Mai este clasicul digital signage suficient pentru promovarea unei afaceri?

Ce înseamnă, mai exact, clasicul digital signage?

Semnalizarea digitală presupune interconectarea mai multor elemente, în principal patru:

• display-ul (ecrane speciale, comerciale, și nu televizoare!);
• media player-ul (responsabil de încărcarea și stocarea conținutului în memoria internă și apoi difuzarea acestuia pe ecran);
• software-ul (poate fi diferit, în funcție de scopul urmărit; în principiu, asigură: crearea ușoară de conținut și încărcarea rapidă, controlul de la distanță al mai multor ecrane, colectarea datelor necesare cu ajutorul unor instrumente specifice, proiectarea de șabloane publicitare);
• conținutul (mesaje clare și atrăgătoare, imagini, videoclipuri, mesaje animate, fluxuri de date live - prognoza meteo, știri, postări din rețelele de socializare -, pagini web, liste de evenimente etc.).

Soluția clasică oferită prin LED-uri, display-uri, stretched display-uri, videowall-uri, tot ce înseamnă panotajul electronic și susține promovarea diferitelor tipuri de comunicări, se pare că a ajuns în punctul în care începe să (re)simtă nevoia unui update. De ce? Pentru că oamenii își doresc mai presus de orice interacțiune.

De ce simt oamenii nevoia să interacționeze?

Interacțiunea socială are un efect benefic asupra creierului - ne oferă un sentiment de siguranță și apartenență. Se întâmplă același lucru și în cazul interacțiunii digitale, cu „entități“ pe care doar le intuim și care nu au caracteristicile fizice ale unei prezențe umane? Într-un interviu acordat paginii digitalsignagetoday.com, Scott Schoeneberger, antreprenor și managing partner al Bluewater Technologie, ne încurajează să folosim interacțiunea, în contextul semnalizării digitale, pentru a crea momente de surpriză și delectare și, de asemenea, îi sfătuiește pe toți cei care au implementat soluții de digital signage sau urmează să le implementeze, să-i asculte și să se concentreze pe clienți: „Interacțiunea are valoare educațională prin faptul că le permite clienților să aprofundeze informații, să primească feedback despre produse și să plaseze comenzi care nu sunt în magazine. Mai poate fi folosită pentru diversificarea experienței, pentru a crea momente de surpriză și delectare.“

În consecință, interacțiunea, și în cazul digitalului, acoperă o zonă importantă din creier. Însă, nu e vorba doar de crearea unei stări de surpriză sau delectare, este vorba și de sentimentul de control al lucrurilor, de satisfacția răspunsului primit, al reacției imediate. Dar cum, mai concret, se poate updata clasicul digital signage pentru a pune la dispoziție consumatorului această experiență unică?

Timpul petrecut într-un spațiu devine mai valoros ca niciodată

Cel mai simplu tip de interacțiune se realizează cu senzorul de proximitate atașat, prin care se poate rula un CTA - după ce senzorul detectează mișcarea și, automat, interesul din partea privitorului, se va afișa informația finală. CTA-ul („call to action“) se referă la o imagine/ mesaj care invită cititorul să facă o acțiune în urma paginii parcurse; CTA-ul poate fi video, audio sau ambele. În cazul în care display-ul este tactil, cu atât mai bine: privitorul va fi implicat într-o experiență inedită. Prin experiență inedită se înțeleg o mulțime de posibilități de valorificare a timpului petrecut într-un spațiu (fie el interiorul unei bănci, al unui restaurant, companii, magazin, farmacii, aeroport, hotel etc.):

• completarea unui formular pentru a afla produsul potrivit;
• participarea la un quizz la finalul căruia, pe baza răspunsurilor selectate, se oferă un răspuns prestabilit;
• pornirea, de exemplu, a unei roți a norocului pentru a alege meniul (iată un mod inedit și distractiv în același timp de a lua o decizie, în contextul unui restaurant sau fast food).

Imaginați-vă, în cazul ultimului exemplu (și nu numai!), felul în care este redefinit conceptul de spațiu, din perspectivă vizuală, dar și din prisma funcției lui de „gazdă“ a unor experiențe inedite ca interacțiune digitală. Vestea bună e că aceste soluții se pot adapta oricărui tip de afacere, iar un consilier pasionat, ideal specializat în dezvoltarea de software și hardware custom, va schița varianta cea mai potrivită naturii bussiness-ului. Mai mult de-atât, opțiunilor de interacțiune prezentate, li se pot adăuga și alți triggeri.

Triggerul cu RFID, un alt model de interacțiune

Fast food-urile ar putea utiliza triggerul cu RFID (identificarea prin radiofrecvență se referă la un sistem fără fir alcătuit din două componente: tag-uri și reader-e): se presetează 3 module de RFID, i se asociază fiecăruia o informație, iar în clipa în care modulul de RFID este pus pe cititorul de RFID-uri, se declanșează un clip video/ formular/ informația prestabilită. Posibilitățile de atașare sunt diverse - fie pe counter-e, fie legate de display-urile din spate, unde sunt meniurile. Combinația este infinită în privința triggerilor implicați în procesul de interacțiune, nu se limitează la o singură variantă; se adaptează, în principal, în funcție de specificul afacerii. Adăugarea unei camere video și al unui soft de inteligență artificială contribuie și ele la îmbunătățirea experienței - se identifică, potrivit caracteristicilor feței, reacția față de un produs, preferințele, și, prin urmare, se afișează conținutul personalizat.

În concluzie, informația de tip general își va pierde treptat din interes sau se va reduce la câteva domenii. Conținutul personalizat câștigă teren în digital signage, iar interacțiunea joacă, în acest context, un rol important.