Metamorfoza unui muzeu: Montréal Insectarium ne dezvăluie fascinanta lume a insectelor

Proiectat de arhitecții berlinezi de la Kuehn Malvezzi și de birourile locale Pelletier De Fontenay și Jodoin Lamarre Pratte, Montréal Insectarium se întinde pe o suprafață totală de 3.600 de metri pătrați, înlocuind fosta clădire a insectarului din oraș, construită în 1990, cu o clădire cu două niveluri din sticlă, cu o volumetrie în trepte. Lângă ea se ridică, asemenea unei movile, o structură în formă de dom.

Proiectul a fost dezvoltat ca parte a celui mai mare complex muzeal pentru științele naturii din Canada, Space for Life. De proiectarea pesagistică s-au ocupat arhitecții de la atelier le balto din Berlin.

"Noul Insectar, situat lângă Biodom și Grădina Botanică, urmărește să transforme relația publicului cu insectele printr-o abordare arhitecturală și muzeologică inovativă”, spune echipa de design. Designul are la bază o analiză detaliată a 400 de ani de muzee, orangerii și alte tipologii arhitecturale destinate lumii naturale, fiind dezvoltat în antiteză cu clasica separare conceptuală dintre oameni și alte forme de viață.

Clădirea a fost deschisă publicului anul trec în aprilie, dezvăluindu-le vizitatorilor sute de specii de insecte.

Montréal Insectarium găzduiește colecții detaliate de insecte conservate, dar și habitate pentru specii vii, în timp ce le oferă vizitatorilor o experiență senzorială imersivă într-un labirint subteran, o serie de camere întunecate gândite ”să dezorienteze simțurile umane în diferite feluri”, facilitând o cunoaștere intimă a vieții de insectă.

Proiectul mai include o grădină care ”estompează separarea funcțională dintre interiorul și exterioul clădirii”, ateliere creative și zone pentru producție.

Au fost încorporate, totodată, mai multe principii ale dezvoltării sustenabile și bioclimatice. De pildă, volumetria serei este orientată spre sud, astfel încât zonele supraterane să beneficieze de o cantitate maximă de lumină naturală; grație unor sisteme mecanice avansate, o mare parte din căldura generată în interiorul serelor este recuperată și redistribuită, încălzind restul clădirii; pe acoperiș a fost instalat un sistem de colectare a apei de ploaie și au fost utilizate materiale de construcție locale, fără compuși organici volatili, printre alte elemente.