Structura care demonstrează utilitatea ciupercilor în construcții
Hebel, lider al Deviziei pentru Constructii Sustenabile a Institutului de Tehnologie Karlsruhe, si Block, fondator al Grupului de Cercetare Block al Universitatii ETH Zurich, au creat o structura in forma de copac, compusa aproape in intregime din miceliu. Conform spuselor celor doi, materialul ce functioneaza ca o retea de radacini pentru ciuperci poate alcatui structura de rezistenta a unei cladiri cu doua etaje, daca este proiectata corespunzator din punct de vedere geometric.
“Vrem sa aratam ca pot exista materiale de constructie alternative care nu ne pericliteaza relatia cu mediul inconjurator, dar este necesar ca acest lucru sa mearga in paralel cu un mod deosebit de proiectare.”, a explicat Block. “Pentru a putea arata potentialul noilor materiale alternative, in special al materialelor fragile precum miceliul, trebuie sa intelegem corespunzator geometria. Apoi putem demonstra un lucru care este de fapt foarte stabil in forma pe care o ia si nu prin rezistenta efectiva a materialului.”
Miceliul a fost folosit la cateva proiecte recente. Din el a fost realizat acoperisul unui pavilion din India si a fost transformat in caramizi pentru un pavilion din galeria PS1 a Muzeului de Arta Moderna din New York; alti arhitecti l-au folosit si pentru structuri de rezistenta. Hebel si Block si-au prezentat ideea in cadrul editiei inaugurale a Bienalei de Arhitectura si Urbanism de la Seul, deschisa in urma cu cinci zile. Instalatia se cheama MycoTree si este compusa din multe componente realizate din miceliu, ce se sustin una pe alta prin comprimare. Componentele sunt unite intre ele cu ajutorul unor placi de bambus, pozitionate la capetele fiecareia, si al unor dibluri de metal.
“Am realizat ceva cu adevarat extrem, caci miceliul este intr-adevar un material foarte fragil. Te poti folosi de acest material pentru a construi structuri ordonate. Daca utilizezi tehnologii de constructie poti asigura ca fiecare componenta va ramane la locul ei prin comprimare.”, a spus Block. “In acest caz, am folosit, in contrast, ceva natural, care creste dezordonat, alaturi de procese digitale de fabricatie, de ultima ora.”
Pentru a crea componentele, sporii ciupercilor sunt combinati cu un amestec nutritiv ce contine rumegus si trestie de zahar. Sporii consuma nutrientii, iar dupa cateva zile totul se transforma intr-o masa densa si spongioasa. Urmeaza turnarea in forme, unde substanta continua sa isi sporeasca densitatea. Dupa ce s-a dezvoltat, miceliul capata un strat gros de protectie. Urmeaza deshidratarea materialului pentru a-i opri dezvoltarea, iar acum poate fi folosit drept material de constructie.
“Dureaza doua saptamani ca miceliul sa se dezvolte in orice forma se doreste.”, a spus Hebel. “E nevoie doar de o forma, de putine reziduuri biologice si cateva cunostinte pentru a putea creste acest material oriunde doresti.”
Componentele au fost proiectate printr-un program de modelare 3D dezvoltat de Block si folosit inainte la proiectarea de sisteme structurale din diverse materiale, de la piatra pana la recipiente pentru bauturi. Formele au fost trimise catre o ferma de ciuperci din Indonezia, numita Mycotech. Componentele au fost “crescute” la ferma, apoi trimise la Seul pentru asamblare.
“Credem ca aceasta tehnologie poate fi folosita pentru a crea elemente structurale care pot inlocui structurile clasice pentru cladiri de doua etaje, dar nu si pentru cladiri mai inalte.”, a declarat Hebel. Echipa va continua sa cerceteze materialul prin testarea rezistentei diferitelor specii de ciuperci, explorarea efectelor produse de diverse amestecuri de nutrienti si experimentarea conditiilor diferite de crestere. Cei doi vor sa creeze legaturi de comunicare intre alti cercetatori si sa inspire studentii sa-si porneasca propriile proiecte de cercetare.
