarte luminos si vesel. Are ferestre mari la parter pe partea de nord, sud, est si unele pe fatada vestica, iar cand ma trezesc dimineata interactionez cu un spatiu magic luminos. Peretele de sticla din fata piscinei permite soarelui sa se reflecte in piscina si miscarea apei este vizibila pe tavan, lucru care ofera un sentiment frumos si placut. Ventilatia naturala transversala este importanta si aici se poate regla circluatia aerului in interior prin ajustarea deschiderilor peretelui exterior in functie de locul din care vantul bate.

Dar sa va povestesc putin despre cum vad eu lucrurile. Pentru mine, o lucrare de arhitectura trebuie sa abordeze urmatorii factori: prima este „functiunea“ - trebuie sa functioneze bine, atfel este inutila. In al doilea rand, aceasta trebuie sa indeplineasca „criteriile”- cerintele de constructie guvernamentale, costurile si bugetul clientului, sa fie livrate la timp, sa fie o constructie de calitate si sa indeplineasca alte criterii, inclusiv a fi verde. Al treilea factor este faptul ca trebuie sa fie „frumoasa“, iar acest lucru este, desigur, foarte subiectiv, dar acest este locul in care intervine poetica. Ce de-al patrulea factor este cel mai important pentru mine - este factorul de fericire. Arhitectura trebuie sa faca oamenii fericiti. Daca, de exemplu, faci o casa pentru o familie, de fapt, le poti transforma in mod pozitiv viata. Ii poti face extrem de fericiti. In mod similar, cu un design de birou, poti face utilizatorii incredibil de fericiti sa lucreze in cadrul cladirii.

P.E. ...iar productivitatea poate creste.

K.Y .: Da, dar arhitectura nu este doar despre cresterea productivitatii, ci despre fericire. Productivitatea are de a face cu bani, dar fericirea este despre ceea ce este vorba in arhitectura. Inainte de a incepe un design, ne intrebam: „Ce putem face pentru a face utilizatorii si oamenii fericiti? Care sunt lucrurile pe care le putem incorpora? Ce isi doresc utilizatorii?“ Unii oameni folosesc termenul «liveability», dar pentru mine este totul despre fericire.

P. E .: Este designul ecologic o miscare, un stil sau ceva ce ar trebui sa includem de acum incolo in fiecare cladire?

K.Y .: Designul verde este un must-have. Nu putem sa fugim de el. Este o obligatie sa conservam mediul natural. In ultimii doua sute de ani, de la revolutia industriala, am uitat despre asta. Am negat natura si dintr-o data ne dam seama ca schimbarile climatice afecteaza planeta. Creste nivelul marii, aerul este contaminat, din cauza schimbarilor climatice unele locuri calde au devenit reci. Trebuie sa proiectam pentru viitorul planetei. De fapt, s-ar putea sa fie putin cam tarziu si sa devina mai rau daca nu luam masuri iminente. Avem poate 50-100 de ani sa reparam ce am distrus.

Pentru noi designul are trei dimensiuni: trecut, prezent si viitor. In urma cu 10-20 de ani am proiectat pentru viitor, am proiectat in asa fel incat sa nu afectam mediul viitor. Dar acum, cu atat de mult daune provocate pe planeta, trebuie sa proiectam si pentru a repara trecutul si sa nu afectam viitorul. Acum 20 de ani nu trebuia sa abordam trecutul, dar acum este nevoie.

P. E .: Care este urmatorul lucru important in arhitectura asupra caruia trebuie sa ne concentram?

K.Y .: Exista o multime de lucruri pe care trebuie sa ne concentram. Problema multor arhitecti este ca au intrat in proiectarea durabila putin mai tarziu in viata lor profesionala si multi nu au un background adecvat in ecologie. Daca ai un background in ecologie iti dai seama ca proiectarea ecologica este complexa si exista o multime de factori care trebuie abordati. Pentru mine este important sa biointegratez ecologic mediul construit cu mediul natural, iar acest lucru nu este simplu. O multime de arhitecti cred astazi ca sistemele de acreditare sunt tot ce conteaza pentru ca o cladire sa fie verde, daca au obtinut LEED Platinum sau BREEAM Excellent. Nu-si dau seama ca exista mult mai mult decat doar acreditare.

Pentru mine, exista trei moduri de a proiecta ecologic: nature-centric, techno-centric si antropo-centric. Antropo-centric inseamna ca dau importanta oamenilor, oamenii au prioritate in fata naturii. Techno-centric inseamna ca dau importanta tehnologiei, de exemplu, majoritatea sistemelor de acreditare despre asta sunt. Nature-centric este atunci cand dau prioritate naturii, iar pentru mine acesta este punctul de pornire, nu tehno-centric si nici antropo-centric. Deci, urmatorul lucru important pentru mine in designul verde este ecologia, modul in care ne construim mediul si sistemele de productie incat sa fie ecologice si eficiente fara sa dauneze naturii.

