dan1234

Care este costul estimat al lucrarii? Care este distanta scurtata? Exceptand motivatiile de siguranta navigatiei in zona, mai sunt si alte argumente care vin in sprijinul constructiei acestui tunel?

Din dorinta nebuneasca de a face bani, mascata elegant sub stindardul progresului vanjos agitat de diversi, si Parisul va fi mutilat. Sigur, sunt false argumente ca acela al actiunilor lui Haussmann din sec. XIX fara de care Parisul ar fi ramas in Evul Mediu sau frumos trambitate fraze despre cum un oras este viu si trebuie sa se dezvolte conform timpului sau, continuu etc. etc. etc. In realitate, in spatele acestor actiuni nu sunt decat motivatii financiare. Lacomia!

o naivitate generata de o prea mare intensitate a nationalismului nordic. OK! sa presupunem ca se face, e gata si circula oameni prin acest tunel. Si Estonia si Finlanda sunt tari cu populatie mica. Care va fi traficul prin acest tunel? Rretul biletelor de tren sau al tichetului auto va acoperi vreodata aceasta investitie? Cred ca abia ar acoperi mentenanta anuala a proiectului. Baliverne ale unui habarnist care viseaza frumoas la baniii chinezilor si crede ca fondul de pensii se poate face praf pentru cai verzi pe pereti. Unde ati zis ca a fost asta director de marketing? La Angry Birds ? Ha, ha, ha ce poanta buna!

Foarte interesanta idee dar care nu este deloc noua. sunt doua aspecte importante de rezolvat - zgomotul foarte mare emis la decolare/aterizare si culoarele de zbor. Ambele probleme surmontabile. Zgomotul poate fi redus enorm daca taxiurile zburatoare vor fi...electrice ( acumulatori mici si usori dar de mare putere). Culoarele de zbor gestionate de un supercomputer - imaginati-va mii, zeci de mii de taxiuri care circula pe suprafata unui oras pe un culoar de zbor inalt de 50-100 de metri; nu-i o problema usoara deoarece orice coliziune se soldeaza indubitabil cu moartea pasagerilor. Sa nu mai amintesc faptul ca daca sunt taxiuri zburatoare vor aparea si aparatele de zbor private ( ca autoturismele personale) ceea ce ar complica de milioane de ori problema.

Cu parare de rau spun ca lucrarea este oribila.Avem tendinta de a cadea in extaz ( ca sa nu zic in prostatie) in fata oricarui nefericit care isi transforma angoasele in opere - aici intr-una ce se vrea arhitecturala. Amprenta este una a timpurilor noastre - caractere fragile, cubiste, filiforme, lipsite de soliditate, de proiectie temporala,. E metalica, e rece, e atat de straina de Italia calda, pamanteasca, reavana uneori, alteori albastru-luminoasa pana la durere.

Nu-i rau dar eu unul as fi ales o piatra mata, putin mai aspra. Luciul marmurei folosite nu da bine cu lemnul acesta. Pe Radu Beller este o carciuma a carui pardosea este facuta in acest stil mediteraneean. Dar e facuta in perioada interbelica si restaurata. Superba! Este un model pentru oricine doreste acest tip de finisaj.

Din nefericire, aveti perfecta dreptate !M-as fi bucurat sa vad intreaga comunitate locala ca se uneste pentru renovarea lacasului de cult. Ce folos... Si pe la noi sunt destule biserici parasite, pe jumatate daramate, incendiate si abandonate... Omul sfinteste locul.

Casa este superba. In copilaria mea am avut ocazia sa stau intr-o casa de pamant. Vara era racoare, iarna era o caldura placuta. Ce nu sunt eu lamurit este daca rezista la cutremur. In Columbia, acolo unde casa a fost construita, sunt cutremure destul de des si cu intensitate maricica: 7,1 si 7 grade pe scara Richter. Nu-i putin! Casele traditionale din pamant aveau o intaritura - ca sa nu zic o structura de rezistenta si sa-i jignesc pe structuristi - din lemn care ii conferea o oarecare rezistenta. Aceasta constructie este din saci de pamant autoportanti, saci din rafie care aluneca unul pe celalalt. Desi frumoasa, pare doar o incercare - in opinia mea nereusita - de intoarcere la radacini pornind de la o idee ecologica realizata, din nefericire, cu materiale nenaturale: sacii sunt din plastic. Tare ma tem ca permeabilitatea peretilor, capacitatea lor de a respira in mod natural, e afectata serios de bariera de palstic a sacilor. Un proiect de casa ecologica din pamant a fost realizat de arhitecta canadianca de origine romana, doamna Mavrodin, undeva intr-o comauna de pe langa Timisoara. Traditional, intr-o vara, cu niste costuri infime, cu forme organice. Un proiect superb care te trimite cu gandul la casele hobbitilor.