Kira Kiralina

Păi zice în text așa: "casa a fost destinata unui cuplu mai in varsta, iar spatiile i-au fost gandite astfel incat sa le permita acestora sa imbatraneasca avand alaturi alte cupluri de seniori, punand bazele unei mini-comunitati.". Deci da, tocmai asta e ideea, să locuiască mai multe cupluri în ea...

Intr-adevar, sa ai o bucatarie de vara cand locuiesti la curte e nu numai util, dar si foarte placut. Totusi, daca-mi permiteti, as sugera un lucru: merita discutat un pic si despre amplasarea acesteia in economia generala a spatiului din curte. Unde e cel mai bine s-o pozitionam? Exista aspecte de care trebuie sa tinem cont, reguli ce trebuie respectate? As aprecia si cateva sfaturi in aceasta directie!

Deci, ce premiu (scris cu majuscule) a castigat BAUMIT ROMANIA? Ca eu din acest material inteleg ca premiul l-au castigat cei trei arhitecti romani care au facut proiectul, adica O. NEMEȘ, A. ROȘCA, ZOLTAN SZOKE (oare era atat de greu sa se mentioneze numele complet al arhitectilor, sa stim si noi despre cine vorbim?). Oare de ce BAUMIT (sau omul lor de PR) n-a gasit de cuviinta sa ne explice care este implicarea BAUMIT in acest proiect / concurs, ca sa nu ramanem cu un gust amar de titlu inselator dupa citirea acestei stiri? Pentru ca eu cu aceasta idee am ramas: BAUMIT m-a indus in eroare!

Foarte frumoase produse! Iar unele amenajari sunt cu adevarat reusite!

Buna ziua, De unde se poate achizitiona acest model de ghiveci? Se gaseste in vreun DIY sau in alte retele de magazine? Dimensiunea celui din fotografie puteti sa mi-o comunicati? Pare destul de mare (eu asta caut).

Ce fel de viitor va avea Rosia Montana daca proiectul RMGC de exploatare a minereurilor aurifere cu cianura va fi realizat? In 16 ani se scoate tot aurul, exploatarea se incheie si canadienii pleaca. Ce ramane? Uitati ce spune dl. prof. univ. dr. Gheorghe Manea (inginer economist care a lucrat în ultimii 30 în domenul cercetarii in cadrul Academiei Romane) in studiul “ROSIA MONTANA CU SI FARA CIANURA". Citez: “- suprafaţa de teren neproductiv creşte de la 5% în prezent, la 64,4%; - suprafaţa fâneţelor va scădea, de la 66% la 29%; - pădurile îşi vor reduce suprafaţa , de la 17,7% la 5,6%; - zonele carstice vor creşte ca suprafaţă, de la 12% la 64,3%; - vor fi emisii permanente de acid cianhidric la suprafaţa iazului de decantare (vol.18 din Studiul de impact, pag.20); - haldele de steril pot duce la acidente grave. Numai la Cornic, volumul haldei are 46,6 mil t steril; - în cazul avarierei barajului iazului de decantare, se pot deversa în aval, 12.000 kg cianuri, 7,8 – 37,7 mil mc şlam cu conţinut de metale grele) şi apă interstiţială în volum de 3,8-11,7 mii mc; - în fiecare an, 1-2% din apa din iazul de decantare se pierde ca infiltraţii prin baraj, sau cca 400 mc/zi, apă ce trebuie tratată pentru neutralizare şi ulterior pentru a putea fi descărcat în efluenţii naturali din zonă. - o parte din populaţie a fost relocată (în Alba Iulia, de pildă) iar habitatul populaţiei rămase a fost schimbat profund. În opinia autorilor prezentului material, pericolul ce-l prezintă conţinutul iazului de decantare pentru mediul înconjurător depăşeşte efectul cumulat al explozilor mai multor bombe atomice. În acest ultim caz, efectele sunt numai locale, iar viaţa poate fi reluată după câţiva zeci de ani (a se vedea cazul Hiroshima şi Nagasaki). În cazul Roşia Montana, spargerea barajului iazului de decantare (s-au înregistrat 13 asemenea dezastre în ultimii 10 ani în practica mondială) extinde efectele la o arie geografică foarte largă, cu mari implicaţii transfrontaliere. Substanţele chimice deversate în albiile râurilor Mureş, Tisa, fluviului Dunărea şi poate, cu incidenţă şi cu Marea Neagră, vor persista pe termen lung şi foarte lung, cu efecte grave asupra calităţii apei, acvafaunei, habitatelor păsărilor, sănătăţii oamenilor, sistemelor de irigaţii etc. În acest context, expresia folosită de firma investitoare de dezvoltare durabilă a comunităţii este ori produsul ignoranţei, neînţelegerii semnificaţiei termenilor folosiţi, ori dovadă de cinism a unor oameni obsedaţi numai de profit, sau de dispreţ pentru decidenţii şi locuitorii unei ţări sărace şi corupte." Am incheiat citatul. Si, daca mai aveti nevoie si de alte argumente, cititi studiul integral atasat mai jos, asa cum a fost publicat la http://www.romaniacurata.ro/ltfont-colorblackgtscenarii-de-evolutie-economica-in-cazul-aplicarii-p-2083.htm

Da, cateodata oamenii pot fi minunati, dar totodata pot fi si nemernici. Tare ma intreb daca organizatorii evenimentului dambovitean amintesc ceva, pe undeva, de autorii initiali ai proiectului... Am avut ocazia sa vad comunicatul organizatorilor transmis si altor publicatii online si acolo nu se sufla nici un cuvintel despre cei de la Luzinterruptus, care au realizat acest proiect in mai multe orase din lume. E interesant sa sarbatoresti Ziua Internationala a Cartilor si a DREPTURILOR DE AUTOR insusindu-ti proiectele altora fara a comunica paternitatea lor si fara a acorda autorilor recunoasterea cuvenita. Multumim SpatiulConstruit.ro ca nu ati trecut sub tacere acest aspect (desi ati facut-o intr-un mod atat de fin incat ma tem ca putini vor intelege).