P. E .: Ce parere aveti despre standarde precum BREEAM, LEED etc.? Este aceasta abordare inca valabila?

K.Y .: Exista doua modalitati de a privi standardele. Ar trebui sa fie bazate pe performanta in loc sa fie prescriptive. Care este diferenta? Prescriptiv inseamna ca setezi un standard. Performanta inseamna setarea unui obiectiv final. Standardele sunt usor de realizat in mod prescriptiv, in timp ce atingerea 100% a obiectivelor de performanta este dificila. Pentru a fi bun in orice nu exista limita si trebuie sa cautam sa avansam de la bine la cel mai bine. Performanta nu are nicio limita si acesta este obiectivul nostru principal.

P. E .: Ce spun clientii acum ca exista atat de multa sensibilizare cu privire la designul verde? Le cer contractorilor si arhitectilor sa-l includa? In biroul dumneavoastra propuneti clientilor o abordare verde sau ei vin la dumneavoastra stiind ca asta faceti?

K.Y .: 60% dintre clienti vin la noi pentru ca doresc serviciul unui arhitect, iar 40% dintre ei vin pentru ca doresc un design ecologic. Cred ca acest 40% este in crestere.

P. E .: Cat de importante sunt premiile si recunoasterile pentru un architect?

K.Y .: Pentru mine, un arhitect trebuie sa faca cinci lucruri: Trebuie sa fie unic si diferit. In al doilea rand, orice ar face unic trebuie sa fie relevant - daca este unic, dar nu este relevant, atunci ce sens are? In al treilea rand, trebuie sa fie de actualitate - ar trebui sa abordeze problemele actuale. In al patrulea rand, trebuie sa fie credibil - oamenii trebuie sa creada ca este capabil sa faca ce isi propune si, in sfarsit, trebuie sa fie motivant - trebuie sa faca oamenii extrem de incantati de munca sa si sa-l angajeje ca arhitect imediat. Daca poti realiza aceste cinci lucruri - unicitatea, relevanta, actualitatea, credibilitatea si sa fie motivant- ai luat comisionul.

Si ce fac premiile? Premiile te fac credibil. Inseamna ca cineva, undeva, spune ca-ti faci treaba foarte bine si meriti sa fii premiat. Un premiu este definit in afaceri ca „aprobarea unor parti terte.”

P. E .: Care ar fi sfatul dumneavoastra pentru viitorii arhitectii care citesc acest interviu?

KY: Sfatul meu este ca, daca vrei sa fii arhitect, atunci fii arhitect pentru ca iti doresti sa proiectezi, sa creezi, sa faci lucruri si esti atat de pasionat incat esti pregatit sa accepti stresul si toate incercari si suferintele de a fi arhitect. Viata unui arhitect este foarte stresanta si nu este usor din diverse motive. Primul este ca arhitectura este o afacere bazata pe bani. Asta inseamna ca pentru a-ti primi remuneratia trebuie sa prestezi munca in primul rand si apoi te va plati clientul, dar, din pacate, nu intotdeauna imediat. Cu cat faci mai repede acest lucru, cu atat mai repede esti platit si poate afecta calitatea designului din cauza timpului acordat proiectarii. In cazul in care livrarea proiectului necesita un timp mai lung, va dura si pentru tine mai mult pana vei fi platit.

Al doilea lucru stresant despre arhitectura ca afacere este ca aceasta de obicei trebuie livrata intens - trebuie sa livrezi anumite lucruri la o anumita data si ora. Daca, de exemplu, ai mai multe proiecte in curs de desfasurare in birou, trebuie sa livrezi ceva pentru fiecare dintre ele, fie un desen, un document sau un apel telefonic etc, iar daca nu o faci in acea anumita zi sau ora, cineva se va supara pe tine.

In al treilea rand acesta este o afacere cu si despre oameni. Interactionezi cu oameni de fiecare data si trebuie sa fii atent la relatia cu ceilalti. Trebuie sa fii amabil cu clientii, angajatii, autoritatile si toata lumea cu care interactionezi.

Acestea sunt cateva dintre motivele pentru care este foarte stresant.

P. E .: Pentru ce ati vrea sa isi aminteasca lumea de dumneavoastra?

K.Y .: Pentru ce vreau sa fiu amintit? Am doar un singur cuvant, „totdeauna“. Vreau sa fiu amintit pentru... totdeauna.