| 7 posturi
Scris la data: 15 Oct 2020, 11:45 Nu pot să mă abțin, mai dau un exemplu de lectură (unul dintre multele posibile), doar de-ar citi cineva.
Despre neologisme și neologie, Ileana Busuioc, Universitatea București:
https://litere.uvt.ro/litere-old/vechi/documente_pdf/aticole/uniterm/uniterm4_2006/ileana_busuioc.pdf
A la vôtre! Scris la data: 15 Oct 2020, 11:44 Limba română (ca, de altfel, orice altă limbă) este perfect adaptată doar dacă se adaptează și, din fericire, o face permanent, deoarece limba este un organism viu, care evoluează odată cu lumea și cu vorbitorii ei. Ea nu are cum să fie adaptată a priori (alt xenism) la realități care ieri nu existau sau abia mâine se nasc.
De altfel, limba română, spre deosebire de surorile sale occidentale, care au beneficiat de o continuitate culturală, este o limbă care s-a modernizat târziu. Abia începând cu a doua jumătatea secolului al XVIII-lea, eforturile cărturarilor ardeleni de a promova cultura scrisă au prilejuit reconectarea limbii române cu latinitatea și romanitatea occidentală. Cu timpul, modernizarea societății românești și integrarea în peisajul cultural occidental au făcut ca, în sfârșit, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, să avem într-adevăr o limbă română (pentru acel moment) modernă. Nu e deloc întâmplătoare definiția dată de pictorul Ion Negulici, în 1848, neologismelor: „vorbe străbune reprimite până acum în limba română și (…) care sunt a se mai primi de-acum înainte, mai ales în științe".
Dincolo de această digresiune, există însă realitatea de zi cu zi, care ne arată că sunt și apar mereu obiecte, noțiuni, concepte noi pe care trebuie să le integrăm în fondul nostru cultural și cu care trebuie să operăm. Și totul începe cu a le numi cumva. Celebrul “a daunloada", pe care l-ați amintit: acum două decenii nu exista. Și multe altele… Maus. Sait. Biznis. Sexapil. Badigard. Bonjurist. Împreună cu toată pledoaria lui George Pruteanu (fie-i numele neuitat) pentru o asumare lingvistică firească a noilor cuvinte (barbarisme, xenisme - ar spune unii) pătrunse în viața noastră odată cu “cuceririle" modernității: http://georgepruteanu.ro/0rapid/00index/sait.htm
Discuțiile pe această temă sunt foarte aprinse (și actuale, nu s-au evaporat, poate doar au plecat reflectoarele spre alte subiecte) și între lingviști și, după părerea mea, sunt extrem de util a fi făcute cu orice prilej (de aceea mă bucur foarte tare de ocazia de a atinge acest subiect aici cu dvs). Căci da, e nevoie să conștientizăm cum vorbim, e nevoie să înțelegem ce ni se întâmplă, pentru că orice vorbitor al unei limbi este, într-o măsură, și creatorul ei. Și pentru că, în momentul în care o limbă încetează să se mai îmbogățească cu împrumuturile și invențiile necesare, devine o limbă moartă. E datoria noastră, a vorbitorilor, să ținem limba vie și trebuie s-o facem, oricum am face-o, asumat și fundamentat. Scris la data: 14 Oct 2020, 20:12 Xenismele, să știți, își au rolul lor într-o limbă, într-un text.
Câteodată, acestea constituie primul pas spre modernizarea limbii, prima conștientizare a absenței unui semn (în sens semiotic, adică perechea semnificat + semnificant), a unei nuanțe.
Altădată, ele invocă un bagaj de înțelesuri mult mai bogat decât cel mai apropiat echivalent al limbii respective.
Xenismul este părintele neologismului.
Pentru cine e interesat, recomand o lectură: http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/V2596/pdf Și încă una: http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A6622/pdf
În altă ordine de idei, există un motiv pentru care engleza are atât cuvântul "quarantine" cât și cuvântul "lockdown", ele nu sunt sinonime perfecte.
