Stilul high-tech - cand vechiul pare mai nou
Cladirile realizate in stilul high-tech se remarca imediat prin arhitectura iesita din comun, rezultat al influentelor venite din inginerie, constructie si chiar din formele de manipulare a spatiului. Insa ceea ce impresioneaza cu adevarat la acest stil este faptul ca desi unele cladiri au o vechime mai mare de patru decenii acestea pare ca au fost construite doar cu cativa ani in urma.
Elemente din tehnologie, elemente industriale si elemente care scot “miezul” cladirilor la iveala. Acestea sunt trei dintre trasaturile definitorii ale stilului high-tech, nascut in anii ’70 si devenit un punct de legatura intre modernism si postmodernism. Datorita perioadei in care a aparut si influentelor moderne, stilul high-tech mai este supranumit si modernismul tarziu sau expresionismul structural. Un alt argument care dovedeste ca acest stil se afla la mijloc intre doua curente este si faptul ca a influentat pe mai departe si alte stiluri arhitecturale postmoderniste, cum ar fi neo-futurismul.
Cele mai multe cladiri high-tech s-au construit in America de Nord si Europa, ca urmare a influentelor Celei de-a Doua Scoli de la Chicago ce a introdus tehnologii revolutionare pentru constructia cladirilor inalte si zgarie-norilor. Materialele folosite cu preponderenta in acea perioada, precum otelul, betonul si sticla, au capatat un nou inteles prin prisma stilului high-tech. Astfel, tehnologiile si materialele de constructie au trecut de la chestiuni de structura la chestiuni definitorii pentru planul estetic si elemente care trebuiau vazute, observate si asimilate.
Putem spune ca motivul care a demarat aparitia stilului high-tech a fost deziluzia imprimata de arhitectura moderna, mai ales dupa proiectele urbane implementate de arhitectul elvetian Le Corbusier care vizau o arhitectura a economiei mai mult decat o arhitectura a designului, asadar niste spatii uniformizate si repetitive. Caracteristicile predominante ale stilului vizeaza evidentierea a orice cerinta tehnica sau tehnologica.
Cel mai bun exemplu il reprezinta chiar prima cladire construita in stil high-tech, si anume Centrul Pompidou din Paris, opera arhitectului britanic Richard Rogers, unul dintre pionierii acestui stil. Sistemele de ventilatie decoreaza fatada cladirii, iar intrarea se face printr-un tub aflat la exterior.
In ceea ce priveste materialele, stilul high-tech a demonstrat o preferinta pentru structura metalica, din otel, si pentru peretii din sticla, preferinta influentata in mod clar de planul pentru cladiri inalte propus de Ludwig Mies van der Rohe in cadrul Celei de-a Doua Scoli de la Chicago.
Printre cele mai importante nume ale arhitecturii high-tech se numara arhitectii britanici Richard Rogers, Norman Foster si Michael Hopkins, italianul Renzo Piano si spaniolul Santiago Calatrava, cunoscut pentru lucrarile sale de inspiratie organica.
Care sunt insa cele mai faimoase cladiri high-tech? Va invitam sa le descoperiti in continuare:
Centrul Pompidou - Paris, Franta
Proiectul dorit de presedintele francez Georges Pompidou a devenit una dintre cele mai faimoase cladiri din lume. Acesta isi dorea un centru cultural care sa devina un monument al capitalei franceze, dar constructia arhitectilor Richard Rogers si Renzo Piano a obtinut mult mai mult decat atat.
Nimic asemanator nu mai fusese construit inainte de anul 1971, anul cand proiectul a fost demarat. Sistemele de instalatii vizibile la exterior au fost vopsite in culori diferite pentru a le putea diferentia, si astfel scarile si lifturile au fost vopsite in gri, instalatia pentru apa si tevile au fost vopsite in verde, elementele de electricitate au devenit galbene si portocalii, iar elementele de acces prin cladire au fost vopsite in rosu. Una dintre cele mai reprezentative imagini ale Centrului Pompidou prezinta scara rulanta dispusa peste fatada din vest, ce urca in zig-zag catre partea superioara a cladirii.
Cladirea Lloyds - Londra, Anglia
Construita in anul 1986, cladirea Lloyds este sediul uneia dintre cele mai vechi companii de asigurari din Marea Britanie, Lloyds of London. Asemeni Centrului Pompidou, aceasta este realizata avand structura tehnica si functionala la exterior, ceea a facilitat lucrarile de reparatie si activitatea neintrerupta a tuturor celor ce au lucrat aici. Proiectul este de asemenea opera lui Richard Rogers.
Constructia este alcatuita din trei turnuri dispuse concentric in jurul unui atrium in pozitionat in centrul cladirii. Din exterior, sediul pare o aglomeratie de parti distincte, fara legatura intre ele, insa spatiile interioare au un aspect modular. Fatada din otel inoxidabil evoca progresul tehnologic si lasa impresia ca lucrarile de constructie inca nu s-au finalizat. Macaralele care se pot observa pe acoperisul sediului Lloyds au fost lasate acolo de catre Rogers cu intentia de a sugera estetica moderna.
Este de remarcat faptul ca desi are o vechime de 28 de ani, Cladirea Lloyds are un aspect deosebit de contemporan.
Sediul Central HSBC - Hong Kong, China
Constructia sediul central al trustului bancar HSBC din Hong Kong a inceput in anul 1983 si s-a finalizat in 1985. De aceasta data proiectul apartine companiei Foster and Partners. Ideea de baza a proiectului a fost simpla: constructia celui mai bun sediu de banca din lume.
Cladirea impresioneaza prin forma si structura, fiind o prisma dreptunghiulara cu nu mai putin de 47 de etaje. Una dintre cerintele beneficiarilor a fost o executie foarte scurta a lucrarilor, ceea ce a condus la un mare grad de prefabricare, incluzand aici si module prefinisate. Mai mult, a fost necesara si implementarea unui sistem de sustinere cu stalpi din otel dispusi pe trei trame, asadar forma cladirii se compune din trei turnuri dispuse in trepte, de 29, 36 si respectiv 44 de etaje. Una dintre cerintele de baza ale HSBC a fost ca proiectul sa permita un spatiu interior flexibil, in consecinta de-a lungul timpului birourile au fost de numeroase ori, si cu usurinta, modificate si readaptate dupa nevoile intr-o continua schimbare ale angajatilor.
O sursa de inspiratie pentru curentele ulterioare de arhitectura, stilul high-tech ne demonstreaza cum o perspectiva moderna poate parea neconventionala chiar si la cateva decenii dupa. Ce parere aveti despre stilul high-tech?
Surse foto: www.brst440.commonyale.edu, www.peerlesspower.blogspot.com, www.richardrogers.co.uk, www.planetden.com, www.world-visits.blogspot.com, www.tungam.com, www.wikimedia.org, www.lab-t.co.kr, www.fineartamerica.com, www.wikipedia.org, www.timeout.com, www.skyscrapercity.com, www.hildachak.wordpress.com.
Redactat de: Claudia Gorunescu
