Cel mai alb alb: O nouă vopsea ar putea să ne scape de nevoia de aer condiționat

Solutia de a iesi din acest cerc vicios ar putea fi una chiar foarte simpla: voseaua alba, mai exact un polimer dezvoltat de cercetatorii de la Universitatea Columbia din New York care foloseste un fel de “buzunarase” de aer pentru a raci cladirile pe care este aplicat.

Noul material, descris ca "cel mai alb alb", poate reflecta 96% din caldura Soarelui, reusind astfel sa raceasca peretii cladirii cu 6 grade fata de aerul ambiant. Oamenii de stiinta sustin intr-un studiu publicat in jurnalul Science, citat de Smithsonian Magazine, ca inventia lor reduce semnificativ nevoia de aer conditionat. Este un exemplu de racire pasiva diurna prin radiatie (Passive Daytime Radiative Cooling), care consta in racirea unei suprafete prin reflectarea luminii si caldurii Soarelui inapoi in atmosfera.

Vopseaua alba, care reflecta lumina, a fost folosita de-a lungul timpului in acest scop. Sunt orase care au vopsit acoperisul cladirilor in alb si chiar strazile, cum este cazul Los Angelesului. Insa vopseaua traditionala contine de obicei pigmenti care absorb lumina si nu reflecta toate lungimile de unda.

In schimb, materialul dezvoltat de cercetatorii de la Universitatea Columbia are o suprafata poroasa acoperita cu o multime de nano si micro bule de aer. A fost creat prin inlaturarea pigmentilor din vopseaua alba si inlocuirea lor cu aceste mici bule, care imprastie si reflecta toate lungimile de unda ale luminii, conferindu-i proprietati de racire superioare vopselei obisnuite.

"Vopseaua alba traditionala reflecta in mod tipic doar 85% din lumina Soarelui, insa absoarbe restul de lumina si se incalzeste. Pe de alta parte, invelisul pe care l-am dezvoltat reflecta intre 96% si 99% din lumina totala a Soarelui - utraviolet, spectrul vizibil si infrarosu - si se mentine sub temperaturile ambiente chiar si atunci cand lumina este puternica”, spune Nanfang Yu, profesor de fizica aplicata si unul dintre autorii studiului.

Metoda prin care este realizat materialul este relativ simpla, ceea ce inseamna ca prezinta potential pentru aplicatii la scara larga la costuri mici.

Invelisul functioneaza cel mai bine in regiunile insorite - cercetatorii americani au observat ca raceste cu 6 grade Celsius in desertul Arizona -, dar ajuta si in mediile cetoase, mai tropicale, reducand de exemplu caldura cu 3 grade Celsius in Bangladesh.

Este, in plus, usor de aplicat, functionand in principiu ca o vopsea obisnuita, si poate fi folosit pe aproape orice fel de suprafata, de la acoperisuri la rezervoare de apa si la vehicule.

Cum nu toata lumea vrea un acoperis alb, cercetatorii au testat noua vopsea in mai multe culori. Prin adaugarea culorii, eficienta acesteia scazut, insa materialul a avut rezultate mai bune comparativ cu vopseaua traditionala.

Folosit pe mai multe cladiri in acelasi timp, materialul ar putea ajuta in cazul asa-numitelor “insule de caldura urbane” - zone urbane in care temperaturile sunt mai ridicate din cauza distantei mici dintre cladiri si a activitatii umane.

Desigur, “un astfel de efort necesita o ampla colaborare intre cercetatori, planificatori urbani si decidenti politici. Speram ca munca noastra va contribui la constientizarea potentialului racirii prin radiatie in afara cercurilor stiintice”, spune Jyotirmoy Mandalsays, principalul autor al studiului.

• Pe masura ce tot mai multi oameni incep sa isi permita aparate de aer conditionat, numarul unitatilor ar putea creste de mai mult de trei ori pana la jumatatea acestui secol, iar cantitatea de electricitate pe care vor ajunge sa o consume va fi similara cu cea folosita de China in prezent pentru intreaga sa economie - Agentia Internationala pentru Energie