Nu vreau să transform această discuție într-o dezbatere lingvistică, dar orice traducător cât de cât subtil s-ar gândi atent dacă "lockdown" = "carantină" în (con)text. Scris la data: 18 Mar 2020, 11:11 Nu știu să vă răspund la întrebare și poate că este într-adevăr o idee ce poate fi valorificată. Ce pot să vă spun însă este faptul că, în agricultură, unul dintre cele mai eficiente fungicide preventive este zeama bordeleză (Bouillie Bordelaise), un amestec de suflat de cupru neutralizat cu var stins în soluție cu apă. E fungicid și algicid (distruge fungii / ciupercile și algele) de contact și e folosit încă din secolul XIX. Astăzi, zeama bordeleză este acceptată în ceea ce se numește agricultură ecologică, deoarece pune în valoare proprietățile fungicide și antiseptice naturale ale cuprului. De altfel, în afară de această zeamă bordeleză (care e cumva soluția cea mai veche și cea mai comună), există multe alte fungicide pe bază de cupru, dezvoltate ulterior.
Deci, da, găsesc că ideea exprimată de dvs. este de cercetat.
Cu respect! Scris la data: 07 Jun 2019, 13:10 De ce nu-l intrebati pe cel care va face expertiza tehnica daca este abilitat sa semneze si pentru securitatea la incendiu? Sau macar sa va recomande un expert cu drept de semnatura? Daca lucrati cu un birou de proiectare, de regula acestea acopera si domeniul de expertiza si avizare PSI. Scris la data: 07 Jun 2019, 13:05 Inteleg. Inseamna ca va aflati in situatia “fericita" in care gardul chiar nu pune probleme urbanistice locale si atunci nu va trebuie “decat" referatul de expertiza tehnica pentru securitatea la incendiu…
Art. 53, alin. 3 din normele metodologice de aplicare a legii 50 spune asa: “În situaţia în care construcţia realizată fără autorizaţie de construire întruneşte condiţiile urbanistice de integrare în cadrul construit preexistent, autoritatea administraţiei publice locale competente poate proceda la emiterea unei autorizaţii de construire în vederea intrării în legalitate, în coroborare cu luarea măsurilor legale care se impun, numai în baza concluziilor unui referat de expertiză tehnică pentru cerinţa esenţială de calitate «rezistenţă mecanică şi stabilitate» privind starea structurii de rezistenţă în stadiul fizic în care se află construcţia, precum şi pentru cerinţa esenţială de calitate «securitatea la incendiu», numai după emiterea Acordului de mediu, în condiţiile legii."
Nu va trebuie aviz, va trebuie doar referat de expertiza… Scris la data: 06 Jun 2019, 15:19 Din cate stiu, pentru intrarea in legalitate se parcurge o procedura similara cu cea de obtinere a autorizatiei de construire. Iar primul pas pentru obtinerea autorizatiei de construire il reprezinta certificatul de urbanism, care stabileste avizele si acordurile pe care trebuie sa le obtineti in vederea autorizarii constructiei.
Legea 50 / 1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii spune, la articolul 5, asa:
(1) Avizele si acordurile stabilite prin certificatul de urbanism se solicita de catre investitor/beneficiar si se obtin de la autoritatile competente in domeniu inaintea depunerii documentatiei pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii la autoritatile administratiei publice competente pentru:
a) asigurarea si racordarea/bransarea la infrastructura edilitara, in conditiile impuse de caracteristicile si amplasamentul retelelor de distributie/transport energetic din zona de amplasament;
b) racordarea la reteaua cailor de comunicatii;
c) securitatea la incendiu, protectia civila si protectia sanatatii populatiei;
d) cerintele specifice unor zone cu restrictii stabilite prin reglementari speciale.
2) Actele de autoritate emise de autoritatile competente pentru protectia mediului prevazute la art. 2 alin.(21) lit. b) si d) se solicita si se obtin de investitor/solicitant in conditiile legii.
(3) Avizele si acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, impreuna cu punctul de vedere al autoritatii competente pentru protectia mediului sau, dupa caz, actul administrativ al acesteia, obtinute potrivit prevederilor alin. (1) si (2) , se anexeaza si devin parte integranta din autorizatia de construire.
Acuma... ca in situatia dvs. concreta cererea asta poate sa para putin exagerata - nu stiu. Legislatia asta e, primaria nu e abuziva. Ar trebui sa puteti obtine acel aviz fara probleme (daca gardul nu obstructioneaza cu nimic accesul pompierilor la diverse obiective sau mai stiu eu ce alte criterii se aplica in chestiunea asta a securitatii la incendiu), pare mai mult o formalitate. E drept insa ca - nah! alte drumuri, alta distractie... | | |