De acord!!! Ar fi mult mai bine daca strazile ar fi pline de oameni care citesc carti... si asta in mod curent, nu doar cu ocazia vreunui eveniment special!

Păziţi-vă de capcana retoricii sclipitoare, oameni buni de la SpatiulConstruit! Sunt, într-adevar, atât de puţine locurile în care mai poţi să găseşti azi informaţie nemachiată şi detaliu tehnic brut, încât mai că-ţi vine să nu mai deschizi nici o revista şi nici un site! Voi încă mai fluturaţi steagul informaţiei şi de aceea lumea vă citeşte. Nu-l lăsaţi din mână şi nu-l pervertiţi. Audienţa nu mai înseamnă nimic dacă este calpă. E doar un sfat binevoitor de la o cititoare care doreşte să vă rămână cititoare. Atât!

Perfect de acord cu Dvs, domnule Paul! Cand imparatul e gol, chiar daca e anglosaxon si/sau valoreaza milioane de dolari, trebuie s-o spunem clar si raspicat. E gol si atat! Analizele nu-i adauga nimic.

Stimate domn, Unde mai exact se poate manca in Bucuresti la ora 1-2 noaptea? Intreb la modul cel mai serios, chiar am nevoie de aceasta informatie... Mie personal mi s-a intamplat de mai multe ori sa ies de la munca dupa miezul noptii si, in afara de vreo rotiserie sau shaormerie razletita prin vreun cartier, nu prea am avut de unde sa-mi cumpar ceva cald (si eventual sanatos) de mancare. Si de altfel nu vad cum, inchizand localurile la ora 22, vom avea in continuare unde sa mancam in conditii decente... Sau trebuie sa mancam cu totii la ora fixa stabilita de primarie?

Nu sunt o mare adepta a vietii de noapte si totusi nu pot sa nu remarc si eu ca este ceva destul de dubios in aceasta initiativa. Cu felul in care a inceput sa arate Centrul Vechi, incepusem si eu sa am senzatia ca si Bucurestiul ar putea fi oras turistic. In plus, nu o data mi s-a intamplat ca doar vreo terasa din Centrul Vechi sa ma salveze de la inanitie in vreo noapte de vara, dupa miezul noptii... Ati observat ca in orasul asta nu prea ai unde sa mananci dupa o anumita ora? Ce facem dupa ce inchid fortat terasele la caderea noptii? Nu mai mancam?

Dar să n-o uităm pe Louise Blanchard Bethune (1856 - 1913), cea care, la nivel de cultură (wiki)generală, este considerată a fi prima femeie din America ce a lucrat ca arhitect profesionist. Şi-a făcut ucenicia în birourile unui important arhitect din Buffalo, Richard A. Waite (deşi iniţial plănuia să studieze la Cornell). A lucrat pentru Waite 5 ani, după care s-a asociat cu arhitectul Robert Bethune. Împreună, şi-au deschis propriul birou de arhitectură, în 1881. După 2 luni, s-au şi căsătorit. Louise a proiectat numeroase clădiri, cele mai multe dintre ele fiind clădiri industriale sau obiective publice, fiind renumită în acea epoca pentru hotelurile şi scolile create de ea. Din pacate, cele mai multe dintre construcţiile semnate de Louise Blanchard Bethune au fost demolate., dar unele au rezistat totuşi. Una dintre cele mai importante este hotelul în stil neoclasic Lafayette Hotel, deschis în 1904, pentru care a primit un contract de 1 milion $ (într-o vreme în care femeile - dacă nu lucrau pentru onoare - erau plătite mult mai prost decât bărbaţii). În 1888, Louise a fost primită ca membru corespondent al American Institute of Architects, iar câţiva ani mai târziu a devenit membru deplin, fiind prima femeie membru al AIA.

Maria Virginia Andreescu-Haret (1894-1962) NU a fost prima femeie arhitect din lume. Ci doar din România. Ea şi-a obţinut licenţa în arhitectură la Şcoala de Arhitectură din Bucureşti în anul 1919, iar prin activitatea din perioada interbelică a lăsat, într-adevăr, Bucureştiului o seamă de clădiri, printre care liceele Dimitrie Cantemir şi Gh. Şincai sau Palatul Societăţii Tinerimea Română (astăzi Palatul Tinerimea Română). Afirmaţiile potrivit cărora Maria Virginia Andreescu-Haret ar fi şi prima femeie arhitect din lume sunt contrazise de cel puţin două a repere istorice: în anul 1890, Signe Hornborg (1862-1916) obţinea licenţa în arhitectură la Universitatea de Ştiinţe din Helsinki (chiar daca ea n-a profesat niciodată individual), iar în anul 1902, Julia Morgan (1872-1957) absolvea faimoasa Ecole des Beaux-Arts din Paris, având o lungă carieră, în timpul căreia a proiectat peste 700 de clădiri în California. Aşa că... să ne mai întoarcem puţin la bătrânescul şi obositorul obicei al documentării..