Spumă poliuretanică VS vată minerală / fibră de sticlă
În prezent, aplicațiile de termoizolare sunt dominate de fibra de sticlă, vata minerală, celuloza și spuma poliuretanică. Dar ce variantă este mai eficientă și de ce? În acest articol vom face o comparație între spuma poliuretanică cu celulă închisă și celelalte forme tradiționale de izolație.
Spuma poliuretanică cu celulă închisă VS vata minerală și fibra de sticlă
În trecut, cele mai populare soluții pentru izolație erau: fie fibra de sticlă, fie vata minerală. Folosite des pe piață, acestea erau soluțiile în anii trecuți. Vata minerală și fibra de sticlă se pot găsi în diferite sortimente, cu diferiți factori de transfer termic și la diferite prețuri.
Fibra de sticlă, spre exemplu, vine în diferite mărimi și cu diferite întrebuințări. În mod normal, abilitatea de termoizolație denumită și valoarea R (R- value) a fibrei de sticlă sau a vatei minerale este undeva la o medie de 3,2, pe când spuma poliuretanică cu celulă închisă are aceeași valoare (R-value) la o medie de 6-7 în funcție de densitatea acesteia.
Deși la prima vedere materia primă pentru vată minerală sau fibra de sticlă pare ieftină, aceasta aduce costuri suplimentare, ca cel pentru mâna de lucru sau pentru folia anticondens. Un alt dezavantaj este acela că, în timp, cele două materiale încep să se lase și să-și piardă din proprietățile termoizolante, deci vor trebui schimbate.
Un avantaj al celor două materiale este faptul că pot fi aplicate de oricine, deoarece nu necesită echipamente speciale, dar în același timp există riscul de a nu fi aplicate corect. Acestea trebuie ca la aplicare să aibă contact în șase puncte cu toate suprafețele care o înconjoară. De asemenea trebuie tăiată în jurul cablurilor electrice, a țevilor sau orice alt dispozitiv mai este aplicat pe suprafață.
Cele mai mari probleme la aplicarea fibrei de sticlă sau a vatei minerale apar atunci când nu sunt umplute cum trebuie spațiile în care sunt aplicate sau materialele nu sunt comprimate eficient. Fibra de sticlă și vata minerală sunt termoizolațiile care dau cea mai mare bătaie de cap proprietarilor și sunt de cele mai multe ori ineficiente. Motiv pentru care cei mai mulți constructori și arhitecți recomandă alte materiale.
Pe de altă parte, când vine vorba de spuma poliuretanică cu celulă închisă, aceasta are câteva proprietăți pe care niciunul dintre produsele mai sus menționate nu le are. Odată aplicată, spuma poliuretanică reușește să umple toate golurile și să se muleze în funcție de suprafața pe care este aplicată, cu alte cuvinte etanșează spațiul și nu mai permite pătrunderea curentului sau crearea de punți termice. Pe lângă calitatea termoizolantă superioară, spuma poliuretanică cu celulă închisă oferă și hidroizolație și fonoizolație.
În general, problema majoră când discutăm despre izolația casei sau izolația mansardei apare când vine vorba despre crearea unei bariere a aerului; dacă aerul cald este circulat prin casă sau aerul de afară intră înăuntru este clar că performanța termică variază foarte mult și, de asemenea, aerul umed din exterior va produce picături de apă unde sunt punți termice, ceea ceva duce în cele din urmă la apariția mucegaiului.