Mari revolutii in constructii si arhitectura
Am fost creati sa cream, dar schimbarea, o conditie esentiala a evolutiei oricarei fiinte, nu a fost intotdeauna acceptata de societatea umana. Dimpotriva, orice schimbare, indiferent de domeniu, a intampinat adesea si chiar si pe durate lungi de timp (chiar si sute de ani) o rezistenta si o inertie mult prea mare. Este si cazul arhitecturii, a carei evolutie a fost timp de aproape zece secole blocata de... din pacate, de regalitate si Biserica. Cu toata preocuparea pentru monumental si arta, acea perioada din istoria omenirii nu a adus o contributie reeala la evolutia tehnica si constructiva. Reperele din istoria arhitecturii sunt insa legate de marile schimbari sociale ale omenirii. Iata-le pe cele mai importante.
Egiptenii, etruscii si persii
In Egiptul antic si alte societati timpurii, oamenii credeau in atotputernicia zeilor, iar toate spatiile destinate vietii de zi cu zi au fost construite in ideea de supunere fata de divin sau supranatural, dar si fata de ciclurile naturii (ani, anotimpuri, zile si nopti). Astfel, fondatorii si conducatorii oraselor au fost adesea preotii sau faraonii, iar procedurile de constructie au fost însotite de ritualuri destinate obtinerii binecuvantarii divine in activitatea de zi cu zi. Piramidele egiptene sunt dovada preciziei matematice si a tehnologiilor care se foloseau in antichitate, din care astazi chiar s-au pierdut o serie de secrete.
Etruscii sunt cei care au inventat si cheia de bolta, respectiv arcadele. Arcul, desi pus pe seama romanilor (acestia nu au facut decat sa il perfectioneze) este o descoperire arhitecturala incredibila, una dintre revolutiile constructive care a determinat fara nici un dubiu felul in care au aratat si arata astazi cladirile pe care le ridicam si trecerile dintr-un spatiu in altul. Arcul datează din cele mai vechi timpuri, dar până în secolul al 19-lea, aceasta a fost singura metodă cunoscută pentru a crea acoperișuri fara ajutorul grinzilor la o clădire.
Grecia Antica
Arhitectura grecilor a fost completata de conceptul de urbanism, de aceea se poate spune ca in perioada Greciei Antice s-au pus bazele oraselor facute pentru oameni si viata publica. Orasul, cetatea erau abordate intr-un mod diferit de cel al egiptenilor si perșilor. Viața civică a câștigat importanță pentru toți membrii comunității. In antichitate miturile si traditiile religioase inca erau manipulate de către clasa conducătoare pentru a supune indivizii de rand, dar in perioada greceasca s-a depasit o anumita limita si s-a creat o libertate noua - cetatea a devenit a „poporului” (polis).
Viata civica a fost sustinuta prin crearea de spatii noi, deschise, numite agora (piete), inconjurate de clădiri publice, magazine și temple. Agora întruchipa respectul pentru dreptate sociala, o invitatie la dezbaterea deschisa, si nu vointa mandatorie a unui imparat, zeu sau preot, desi acestia isi pastrau un loc important in arhitectura si viata sociala a acelor vremuri.
Roma Antica
Desi considerati inventatorii multor lucruri importante pentru arhitectura, romanii au avut un alt rol, final si la fel de important sau poate chiar cel mai important. De altfel, asa cum chiar ei ziceau, finis coronat opus (sfarsitul incununa opera), asa ca de aceea au castigat premiul istoriei pentru rolul fundamental in arhitectura lumii. In roma antica s-au perfectionat tehnologiile de constructie ale egiptenilor, etruscilor, persilor si grecilor, materiale deja descoperite si tehnici constructive. A fost perfectionat arcul de cerc, s-au gasit noi formule de rezistenta pentru sticla si caramida, s-au cautat noi metode de ignifugare, s-au facut primele cercetari in domeniul ingineriei si structuralismului, s-au descoperit metode pentru instalatii de apa curenta si evacuare s.a.m.d.
Nici din punct de vedere urbanistic nu s-au lasat mai prejos decat grecii, ei creand primele insulae (case constryite una peste alta), primele apeducte si instalatii publice. Partea si mai importanta este ca cu toate aceste descoperiri si inventii, romanii au cucerit o mare parte a lumii occidentale, unificand din punct de vedere arhitectural o serie de spatii occidentale, pastrand preocuparile civice si ideile legate de societate ale filozofiei grecesti. Arhitectura a crescut in complexitate, iar tot atunci este prima data cand constructiile civile interurbane (drumuri si poduri) au fost considerate de prima importanta.
Perioada industriala
Revolutia industriala si-a meritat din plin numele de „revolutie”. Schimbarile fundamentale, in primul rand sociale, pe care nimeni nu le mai credea posibile dupa atata sute de ani, au fost practic sprijinite de aparitia a doua mari materiale de constructie: fierul si otelul. Interdependenta intre constructii si viata sociala nu a fost niciodata atata de evidenta ca in perioada in care fabricile si caile ferate, vapoarele si masinariile intrau in viata oamenilor, provocand schimbari majore de perspectiva. E momentul in care se construieste Turnul Eiffel, dar si perioada in care incep sa fie imaginati primii zgarie nori.
Conceptul de durabilitate
Desi unii s-ar opri la perioada industriala, mai este ceva in perioada moderna care merita mentionat cand vine vorba de Revolutii arhitecturale. Acesta este nici mai mult nici mai putin decat inventia conceptului de dezvoltare durabila, care afecteaza toate nivelele si planurile sociale, dar se adeseaza in foarte mare masura arhitecturii si constructiilor.
Termenul desemneaza totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socio-economică, dar pune accent pe necesitatea asigurarii unui echilibru intre necesitatile traiului uman si responsabilitatea oamenilor de a respecta necesitatile ecologice si elementele capitalului natural.
Termenul a fost ales de Comisia de Mediu si Dezvoltare Durabila in Raportul Brutland si s-a impus in vara 1992, desi inca din anii ‘70 incepuse sa intre in dezbateri.
In constructii si arhitectura, conceptul a dat nastere ideilor de case pasive si ecologice, unor noi reguli si reglementari, deja abordate intr-o serie de tari si, in consecinta, descoperii de noi materiale, dar si tehnologii. Nu doar cladiri verzi, dar si orase intregi sunt concepute astazi in acest spirit. Cum s-ar putea spune, ne aflam chiar si acum, azi si aici, in plina revolutie… Cu cat constientizam mai repede nu doar schimbarea, ci si oportunitatile care se ivesc din aceasta, cu cat opunem mai putina rezistenta, cu atat vom avea sansa sa vedem efectele mai repede. Si sa primim inca o data confirmarea faptului ca puterea pe care mintea umana o are asupra mediului este uimitoare.
Articol de Alina Miron
