Obsesia mai mare, mai mult, din perspectiva arhitectilor
Maretia sau ceea ce am numi grandoarea constructiilor nu reprezinta un concept nascut chiar de ieri in arhitectura. Azi avem zgarie-nori si aeroporturi imense, dar dintotdeauna obsesia pentru mai mare si mai mult a caracterizat constructorii, conducatorii politici, biserica si bogatii lumii. Arhitectii insa au avut alte motive pentru a se lasa prinsi in aceasta grandomanie a constructiilor XXL.
Dorinta de a-si depasi limitele ca proiectanti, ca si creatori ai unui concept, aproape ca a intrecut necesitatile pecuniare in acest joc al provocarilor marete. Asa cum spunea un cunoscut arhitect nu de mult, maretia instiga la complexitate, iar aceasta compexitate iti pune inteligenta la incercare. Orice arhitect care se ocupa de proiectarea clădirilor mari astăzi stie cat de complexa e provocarea de a lucra la asemenea scale, dar, mai mult, este supus si nevoii de a face ca totul sa fie imbracat intr-un design inventiv, pentru a-si impresiona nu clientii, nu dezvoltatorii, ci publicul, atunci cand i se prezina lucrarea finala.
Megastructurile au impresionat mereu omul, cu scara lui atat de mica fata de natura, dar atat de ambitios in a o cuceri. Nici noi, romanii, nu am scapat de aceasta aspiratie: Casa Poporului sau canalul Dunare-Marea Neagra au cheltuit energia si resursele a generatii intregi pentru simplul orgoliu al unui sef de stat si pentru a fi transformate in simboluri "memoriale".
Chinezii sunt si ei recunoscuti recunoscuti pentru aceasta manie de a construi impresionant, iar arabii pentru stilul opulent in care se arunca in proiecte de anvergura. Dar pentru a-si duce la capat proiectele, au nevoie d einteligenta occidentala si de tehnologiile acesteia. Ei anagajeaza pentru proiectele lor arhitecti din toata lumea. Office for Metropolitan Architecture (OMA) a proiectat unele clădiri imense din China, precum CCTV de la Beijing, o constructie care a fost finalizata in 2012, sau Bursa de Valori din Shenzhen, un gigant elegant. Desigur, ambele cladiri au forme inovatoare si au avut nevoie de soluii de inginerie speciale pentru a fi concepute, ridicate si duse la bun sfarsit.
Multe ale proiecte imense sunt desfasurate in prezent in Asia si in Orient. „Risti sa devii un drogat al scarilor mari”, spunea Ole Scheeren, unul dintre responsabilii de proiectul cladirii CCTV, care acum are propriile sale birouri în Beijing și Hong Kong.
Problema cu toate aceste adevarate paduri de constructii inalte si speciale este ca desfasoara o armata uimitoare de forte si consuma resurse imense pentru a sfarsi aproape goale, inaccesibile populatiei de rand, dar si greu de inchiriat cuiva. Orasele asiatice inregistreaza o crestere rapida pe inaltime, in timp ce paturile sociale se intind jos de tot, la nivelul solului: iertata-mi fie figura de stil, dar intr-o tara cu un miliard de saraci lipiti pamantului, cladirile care frizeaza norii par absurde... Pentru ce se pregateste oare China? De fapt, planul e sa faca loc si pe verticala unui popor ce reprezinta 20% din populatia pamantulu. Dar pe undeva calculele nu se potrivesc...
Partea buna o reprezinta insa descoperirea, cu aceasta ocazie, a provocarilor ingineresti date de inaltimi speciale, forme si structuri atipice. In mainile unor arhitecți și ingineri talentați, care colaboreaza impreuna pentru scopuri marete fizic, proiectele uriase capata viata. Iar pentru ca intotdeauna cladirile mari au tendința de a fi consumatoare majore de energie, aceste proiecte vizeaza astazi si economia de energie si durabiliatea, protectia fata de mediu. O serie de strategii ecologice inovatoare se adauga lucrurilor bune pe care le poate aduce aspiratia de a construi mai mult. Din ce in ce mai sus.
Editorial de Alina Miron
Care este opinia ta legat de astfel de cladiri gigant? Scrie-ne si tu ce parere ai si intra in discutie pe Forum.