Câțiva dintre arhitecții despre care nu știai (totul) - Partea a doua
Da, chiar este gigantică. Se poate vizita stratul de aer dintre pereţii cupolei (interior şi exterior) – acolo unde sunt micile ferestre. Imagine preluată de pe Italian Renaissance.org.
Brunelleschi e tipul cu care a început Renaşterea italiană (proba pe catedrale): e autorul fantasticei cupole de peste Santa Maria del Fiore (despre a cărei metodă de realizare tehnică lumea a aflat abia acum vreo doi ani de la un istoric italian). Tipul a venit cu o soluţie constructivă pentru biserica neterminată care părea imposibil de dus la capăt (golul ce trebuia acoperit era prea mare, până atunci nu se încercaseră cupole cu deschideri atât de generoase).
S-a organizat un concurs de arhitectură cu un premiu semnificativ pentru cine venea cu un proiect fezabil. Omul nostru n-a depus proiectul, a transmis organizatorilor că el o poate face, dar doar dacă îi cedează lui comanda (se dădeau tunuri serioase în zona italică în anii 1400 şi se temea să nu îşi ia ţeapă). Zis, apoi făcut: construcţia există şi acum, la aproape 600 de ani după (spoiler: cupola are perete dublu şi a fost ridicată cu o schelă suspendată în aer, la înălţime).
De Michelangelo Buonarotti am auzit toţi: e tipul care a dus la capăt catedrala San Pietro de la Vatican (după ce a preluat lucrarea de la unul Bramante, despre care se zvoneşte că trişa compoziţia cimentului). A fost un tip fantastic - sculptor, arhitect, poet - şi se spune că îi plăcea să îşi încarce bateriile cu dalta în mână, în carierele de piatră din Toscana. Este cel care a transformat Capela Sixtină dintr-o hală lipsită de farmec în minunea plină de gardieni care bruschează japonezii cu bliţuri la telefoane astăzi, a semnat statuia lui David, dar şi Pieta şi este unul dintre puţinii muritori din istorie care care au primit (e drept, indirect) scuze din partea unui papă (Iuliu al II-lea).
A marcat arta Renaşterii italiene, este pioner al stilului manierist şi a înlesnit tranziţia către baroc.
Andrea Palladio (trăitor în secolul al XVI-lea), tot italian, e inventatorul unui nou tip de reşedinţă nobiliară de ţară (reinterpretarea vilei patricienilor romani) şi autorul lucrării I Quattro Libri dell`Architettura. Vilele lui Palladio au definit ceea ce se numeşte astăzi stilul palladian, iar scrierea sa a devenit norma pentru arhitectura vremii: prima carte conţine date despre tehnici de construcţie şi materiale (pe care ăia le stăpâneau mai bine atunci decât majoritatea şantieriştilor noştri azi) şi “bate în cuie” canoanele celor cinci ordine clasice; a doua conţine proiecte de palate şi vile concepute de autor, a treia este un tratat de urbanism şi construcţii civile, iar ultima vorbeşte despre concepţia de arhitectură a templelor antice.
Ştiu, am vorbit doar despre zona secolelor XV-XVI, dar visam urât dacă îi săream pe ăştia trei. Parol!
Citește și Câțiva dintre arhitecții despre care nu știai (totul) - partea 1
Unul dintre personajele pe care Michelangelo le-a conceput pentru cavoul papei Iuliu al II-lea este Moise. Are coarne în imagine ca urmare a unei erori de traducere din biblia aflată în circulaţie atunci: textul ebraic vechi făcea referire la “raze”, traducătorul a înţeles “coarne”... Imagine preluată de pe Pinterest.
Se numeşte Villa Capra şi are copii într-o mulţime de filme americane. Proprietarii imitaţiilor sunt unii care au vrut să aibă şi ei în curte o halcă de Renaştere italiană, că aşa e în zonele unde educaţia artistică e bine dezvoltată... imagine preluată de pe Wikipedia.